În fiecare an, la 31 mai, Organizația mondială a sănătății (OMS) și partenerii săi marchează Ziua mondială fără fumat, încercând să sublinieze cu această ocazie riscurile adiționale asociate consumului de tutun și măsurile eficace de reducere a acestuia.

În 2017, tema principală este: „Tutunul – o amenințare pentru dezvoltare”. De ce s-a ales această temă? Pentru că industria tutunului amenință dezvoltarea economică a tuturor țărilor și sănătatea cetățenilor. OMS încearcă astfel să determine, din partea guvernelor și a publicului, acțiuni de promovare a sănătății și dezvoltării, prin includerea controlului tabagismului în agendele naționale, prin susținerea statelor și a societății civile în combaterea interferențelor industriei tutunului în procesul politic și prin încurajarea publicului și a partenerilor naționali, regionali și globali să dezvolte și să implementeze strategii de prioritizare a acțiunilor pentru controlul tabagismului. OMS își propune să nu permită ca vreo țară să rămână în urmă în această luptă de diminuare a deceselor premature prin boli netransmisibile.

Pentru aceasta, Convenția-cadru pentru controlul tutunului (FCTC) trebuie implementată până la capăt, cu atât mai mult cu cât aproape șase milioane de oameni mor anual din cauza fumatului. Dacă nu se trece la acțiune, în 2030, numărul acestor decese va ajunge la opt milioane (80% în țările cu venituri mici sau medii). Toate acestea în condițiile în care în fiecare an 4,3 milioane de hectare sunt alocate tutunului, cu despăduriri între 2 și 4% anual și cu producerea a peste două milioane de tone de deșeuri solide.

Ce aduce nou România, cu cele 40.000 de decese anuale cauzate de fumat, pe acest drum de control al tutunului? O înscriere pe un traseu european modern, generată de noua lege antifumat, care a intrat în forță în martie 2016, cu beneficii care nu au întârziat să apară pe multiple planuri. Saltul făcut pe Scala de control al tutunului o dovedește din plin, dacă ne gândim că este cel mai spectaculos salt făcut în timp pe această scală de o țară monitorizată în acest domeniu.

Pentru prima data în istoria agitată a acestei lupte antifumat, România a traversat niște bariere greu de imaginat pentru o țară venind din Europa de Est: a urcat douăsprezece poziții și a intrat în zona primelor zece țări „verzi”. Saltul s-a datorat în primul rând adoptării legislației de interzicere a fumatului în spațiile publice închise, adoptării Directivei europene privind produsele din tutun, precum și inițierii celei mai ample dezbateri pe teme de sănătate în spațiul public odată cu modificările legislative. Saltul este reflectat și de realitățile românești, prin susținerea fără precedent, în rândul populației generale, a politicilor de control al consumului de tutun, susținere evaluată la 85%.

Cu ocazia realizării legii amintite, s-a creat și un „model românesc” de succes, care a activat în slujba nației, dacă mă gândesc la colaborarea dintre factorii decizionali pentru susținerea acestei legi. A fost o colaborare largă, în cadrul unei puternice coaliții „România Respiră”, unde fiecare a contribuit cu expertiza sa în domeniu. Astfel, societatea civilă a venit cu cele peste două sute de asociații de tineret, copii, mame și pacienți, societățile medicale, colegiile medicale, universitare și academice, cu o coaliție care a funcționat foarte bine.

În prima linie s-au aflat Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie, Fundația Română a Inimii, Forumul Național de Prevenție, Societatea Națională de Medicină a Familiei. Coaliția a beneficiat de sprijinul nemijlocit al unor rețele internaționale precum: European Network for Smoking and Tobacco Prevention, birourile OMS sau Campaign for tobacco free kids/Bloomberg initiative for tobacco control.

Drumul nu se oprește aici. OMS descrie următoarele șase măsuri, cuprinse, de altfel, în legile de transpunere a FCTC (ratificată de majoritatea țărilor, inclusiv România):

  1. taxarea produselor din tutun;
  2. interzicerea fumatului în spațiile publice închise;
  3. informarea și creșterea nivelului de conștientizare în rândul populației generale, incluzând campanii de informare publică, acoperire în mass-media, publicarea de studii și date relevante;
  4. interzicerea oricărei forme de publicitate și promovare a produselor din tutun;
  5. imagini și avertizări directe și de dimensiuni mari pe ambalajele produselor din tutun;
  6. susținerea asistenței și tratamentului în vederea renunțării pentru persoanele dependente de tutun, incluzând creșterea accesului la medicație.

România nu se va opri aici. Datorită sprijinului factorului politic, al comisiilor parlamentare de sănătate, al ultimilor doi miniștri ai sănătății, al președintelui țării și al factorilor politici, s-a trecut la un plan și un program extins: „Generația 2035 – o generație fără fumat”. Toți cei angajați în aceste acțiuni sunt conștienți că 31 mai 2017 nu consfințește decât un moment din lupta de control al tabagismului în România. Drumul este anevoios și ne așteaptă alte bătălii, pentru: interzicerea promovării la punctele de vânzare; redefinirea fumatului (să acopere și noile variante tehnologice – tutunul încălzit, care nu arde; interzicerea completă a sponsorizării; interzicerea publicității la punctul de vânzare.

Există deja și un obiectiv viitor important: pachetul neutru, unde țări precum Australia, Anglia, Irlanda, Franța sau Ungaria au făcut un pas important, demonstrând că este un element important pentru cuparea dependenței și pentru controlul la distanță al pandemiei de tabagism. Toate aceste obiective presupun eforturi conjugate și ele vor permite menținerea și pe viitor a poziției actuale în această luptă unică pentru protecția unei națiuni.

Sursa: Prof. Dr. Florin Mihălțan”România s-a înscris pe drumul european de control al tabagismului” – Revista Viața Medicală, nr 21 din 2017.