Analiza, care a inclus cercetări publicate între 2005 și 2025 și evaluate din baze de date majore precum PubMed, Web of Science și Scopus, a urmărit relația dintre nutriție și bolile tiroidiene, cu accent pe micronutrienți esențiali și diete populare. Cercetătorii au examinat nu doar aportul de iod, ci și rolul seleniului, fierului, zincului, vitaminelor D și B12, precum și al acizilor grași omega-3 și compușilor bioactivi precum polifenolii.

Rezultatele indică faptul că funcționarea tiroidei depinde de un echilibru nutrițional fin, în care atât deficitul, cât și excesul unor nutrienți pot avea efecte negative. În cazul iodului, de exemplu, cercetarea confirmă existența unei relații în formă de „U”, în care nivelurile prea scăzute pot duce la hipotiroidism și gușă, iar cele prea ridicate pot declanșa hipertiroidism sau tiroidite autoimune, în special la persoanele susceptibile genetic.

Dincolo de micronutrienți, studiul subliniază că tiparul alimentar general este un factor determinant major. Dieta mediteraneană, caracterizată prin consum ridicat de legume, fructe, cereale integrale, pește și ulei de măsline, este asociată constant cu efecte benefice asupra tiroidei, inclusiv reducerea inflamației și a markerilor autoimuni. Aceste efecte sunt atribuite proprietăților antioxidante și antiinflamatorii ale alimentelor incluse în acest regim alimentar.

În contrast, dieta occidentală, bogată în alimente procesate, grăsimi saturate și zaharuri rafinate, este asociată cu creșterea stresului oxidativ și a inflamației, factori care pot favoriza apariția bolilor tiroidiene, în special a celor autoimune. Studiile analizate sugerează că acest tip de alimentație poate influența negativ și microbiota intestinală, un element tot mai recunoscut în reglarea sistemului imunitar.

Un alt aspect important evidențiat de cercetare este lipsa dovezilor solide care să susțină beneficiile dietelor restrictive populare, precum cele fără gluten sau fără lactoză, în absența unor intoleranțe diagnosticate. În unele cazuri, aceste regimuri pot duce la deficiențe nutriționale și pot agrava dezechilibrele existente, în loc să le corecteze.

De asemenea, analiza arată că anumite alimente considerate controversate, precum produsele din soia sau legumele crucifere, nu au efecte negative semnificative asupra tiroidei atunci când sunt consumate în cantități normale și în contextul unui aport adecvat de iod. Totuși, persoanele cu deficit de iod sau cele aflate sub tratament cu hormoni tiroidieni ar putea necesita o monitorizare mai atentă.

Autorii subliniază că nutriția trebuie privită ca un factor integrat în prevenția și managementul bolilor tiroidiene, nu ca o soluție singulară. Interacțiunea dintre nutrienți, inflamație și sistemul imunitar joacă un rol esențial, în special în patologiile autoimune, cum ar fi tiroidita Hashimoto sau boala Graves.

Cercetarea evidențiază necesitatea unor recomandări nutriționale bazate pe dovezi, care să înlocuiască tendințele alimentare nevalidate științific. Adoptarea unei diete echilibrate, bogate în nutrienți și antioxidanți, precum cea mediteraneană, poate contribui la menținerea funcției tiroidei și la reducerea riscului de boală, în timp ce dietele dezechilibrate sau restrictive pot avea efecte contrare.

Specialiștii atrag atenția că, în contextul creșterii globale a incidenței bolilor tiroidiene, intervențiile nutriționale corecte ar putea deveni o componentă importantă a strategiilor de sănătate publică, însă sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica mecanismele și pentru a formula ghiduri clinice precise.

IBD și dieta — de ce contează fibrele

IBD este un termen utilizat pentru boli cronice ale intestinului caracterizate prin inflamație persistentă a tractului gastrointestinal. Factorii genetici, imunitari și de mediu contribuie la apariția și evoluția acestor boli, dar schimbările stilului de viață și alimentația par să joace un rol semnificativ în incidența lor globală în creștere. Dietele bogate în grăsimi, alimente ultra‑procesate și zaharuri au fost asociate cu un risc mai mare de IBD, iar cele bogate în fibre alimentare cu un risc mai scăzut — deși dovezile nu sunt încă definitive.

Fibrele sunt componente ale alimentelor vegetale (inclusiv cereale integrale, fructe și legume) care nu pot fi digerate de organismul uman, dar care servesc ca hrană pentru microbiota intestinală. Interacțiunea fibrei cu bacteriile intestinale conduce la producerea de metaboliti benefici ce pot modula răspunsul imunitar și nivelul inflamației în colon.

Descoperirea cheie: grâul integral și inflamația în studiile pe animale

Un studiu publicat pe 25 martie 2026 de cercetători de la Georgia State University a arătat că îmbogățirea dietei cu fibre din grâu integral protejează cobaii împotriva inflamației intestinale în modele experimentale. Rezultatele raportate în Science Advances și Mucosal Immunology indică faptul că fibrele de grâu, spre deosebire de cele din pâinile albe rafinate, sunt metabolizate de microbiota intestinală și generează metaboliti antiinflamatori, inclusiv polifenoli, care „reprogramază” celulele imune din intestin pentru a suprima reacțiile inflamatorii.

Autorii studiului sugerează că reducerea consumului de grâu integral, practică care a însoțit procesarea alimentelor moderne, ar putea fi unul dintre factorii care explică creșterea incidenței IBD în ultimele decenii. Alegerea alimentelor din grâu integral — pâine, paste și alte produse — ar putea, dacă aceste rezultate se confirmă și la om, să reducă riscul de boală inflamatorie intestinală.

Dovezi epidemiologice și limitări

În timp ce datele pe animale sunt promițătoare, dovezile directe la oameni sunt mai complexe și mai puțin concludente. Unele studii epidemiologice au arătat o asociere inversă între aportul total de fibre și riscul de IBD, în special în cazul bolii Crohn, însă efectul nu a fost constant observat în toate tipurile de IBD sau pentru toate sursele de fibre.

O analiză sistematică recentă indică faptul că dietele bogate în fibre, fructe și legume sunt asociate cu o incidență mai scăzută a noului diagnostic de IBD, dar dovezile clinice rămân variabile. Există de asemenea diferențe între subtipurile de IBD, iar impactul consumului de fibre asupra colitei ulcerative nu este clar stabilit.

În plus, calitatea microbiotei intestinale pare să fie un factor esențial în modul în care fibrele influențează inflamația; fără anumite tipuri de microbi capabili să metabolizeze fibrele, efectele protectoare pot fi diminuate sau absente.

Ce înseamnă pentru consumatorul obișnuit

Medicii și nutriționiștii recomandă de multă vreme un consum adecvat de fibre (25–38 g pe zi) ca parte a unei diete sănătoase pentru sistemul digestiv și pentru sănătatea generală. Fibrele alimentare ajută la menținerea funcției intestinale, susțin barierele mucoasei intestinale și pot reduce procesele inflamatorii sistemice.

Dovezile actuale sugerează că alegerea produselor din grâu integral în locul celor rafinate poate contribui la o profilaxie generală a inflamației intestinale și la o dietă mai echilibrată, dar nu este încă dovedit că aceasta poate preveni, în mod direct, apariția IBD la om fără studii clinice suplimentare.

Pe lângă grâul integral, un model alimentar general antiinflamator — bogat în fructe, legume, fibra alimentară și scăzut în zaharuri și alimente procesate — rămâne o recomandare largă pentru sănătatea gastrointestinală.

Perspective 

Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii pe oameni, în special studii clinice controlate, pentru a confirma mecanismele și potențialul preventiv al fibrelor din grâu integral și al altor surse de fibre împotriva IBD. De asemenea, explorarea detaliată a rolului microbiomei în această relație reprezintă o frontieră importantă a cercetării gastroenterologice moderne.

Până atunci, dovezile converg spre ideea că un stil de viață alimentar echilibrat, concentrat pe alimente întregi și bogate în fibre, rămâne un pilon al sănătății intestinale, iar reducerea aportului de produse ultraprocesate poate fi benefică.

Un studiu recent aduce noi date în această discuție, sugerând că efectele nu sunt atât de simple precum se credea anterior. Cercetarea, realizată în cadrul proiectului european SWEET, a evaluat impactul îndulcitorilor asupra senzației de foame, sațietății și aportului caloric în diferite etape ale controlului greutății corporale.

Rezultatele indică faptul că, în condiții controlate, consumul unui amestec de îndulcitori (acesulfam-K și ciclamat) nu a determinat creșterea cantității de alimente consumate ulterior. Participanții nu au compensat printr-un aport caloric mai mare, iar nivelul total de energie ingerată a rămas comparabil cu cel înregistrat după consumul de apă. Această concluzie contrazice ipoteza frecvent vehiculată conform căreia îndulcitorii ar stimula foamea și ar favoriza supraalimentarea.

Mai mult, cercetătorii au observat că dorința de a consuma alimente dulci a scăzut în urma ingerării băuturilor cu îndulcitori, chiar și atunci când gustul acestora a fost evaluat ca fiind mai puțin plăcut decât cel al produselor zaharoase. Acest aspect sugerează că efectele depășesc simpla percepție gustativă și ar putea implica mecanisme fiziologice mai complexe.

Cu toate acestea, autorii studiului avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Dimensiunea eșantionului nu a fost suficient de mare pentru a detecta diferențe subtile în ceea ce privește apetitul, iar cercetări suplimentare sunt necesare pentru confirmarea concluziilor.

În paralel, alte studii recente oferă o perspectivă diferită. Cercetări din 2025 au arătat că anumite tipuri de îndulcitori, precum sucraloza, pot modifica activitatea cerebrală asociată senzației de foame. În aceste experimente, consumul de băuturi îndulcite artificial nu a stimulat hormonii responsabili de sațietate, ceea ce ar putea menține creierul într-o stare de „așteptare calorică” și, implicit, de foame crescută.

Această ipoteză, cunoscută în literatura de specialitate drept „paradoxul îndulcitorilor”, sugerează că discrepanța dintre gustul dulce și absența caloriilor ar putea perturba mecanismele naturale de reglare a apetitului. În mod normal, dulceața semnalează organismului aport energetic, însă în cazul îndulcitorilor această așteptare nu este confirmată, ceea ce poate influența comportamentul alimentar pe termen lung.

În plus, unele analize recente indică faptul că îndulcitorii pot interacționa cu microbiota intestinală și cu axa intestin-creier, afectând procesele de reglare a foamei și metabolismului. Aceste efecte sunt încă intens studiate, iar rezultatele nu sunt uniforme, ceea ce contribuie la lipsa unui consens științific.

Pe de altă parte, există și cercetări care susțin utilitatea îndulcitorilor în controlul greutății. Unele studii arată că înlocuirea zahărului cu alternative fără calorii poate reduce aportul energetic total și poate ajuta la menținerea glicemiei în limite normale, fără a crește apetitul. Această abordare este frecvent utilizată în industria alimentară și în dietele destinate persoanelor cu diabet sau celor care încearcă să slăbească.

Un alt studiu publicat în martie 2026 sugerează că simpla reducere a dulceaței din alimentație nu duce neapărat la scăderea poftei pentru gustul dulce sau la îmbunătățirea indicatorilor de sănătate. Participanții care au consumat alimente mai puțin dulci nu au prezentat modificări semnificative în preferințele alimentare sau în greutate, ceea ce indică faptul că relația dintre gust, apetit și metabolism este mai complexă decât se presupunea anterior.

În acest context, recomandările instituțiilor internaționale rămân divergente. Organizația Mondială a Sănătății a emis avertismente privind utilizarea îndulcitorilor pentru controlul greutății, invocând lipsa unor dovezi solide privind beneficiile pe termen lung, în timp ce alte grupuri de experți consideră că aceștia nu au efecte negative semnificative asupra greutății sau metabolismului.

Concluzia generală care se conturează din cercetările recente este că îndulcitorii artificiali nu par să crească în mod direct aportul alimentar în condiții experimentale controlate, însă efectele lor asupra organismului pot varia în funcție de context, tipul de îndulcitor și caracteristicile individuale ale consumatorilor. De asemenea, diferența dintre rezultatele studiilor pe termen scurt și cele observaționale pe termen lung rămâne o sursă majoră de incertitudine.

În lipsa unui consens clar, specialiștii recomandă o abordare echilibrată: reducerea consumului total de zahăr și alimente ultraprocesate, fără a considera îndulcitorii o soluție universală pentru controlul greutății. În cele din urmă, comportamentul alimentar și stilul de viață general rămân factorii determinanți în menținerea sănătății metabolice.

Un studiu recent a comparat efectele a șase tipuri de diete asupra funcției cognitive pe parcursul vieții și a descoperit că una dintre ele — dieta DASH — a fost asociată în mod constant cu un risc redus de declin cognitiv și cu performanțe cognitive mai bune, în comparație cu celelalte modele alimentare analizate.

Ce este dieta DASH și cum ar putea ajuta creierul

DASH, acronimul pentru Dietary Approaches to Stop Hypertension (Abordări Dietetice pentru Stoparea Hipertensiunii), a fost inițial concepută pentru reducerea tensiunii arteriale. Această dietă pune accentul pe consumul bogat de legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, precum și pe reducerea sodiului, cărnii procesate și alimentelor bogate în zaharuri adăugate.

Potrivit autorilor studiului, mecanismul prin care dieta DASH poate susține sănătatea creierului este legat de modul în care aceasta influențează vasele de sânge și metabolismul general:

• Controlul tensiunii arteriale și funcția vasculară sunt esențiale pentru un creier sănătos, deoarece fluxul sanguin adecvat furnizează oxigen și substanțe nutritive esențiale țesutului neuronal.

• Inflamația redusă și un echilibru metabolic mai bun pot preveni deteriorarea structurală a creierului care apare odată cu vârsta.

Potrivit experților consultați pentru articolul original, aceste proprietăți fac ca dieta DASH să fie mai eficientă decât alte modele alimentare — inclusiv dietele bazate strict pe plante sau cele orientate spre sănătatea planetei — în asocierea cu funcția cognitivă sănătoasă.

Punctul de vedere al nutriționiștilor

Nutriționiștii subliniază că nu este necesar ca o dietă să fie perfectă sau “exotică” pentru a avea efecte benefice asupra creierului. Chiar și modificările pragmatice ale obiceiurilor alimentare — cum ar fi creșterea treptată a consumului de legume și fructe, înlocuirea gustărilor procesate cu opțiuni naturale și reducerea aportului de sare — pot contribui la o sănătate cerebrală mai bună pe termen lung.

Monique Richard, dieteticiană înregistrată, subliniază importanța varietății nutriționale:
„Furnizarea de flavonoide, carotenoide și polifenoli — compuși care se găsesc în legume colorate, fructe de pădure și cereale integrale — poate sprijini fluxul sanguin cerebral și comunicarea neuronală.”

Ea recomandă un consum zilnic de 5–8 porții de legume și fructe, cu accent pe verdețuri cu frunze, toate acestea furnizând antioxidanți și micronutrienți importanți pentru funcțiile creierului.

Alte diete sănătoase pentru creier: MIND și mediteraneeană

Pe lângă dieta DASH, alte modele alimentare au fost asociate în cercetări anterioare cu un risc redus de declin cognitiv:

• Dieta MIND (Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay) combină elemente din dietele mediteraneeană și DASH, cu accent deosebit pe alimente considerate benefice pentru creier — cum ar fi frunze verzi, fructe de pădure, nuci, pește și ulei de măsline — și limită consumul de brânzeturi, alimente prăjite și dulciuri. Studiile au arătat că aderarea mai strânsă la planul MIND poate încetini declinul cognitiv și este asociată cu un risc mai scăzut de demență.

• Dieta mediteraneeană, inspirată de tiparele alimentare tradiționale din zona mediteraneană, pune accent pe pește, legume, fructe, cereale integrale și grăsimi sănătoase (în special ulei de măsline extravirgin). Dovezi epidemiologice indică faptul că această dietă este asociată cu un risc redus de declin cognitiv și demență.

Ambele modele partajează elemente nutritive puternic asociate cu sănătatea systemică și cardiovasculară — factori care, la rândul lor, influențează sănătatea creierului.

Ce alimente ar putea proteja creierul

Studii complementare sugerează că anumite alimente individuale contribuie la menținerea funcționării cognitive:

• Legumele cu frunze verzi și alte legume bogate în antioxidanți.

• Fructele de pădure, bogate în flavonoide cu potențial antiinflamator și antioxidant.

• Peștele gras, sursă excelentă de acizi grași omega‑3 legați de sănătate neuronală.

• Nucile și semințele, care furnizează grăsimi sănătoase și micronutrienți esențiali.

• Uleiul de măsline extravirgin, demonstrat în unele studii să reducă riscul de demență.

Concluzie

Deși nu există „o soluție miraculoasă” pentru prevenirea declinului cognitiv, dovezile crescânde sugerează că dietele bogate în alimente integrale, neprocesate și bogate în micronutrienți — în special dieta DASH, dar și MIND sau mediteraneeană — pot juca un rol cheie în menținerea sănătății creierului.

Importanța unei astfel de abordări nu poate fi subestimată: pe măsură ce populația îmbătrânește la nivel global, strategiile preventive — bazate pe dovezi solide — vor fi esențiale pentru reducerea povarului socio‑economic și uman al declinului cognitiv și al demenței.

Substanța în discuție este eritritolul, un alcool de zahăr cu zero sau foarte puține calorii care a câștigat popularitate în ultimii ani ca alternativă la zahăr în produse variate — de la băuturi răcoritoare și energizante până la batoane proteice și gustări pentru diete low-carb sau keto.

Rezultatele studiului de laborator: stres oxidativ și disfuncție a celulelor vasculare cerebrale

O echipă de cercetători de la Universitatea din Colorado a analizat efectele eritritolului asupra celulelor endoteliale care căptușesc vasele mici de sânge din creier — componente cheie ale barierăi hematoencefalice, sistemul de protecție care separă sângele de țesutul cerebral.

În experimente de laborator, celulele au fost expuse la concentrații de eritritol similare cu cele care apar în sângele uman după consumul unei băuturi îndulcite cu acest compus. Rezultatele au arătat că:

• Eritritolul a crescut substanțial producția de specii reactive de oxigen (ROS), molecule care pot provoca stres oxidativ și deteriorarea celulară.
• A redus producția de oxid nitric, o moleculă esențială pentru relaxarea vaselor de sânge, ceea ce poate duce la constricția acestora și la scăderea fluxului sanguin.
• A crescut nivelul endotelinei-1, un agent care determină constricția vaselor și poate afecta negativ circulația cerebrală.
• A interferat cu eliberarea unei enzime naturale, tissue-type plasminogen activator (t-PA), care ajută la dizolvarea cheagurilor de sânge, slăbind astfel mecanismele de protecție împotriva formării blocajelor.

Aceste schimbări pot face creierul mai vulnerabil la formarea cheagurilor de sânge și la accidentele vasculare ischemice — tipul cel mai frecvent de AVC, care apare când un vas de sânge este blocat de un cheag.

Eficiența barierei cerebrale și riscurile potențiale

Bariera hematoencefalică este o structură complexă care filtrează substanțele din sânge și protejează țesutul cerebral de toxine și agenți patogeni. Orice afectare a funcției acestui sistem ridică îngrijorări serioase privind sănătatea neurologică. În urma expunerii la eritritol, celulele vasculare au prezentat semne de disfuncție și chiar de moarte celulară, ceea ce sugerează că integritatea barierei ar putea fi compromisă.

Specialiștii avertizează că astfel de modificări la nivelul celulelor vasculare pot fi legate de un risc mai mare de evenimente cerebrovasculare, însă aceștia subliniază totodată că studiul a fost efectuat pe celule izolate în laborator, nu pe subiecți umani. Comportamentul acestor celule într-un organism complex poate fi diferit, iar concluziile privind efectele pe termen lung ale consumului de eritritol necesită studii clinice suplimentare.

Dovezi complementare din studiile observaționale

Rezultatele obținute în laborator vin în contextul unor date observaționale mai vechi care au asociat niveluri ridicate de eritritol în sânge cu un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accidente vasculare cerebrale. Un studiu epidemiologic major a arătat că persoanele cu cele mai mari concentrații de eritritol în plasmă aveau aproximativ de două ori mai mare probabilitate de a suferi un astfel de eveniment major.

Aceste observații nu demonstrează o relație de cauzalitate, dar sugerează un semnal de alarmă care merită investigat cu atenție în cercetările viitoare.

Erythritol: popular, dar nu neapărat inofensiv?

Eritritolul este prezent într-o gamă largă de produse comerciale, de la băuturi răcoritoare fără zahăr până la gustări și produse destinate persoanelor cu diabet sau celor care urmăresc controlul greutății, fiind adesea preferat pentru că nu influențează glicemia și are un gust similar cu zahărul.

Autorități de reglementare precum FDA (Food and Drug Administration) și EFSA (European Food Safety Authority) au aprobat utilizarea eritritolului ca ingredient alimentar sigur, însă noile dovezi sugerează că evaluările de siguranță ar putea necesita reevaluare în lumina potențialelor efecte vasculare și neurologice.

Ce recomandă specialiștii?

La acest moment, experții în nutriție și medicină avertizează că datele actuale nu justifică panica, dar invită la prudență, în special pentru persoanele cu factori de risc cardiovascular sau cerebrovascular. Aceștia recomandă:

• Moderație în consumul de produse îndulcite cu eritritol sau cu alți înlocuitori ai zahărului.
• Atenție sporită la dietele “zero zahăr”, care pot ascunde cantități semnificative de alcooli de zahăr.
• Urmărirea cercetărilor științifice viitoare care să clarifice dacă efectele observate în laborator se traduc în riscuri reale pentru sănătatea umană.

În concluzie, ceea ce părea odată un substitut de zahăr “inofensiv” ar putea avea efecte subtile, dar importante asupra sistemului vascular cerebral. Noi studii umane și analiză epidemiologică aprofundată sunt necesare pentru a înțelege pe deplin impactul pe termen lung al consumului de eritritol asupra sănătății.

Analiza a inclus date din două cohorte mari — Nurses’ Health Study și Health Professionals Follow-Up Study — și a urmărit cazurile de demență documentate (peste 11 mii identificate în total), precum şi evoluția funcțiilor cognitive pe parcursul decadelor. Cercetătorii au comparat consumul de cafea caffeinizată, cafea decofeinizată și ceai caffeinizat cu ratele de dementare și cu performanța în teste cognitive. Rezultatele au arătat că un consum mai mare de cafea caffeinizată a fost semnificativ asociat cu un risc mai scăzut de demență și cu rezultate cognitive mai favorabile comparativ cu cei care au băut puțin sau deloc astfel de băuturi. În schimb, consumul de cafea decofeinizată nu a fost asociat cu un risc redus.

Cea mai pronunțată asociere s-a observat în rândul participanților care consumau moderat: aproximativ două până la trei cești de cafea caffeinizată pe zi sau una până la două cești de ceai caffeinizat. Această categorie de consum a prezentat cea mai mică incidență a demenței în comparație cu consumul redus sau inexistent.

Coordonatorul studiului, Dr. Daniel Wang de la Harvard Medical School, a subliniat însă că datele nu demonstrează o relație de cauzalitate între cofeină și protecția creierului. Efectul observat, dacă există unul direct, este considerat modest, iar alte elemente ale stilului de viață — cum ar fi exercițiile fizice regulate, o dietă sănătoasă și somnul adecvat — rămân criterii bine documentate pentru menținerea sănătății cognitive odată cu înaintarea în vârstă.

Cercetători implicați în analiză au remarcat prezența unor ingrediente bioactive în cafea și ceai — inclusiv polifenoli și cofeină — care au fost sugerate ca factori ce pot reduce inflamația și deteriorarea celulară, mecanisme teoretice ce pot contribui la menținerea funcției creierului. Cu toate acestea, autorii studiului și experți independenți insistă asupra faptului că observațiile sunt asociative, iar interpretarea lor trebuie făcută în contextul altor variabile și riscuri legate de sănătate.

Datele colectate pe parcursul a peste patru decenii oferă unele dintre cele mai robuste dovezi observaționale privind obiceiurile de consum de cofeină și sănătatea cognitivă, dar confirmarea unui rol protector direct al acestor băuturi necesită investigații suplimentare, inclusiv prin studii experimentale și mecanistice.

(Sursa – Journal of the American Medical Association (JAMA))

Reglarea apetitului este un proces complex, determinat de o interacțiune între semnalele biologice interne destinate menținerii echilibrului energetic și factorii externi de recompensă, denumiți apetit hedonic. Acest tip de apetit nu reflectă nevoile energetice reale ale organismului, ci tendința de a mânca alimente plăcute, de obicei cu conținut caloric ridicat, și este asociat cu supraalimentația și riscuri crescute de supraponderalitate sau obezitate. Comportamente alimentare nesănătoase precum mâncatul emoțional, episoadele de supraalimentare și consumul necontrolat de alimente sunt adesea corelate cu o creștere a aportului caloric și cu dificultăți în menținerea unei greutăți corporale sănătoase.

Până în prezent, dovezile privind intervențiile dietetice în literatură au arătat că dietele cu conținut scăzut de carbohidrați pot reduce durerea asociată lipedemului mai eficient decât dietele cu conținut scăzut de grăsimi, dar impactul acestor diete asupra apetitului hedonic și comportamentului alimentar nu a fost complet clarificat. Studiul de față, o analiză secundară a unui test clinic randomizat, a urmărit tocmai această diferență. 70 de participante, toate femei cu lipedem și obezitate, au fost repartizate aleatoriu în două grupuri de dietă pe o perioadă de opt săptămâni.

Grupul cu dietă săracă în carbohidrați a consumat aproximativ 75 de grame de carbohidrați pe zi, în timp ce grupul cu dietă săracă în grăsimi a consumat circa 180 de grame de carbohidrați și 27 de grame de grăsimi pe zi. În ambele diete, aportul total de energie (1200 kcal/zi) și de proteine (60 g/zi) a fost menținut constant pentru a se controla diferențele de aport caloric și proteic între grupuri. Participantele au completat chestionare validate pentru evaluarea apetitului hedonic și a comportamentului alimentar, inclusiv scale precum Power of Food Scale, care măsoară răspunsurile la semnalele alimentare din mediul înconjurător.

Rezultatele au indicat diferențe notabile între cele două intervenții dietetice. Participantele din grupul cu reducere a carbohidraților au raportat o îmbunătățire semnificativă într-o componentă a apetitului hedonic – mai exact în subcategoria Food Present a Power of Food Scale, care evaluează dorința de a mânca atunci când alimentele apetisante sunt prezente, dar nu au fost încă gustate. Această reducere semnificativă a răspunsului la semnalele alimentare – cum ar fi vederea sau mirosul alimentelor apetisante – sugerează o diminuare a impulsului de a consuma alimente din motive hedonic mai degrabă decât din necesități energetice reale. Nu s-au observat îmbunătățiri similare în acest sens la participantele din grupul cu dietă săracă în grăsimi.

Mai mult decât atât, femeile din grupul cu dietă săracă în carbohidrați au raportat o scădere semnificativă a mâncatului emoțional – tendința de a mânca ca răspuns la emoții negative – un factor recunoscut care contribuie la consumul excesiv de calorii. În schimb, participantele din grupul cu dietă săracă în grăsimi au arătat o creștere a restrângerii alimentare cognitive, adică o capacitate mentală mai mare de a controla sau limita aportul alimentar pentru reducerea sau menținerea greutății corporale, dar nu neapărat o schimbare benefică a răspunsului emoțional față de alimente. Nu s-au constatat diferențe semnificative între cele două diete în ceea ce privește categoriile generale de comportament alimentar, ceea ce sugerează că unele efecte au fost observate mai ales în analizele din interiorul fiecărui grup, nu neapărat între grupuri în ansamblu.

Pe de altă parte, efectele benefice observate în grupul cu dietă cu conținut scăzut de carbohidrați ar putea fi legate de modul în care restricția de carbohidrați influențează sistemul de recompensă al creierului. Hormoni precum ghrelin și insulina, care sunt importanți pentru reglarea semnalelor de recompensă, sunt modulați diferit în funcție de compoziția macronutrienților din dietă. Dovezi din studii anterioare sugerează că dietele cu conținut scăzut de carbohidrați pot suprima în mare măsură secreția acestor hormoni și pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină în comparație cu dietele cu conținut scăzut de grăsimi, ceea ce ar putea duce la un răspuns mai favorabil la semnalele alimentare. În contrast, dietele cu conținut scăzut de grăsimi au fost asociate cu creșterea dopaminei tonice în regiunile de recompensă ale creierului, fapt care poate influența alegerile alimentare și poate face aderarea la dietă mai dificilă în timp.

În concluzie, această analiză secundară sugerează că, în contextul lipedemului și al obezității la femei, o dietă cu reducere semnificativă a carbohidraților poate oferi avantaje în reglarea apetitului hedonic și în reducerea mâncatului emoțional, comparativ cu o dietă cu conținut scăzut de grăsimi. Deși nu toate schimbările în comportamentul alimentar s-au tradus în diferențe semnificative între grupuri, anumite răspunsuri favorabile observate în cadrul dietei cu puțini carbohidrați sugerează un potențial terapeutic în strategii dietetice care vizează nu doar pierderea în greutate, ci și pe termen lung reducerea poftei de mâncare declanșate de factori hedonic, astfel contribuind la succesul intervențiilor dietetice la femeile cu lipedem și obezitate.

Creșterea de 65% a volumului de ciocolată exportată, înregistrată în doar 4 ani, poziționează astăzi România în topul producătorilor regionali.

După ani de creștere constantă și investiții în linii moderne de producție, piața locală a ciocolatei atinge maturitatea: producția internă se stabilizează, exporturile cresc cu aproape 65% în patru ani, iar consumul intern depășește pragul psihologic de 35.000 de tone anual. Într-un context global dominat de prețuri record la cacao și de presiune pe marjele producătorilor, România reușește performanța de a deveni o piață relevantă – cu potențial real de hub regional pentru ciocolata premium din Europa de Est. 

Producția internă rămâne stabilă, în ciuda volatilității globale

Industria ciocolatei din România traversează o perioadă de creștere sănătoasă, care confirmă poziționarea tot mai clară a țării noastre ca jucător regional în această piață.

Datele INS arată că producția internă de ciocolată a crescut constant în ultimii ani – de la 14.155 tone în 2020 la un vârf de 15.461 tone în 2023, ceea ce înseamnă o majorare de 9,2% în patru ani. Deși pentru 2024 este anticipată o ușoară ajustare, până la 14.441 tone, ritmul mediu anual de creștere rămâne solid, în jur de 2,2%, într-un context global în care prețul boabelor de cacao a atins maxime istorice.

România exportă cu 65% mai mult în 4 ani

Performanța industriei este completată de creșterea constantă a exporturilor, care au urcat de la 105,8 milioane euro în 2020 la 175 milioane euro în 2024, o creștere de aproape 65% în doar patru ani. Cu un ritm mediu anual de 12,9%, România se poziționează drept un furnizor competitiv în regiune, cu piețe principale în Ungaria, Bulgaria, Polonia și Germania.

Consumul intern – apetitul românilor pentru ciocolată atinge maxime istorice

“Și pe plan intern, piața confirmă o creștere solidă. Consumul mediu lunar per persoană a crescut de la 2,16 kg în 2023 la 2,26 kg în 2024 și 2,36 kg în primul trimestru din 2025, ceea ce înseamnă o creștere de peste 9% în mai puțin de doi ani. Estimările indică faptul că, până la finalul acestui an, piața internă ar putea depăși 35.000 de tone anual. Tot mai mulți români aleg produse artizanale, cu origine controlată și rețete curate. Segmentul premium, care depășește deja 15% din valoarea totală a pieței, crește constant, alimentat de interesul pentru gust autentic și calitate.” (Adina Istrate, organizator Chocolate Saga)

Consumatorii români se îndreaptă către ciocolată artizanală

Crește interesul pentru produsele artizanale și pentru ciocolata premium, care depășește deja 15% din valoarea totală a pieței, semn că românii nu mai cumpără doar un produs dulce, ci o experiență.

„Piața românească este estimată la peste 300 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că are un potențial uriaș de creștere, mai ales în segmentul premium, care depășește deja 15% din total. Consumatorii români încep să caute ciocolata de origine, făcută responsabil, cu un gust autentic. Chocolate Saga este, dincolo de un eveniment de suflet, o platformă care își propune să contribuie la dezvoltarea reală a acestei piețe – să sprijine producătorii artizanali, să creeze vizibilitate și să încurajeze consumul de ciocolată făcută în România.” (Adina Istrate, organizator Chocolate Saga)

România – un viitor hub regional pentru ciocolata premium

Cu peste 250 de companii active în sectorul ciocolatei și produselor zaharoase – dintre care 70–80 dedicate exclusiv fabricării de ciocolată – România are toate premisele pentru a-și consolida rolul de hub regional în Europa de Est.

„România are toate ingredientele pentru a deveni un hub regional al ciocolatei premium: producători talentați, know-how tot mai solid și o generație de consumatori care apreciază calitatea și autenticitatea. Nu mai vorbim doar despre o piață care importă, ci despre una care începe să creeze, să inoveze și să exporte gust și identitate. Prin Chocolate Saga ne dorim să accelerăm această transformare, conectând artizanii locali, brandurile și profesioniștii din gastronomie într-o comunitate care pune România pe harta ciocolatei de calitate.” (Andreea Ilina, organizator Chocolate Saga)

Cea mai amplă analiză de până acum, finalizată în 2025, a făcut meta-analiză pe mai multe studii observaţionale privind omisiunea micului dejun (skip-breakfast) şi sindromul metabolic — un ansamblu de factori de risc care includ obezitatea abdominală, hipertensiunea, dis­lipidemia şi hiper­glicemia. Conform autorilor, cei care săreau micul dejun aveau un risc crescut faţă de cei care luau în mod regulat prima masă a zilei: OR (raport de cote) pentru hipertensiune era de 1,21 (interval de încredere 1,10-1,32) şi pentru hiperglicemie OR = 1,26 (IC 1,16-1,37).

De asemenea, o meta-analiză separată (6 studii, 14.189 adulţi) a arătat că omiterea obişnuită a micului dejun era asociată cu hipertensiune cu un OR ajustat de 1,20 (IC 1,08-1,33).

Pe lângă acestea, rezultate la copii (şco­lari) indică că cei care săreau micul dejun aveau valori mai ridicate ale tensiunii sistolice şi diastolice şi glicemie de repaus mai mare comparativ cu cei care luau micul dejun. PubMed

Ce spun mecanismele studiate

Cercetătorii evocă mai multe mecanisme care ar putea explica de ce omisiunea micului dejun ar putea influenţa tensiunea şi glicemia:

• Prin săritul mesei de dimineaţă apar perioade mai lungi de „post” de peste noapte, ceea ce poate afecta ritmul circadian al metabolismului și sensibilitatea la insulină.

• Omisiunea micului dejun ar putea conduce la consum mai mare de alimente dense caloric mai târziu în zi, la variaţii glicemice postprandiale mai accentuate, factori care pot duce în timp la rezistenţă la insulină.

• În studiile de mică amploare, s-a observat că omiterea mesei de dimineaţă poate reduce fluxul sanguin brahial după un test de încărcare cu glucoză comparativ cu cei care luau micul dejun — sugerând un efect asupra vasodilataţiei postprandiale.

Limitări importante şi ce nu ştim încă

Important de precizat: majoritatea datelor provin din studii observaţionale, ceea ce înseamnă că ele nu pot dovedi o relaţie de cauză-efect fermă — pot exista factori de confuzie (stil de viaţă, calitatea alimentaţiei, tipul somnului, activitatea fizică). De pildă:

• În analiza realizată pentru adulţi tineri adolescenţi, deși s-au găsit asocieri între săritul micului dejun şi factori de risc, calitatea dovezilor a fost clasificată ca scăzută.

• Unele studii nu au găsit asociere semnificativă între săritul micului dejun şi sindromul metabolic (ex: studiu coreean din 2017).

• Nu este definit un număr clar de zile sau o definiţie universală a ce înseamnă „skip breakfast” — frecvenţa, ce alimente sunt omise şi ce vine în loc nu sunt uniforme între studii.

Ce înseamnă pentru populaţia generală

Pe baza dovezilor actuale, putem spune că:

• Există suport consistent pentru asocierea între omiterea micului dejun şi un risc uşor mai mare de hipertensiune arterială sau glicemie crescută.

• Deşi riscul individual rămâne moderat, într-o perspectivă de sănătate publică, obișnuința de a lua micul dejun poate fi considerată un factor de stil de viaţă potenţial modificabil.

• Nu înseamnă că orice persoană care sare micul dejun va dezvolta hipertensiune sau diabet, dar este un semnal — mai ales dacă sunt şi alţi factori de risc (sedentarism, surplus ponderal, dietă dezechilibrată).

Pentru cei care îşi doresc să reducă riscurile metabolice şi cardiovasculare, câteva sugestii practice:

• Asiguraţi-vă un mic dejun regulat, cu alimente cu valoare nutritivă (proteine, fibre, carbohidraţi complecşi), evitând omisiunea frecventă a primei mese.

• Dacă skip-breakfast este parte dintr-o intervenţie de tip post intermitent (intermittent fasting), este util să fie monitorizat de către medic/nutriţionist, mai ales în prezenţa altor comorbidităţi.

• A lua micul dejun nu este un panaceu — este doar unul din factorii de stil de viaţă care se adaugă la dieta globală, activitate fizică, somn şi alţi factori.

• Dacă omiteţi micul dejun frecvent, poate fi util să discutaţi cu medicul de familie pentru verificarea tensiunii arteriale, profilului glicemic şi altor factori cardio-metabolici.

Concluzie

Deşi nu există în prezent dovezi definitive de cauzalitate, multitudinea studiilor observaţionale indică faptul că omisiunea regulată a micului dejun este asociată cu o probabilitate mai mare de hipertensiune arterială şi glicemie crescută. În lumina acestor rezultate, încurajarea unui mic dejun consistent şi nutritiv reprezintă o strategie rezonabilă în promovarea sănătăţii metabolice.

(Sursa – https://www.medicalnewstoday.com/articles/skipping-breakfast-raises-metabolic-syndrome-risk)

Alterarea microbiomului intestinal și riscul de depresie

Potrivit unui articol publicat de News Medical, cercetătorii de la University of Colorado au descoperit că băuturile carbogazoase pot modifica compoziția microbiomului intestinal, ceea ce ar putea contribui la apariția simptomelor depresive. Studiul a fost realizat pe șoareci, cărora li s-au administrat băuturi îndulcite cu zahăr sau îndulcitori artificiali. Rezultatele au arătat că aceste substanțe au alterat echilibrul bacteriilor intestinale, influențând negativ comportamentul animalelor.

Dr. Christopher Lowry, profesor de fiziologie integrativă și autor principal al studiului, a explicat că modificările observate în microbiomul intestinal au fost asociate cu o creștere a comportamentului depresiv la șoareci. „Aceste rezultate sugerează că dieta poate influența sănătatea mintală prin intermediul axei intestin-creier”, a declarat Lowry.

Cercetătorii au subliniat că, deși studiul a fost realizat pe animale, mecanismele biologice implicate sunt similare cu cele umane, iar rezultatele justifică investigații suplimentare în rândul populației.

Un singur suc pe zi poate crește riscul de boală hepatică

Un alt studiu, publicat de Euronews Health, a analizat impactul consumului zilnic de băuturi carbogazoase asupra sănătății ficatului. Cercetarea, realizată de o echipă internațională condusă de Universitatea din Sydney, a inclus peste 3.000 de participanți și a constatat că persoanele care consumă cel puțin o băutură îndulcită pe zi – fie cu zahăr, fie cu îndulcitori artificiali – prezintă un risc cu 61% mai mare de a dezvolta steatoză hepatică non-alcoolică (NAFLD).

NAFLD este o afecțiune caracterizată prin acumularea de grăsime în ficat, care nu este cauzată de consumul de alcool. Boala poate evolua spre inflamație hepatică, fibroză și chiar ciroză, afectând grav funcția hepatică.

Dr. Mohammadreza Mohebbi, autor principal al studiului, a declarat că „aceste rezultate subliniază importanța limitării consumului de băuturi îndulcite, indiferent de tipul de îndulcitor folosit”. Studiul a fost publicat în jurnalul „Hepatology” și este considerat unul dintre cele mai ample cercetări în domeniu.

Implicații pentru sănătatea publică

Cele două studii vin într-un context în care consumul de băuturi carbogazoase rămâne ridicat la nivel global, în ciuda avertismentelor repetate din partea experților în sănătate. Legătura confirmată între aceste băuturi și tulburările psihice sau bolile hepatice ridică semne de întrebare privind reglementarea publicității și accesului la astfel de produse, în special în rândul copiilor și adolescenților.

Organizațiile de sănătate publică ar putea lua în considerare aceste dovezi pentru a promova politici de reducere a consumului, inclusiv prin etichetare clară, taxe pe zahăr și campanii educaționale.

Concluzie

Consumul zilnic de băuturi carbogazoase, fie ele îndulcite cu zahăr sau cu îndulcitori artificiali, este asociat cu riscuri semnificative pentru sănătatea mintală și hepatică. Dovezile prezentate de cercetători din SUA și Australia indică necesitatea unei reevaluări a obiceiurilor alimentare și a politicilor de sănătate publică.

Ce au descoperit cercetătorii

Studiul, bazat pe informațiile din vasta bază de date UK Biobank, a urmărit participanții timp de aproximativ 13 ani. Aceștia au completat chestionare despre obiceiurile lor de consum – câtă apă, cafea și ceai beau în fiecare zi – iar cercetătorii au analizat apoi corelațiile dintre aceste date și starea lor de sănătate pe termen lung.

Rezultatele au fost clare: oamenii care consumau între șapte și opt băuturi zilnic (fie apă, fie cafea sau ceai) aveau un risc de deces cu aproape 30% mai mic față de cei care beau mai puțin de patru băuturi pe zi. Cu alte cuvinte, hidratarea constantă și diversificată pare să conteze mai mult decât se credea până acum.

Nu doar cât bei, ci și ce bei

Cercetătorii au remarcat că nu doar cantitatea de lichide este importantă, ci și proporția dintre ele. Cea mai benefică combinație pare să fie aproximativ două părți cafea și trei părți ceai, alături de o cantitate suficientă de apă.

Această diversitate ar putea explica efectele pozitive observate. Apa contribuie la hidratarea de bază, în timp ce cafeaua și ceaiul aduc un plus de compuși activi – antioxidanți, polifenoli și alte substanțe naturale care pot proteja celulele și vasele de sânge.

De ce ar avea efecte benefice

Experții spun că această combinație de băuturi ar putea sprijini sănătatea prin mai multe mecanisme. Cafeaua conține compuși care pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină și pot reduce inflamațiile din organism. Ceaiul, în special cel verde sau negru, este bogat în catechine și flavonoizi care ajută circulația sângelui și funcția inimii.

Împreună, aceste băuturi oferă o combinație de hidratare și antioxidanți care, potrivit cercetării, ar putea avea un efect cumulativ pozitiv asupra organismului.

Ce spun specialiștii

Eamon Laird, cercetător în domeniul sănătății publice, a descris studiul ca fiind solid, având un număr mare de participanți și o metodologie robustă. Totuși, el avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu precauție, pentru că datele provin din chestionare în care participanții au raportat singuri ce beau zilnic – ceea ce poate introduce erori.

Un alt expert, medicul Thomas Holland, afirmă că rezultatele „au sens”, pentru că oamenii care se hidratează regulat, mai ales cu băuturi pe bază de plante, tind să aibă și alte obiceiuri de viață sănătoase. El explică faptul că diversitatea băuturilor poate fi benefică, atât timp cât nu este exagerată: „Apa asigură baza hidratării, iar ceaiul și cafeaua oferă compuși biologic activi, care pot susține organismul.”

Limitele studiului și atenționări

Autorii studiului subliniază că acesta este unul de tip observațional – ceea ce înseamnă că arată o legătură, dar nu dovedește o cauză directă. Este posibil, de exemplu, ca persoanele care beau mai mult ceai și cafea să aibă și alte comportamente sănătoase, precum alimentația echilibrată, greutatea normală sau renunțarea la fumat.

Mai mult, specialiștii avertizează că un consum excesiv de cafeină poate fi periculos, crescând riscul de insomnie, anxietate sau chiar afecțiuni cardiace. De asemenea, calitatea băuturilor este importantă – cafeaua prăjită prea intens poate conține substanțe dăunătoare, iar unele plicuri de ceai eliberează microparticule de plastic.

Prin urmare, echilibrul și moderația rămân esențiale.

Cât ar trebui să bem zilnic?

Potrivit studiului, combinația optimă ar fi de aproximativ șapte-opt băuturi zilnic – adică echivalentul a circa două căni de cafea, trei de ceai și restul apă. Mai mult de nouă băuturi nu par să aducă beneficii suplimentare, iar efectele pot deveni chiar negative în cazul unui exces de cafeină.

Specialiștii recomandă și atenție la adaosuri: zahărul, laptele gras sau frișca pot anula o parte din beneficiile acestor băuturi. Ideal este ca ceaiul și cafeaua să fie consumate simple, fără îndulcitori, iar hidratarea principală să rămână apa.

Concluzie

Rezultatele acestui studiu confirmă ceea ce mulți nutriționiști spun de ani buni: hidratarea corectă și moderată, combinată cu un aport zilnic de antioxidanți naturali din cafea și ceai, poate contribui la o stare generală mai bună și, posibil, la o viață mai lungă.

Cu toate acestea, autorii avertizează că nu există o „rețetă magică” pentru longevitate. Efectele pozitive observate pot fi parte a unui stil de viață mai amplu – care include alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și renunțarea la obiceiuri nocive.

Pe scurt, o cană de cafea dimineața, un ceai după-amiaza și apă de-a lungul zilei ar putea fi o formulă simplă și sănătoasă pentru a susține organismul, fără excese și fără promisiuni miraculoase.

O mare parte din sare provine din alimentele procesate, mezeluri, brânzeturi și chiar dulciuri. Telemeaua de oaie, brânza de burduf și carnea afumată sunt printre cele mai sărate produse tradiționale. În plus, murăturile – nelipsite din meniul de iarnă – contribuie semnificativ la aportul zilnic de sare.

Potrivit unui studiu recent, doar patru țări ne depășesc: China, Slovenia, Cehia și Ungaria, unde consumul zilnic sare de 17 grame.

Specialiștii atrag atenția că excesul de sare favorizează apariția hipertensiunii, retenției de apă și edemelor, fiind un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare – principala cauză de mortalitate în România.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă reducerea consumului de sare cu 30%. Portugalia, spre exemplu, a reușit să implementeze măsuri eficiente în acest sens, însă România mai are de parcurs un drum lung.

Aceste evoluții reflectă o schimbare dramatică față de anul 2000, când 13% erau subponderali și doar 3% sufereau de obezitate.

Raportul UNICEF, intitulat Feeding Profit: How Food Environments are Failing Children, se bazează pe date din peste 190 de țări și coalizează informații de la UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială.

Obezitatea depășește subnutriția în toate regiunile lumii, cu excepția Africii subsahariene și a Asiei de Sud.

Cele mai mari rate de obezitate se înregistrează în țările insulare din Pacific: 38% în Niue, 37% în Insulele Cook, și 33% în Nauru – o creștere majoră, generată de înlocuirea dietelor tradiționale cu alimente ultra-procesate, ieftine și energic dense.

Și alte țări înregistrează cifre alarmante: SUA și Emiratele Arabe Unite au aproximativ 21% copii obezi. În Regatul Unit, proporția copiilor cu exces de greutate a crescut de la 29% (2000) la 30% (2022), iar obezitatea a urcat de la 9% la 11%.

UNICEF avertizează că obezitatea infantilă aduce riscuri grave pe termen lung: boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și anumite tipuri de cancer. Factorii majori sunt mediile alimentare nesănătoase: alimentele ultra-procesate (UPFs) (cereale, prăjituri, sucuri, mâncăruri la pachet) sunt accesibile, promovate intens, mai ales în școli și online, și invazive în dietă.

UNICEF solicită intervenții urgente la nivel guvernamental: restricționarea marketingului către copii, etichetare clară, taxe pe produsele nesănătoase, interdicții în școli și sprijin pentru familiile vulnerabile, astfel încât nutriția sănătoasă să devină accesibilă.

Susținerea acestui studiu face parte din eforturile Nestlé de a contribui la promovarea unui stil de viață sănătos pe plan local, începând cu înțelegerea nevoilor diferitelor generații.

„Avem în acest studiu o radiografie extrem de valoroasă a stilului de viață și alimentație în rândul Generației Z, preponderent din mediul urban. Astfel de studii, mai ales dacă sunt corelate și cu alte date statistice, pot ajuta la evaluarea stării de sănătate a acestei categorii de vârstă la nivel național, precum și la elaborarea de politici sociale, medicale și profesionale, pentru că vorbim de o generație aflată la începutul carierei profesionale”, explică Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Manager Nutriție Nestlé Europa de Sud-Est

Studiul „Evaluarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani din România”, a fost realizat în perioada 3 februarie – 11 mai 2025, pe un eșantion de 1205 participanți din România, dintre care 47% femei și 53% bărbați, vârsta medie a grupului fiind un pic peste 23 de ani.

„Generația Z nu este doar cea mai conectată generație, ci și una aflată la răscruce între alegeri alimentare sănătoase și riscuri tot mai mari asociate stilului de viață modern. Studiul nostru ne oferă o bază solidă pentru dezvoltarea de măsuri preventive și intervenții adaptate realităților actuale ale acestei generații, reflectând atât provocările, cât și oportunitățile care definesc comportamentele lor nutriționale și cotidiene. Mai mult, tinerii români manifestă un interes ridicat pentru alegeri informate evidențiat printr-un procent de peste 85% dintre respondenți care citesc etichetele produselor cel puțin ocazional. Este esențial să valorificăm acest interes crescut al tinerilor, transformând aceste tendințe în pârghii concrete pentru promovarea unui stil de viață sănătos”, spune Dr. Laura Gavrilaș, Nutriționist – Dietetician autorizat, Lector universitar în cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

Studiul a relevat că majoritatea participanților (60.8%) au un Indice de Masă Corporală (IMC) în intervalul normal, însă aproximativ 32,5% sunt supraponderali sau obezi. Distribuția IMC-ului evidențiază diferențe semnificative între sexe: 68% dintre femei se încadrează în categoria de greutate normală, în timp ce 42% din bărbați sunt supraponderali sau au diferite grade de obezitate.

„Îngrijorător este faptul că unul din trei tineri sunt supraponderali sau prezintă obezitate, acest procent fiind mult mai ridicat în rândul bărbaților. Printre factorii alimentari corelați cu un IMC crescut se numără consumul frecvent de băuturi carbogazoase, mezeluri, carne roșie și dulciuri. În plus, doar 46% din totalul respondenților își ating nivelul recomandat de activitate fizică săptămânală”, explică Laura Gavrilaș.

Astfel, 9,4% din respondenți au spus că nu practică niciun fel de activitate fizică, 44,5% au spus că practică o activitate fizică insuficientă, adică sub 150 de minute de efort fizic moderat pe săptămână, iar 46,1% practică un efort fizic adecvat, adică mai mult de 150 de minute pe săptămână.

Majoritatea covârșitoare a respondenților (95.1%) au declarat că urmează un model alimentar omnivor, consumând alimente de toate tipurile, inclusiv carne, lactate, ouă, fructe, legume și cereale. Modelele alimentare bazate predominant pe plante au fost rare: 1.8% au raportat un model pescetarian, în timp ce 1.6% au declarat că sunt vegani, 1.4% vegetarieni, și doar 0.1% urmează o dietă raw vegană.

De asemenea, aproape 93% din respondenți consumă 2 sau 3 mese principale pe zi. Femeile tind să urmeze mai strict structura clasică de 3 mese, în timp ce bărbații declară mai frecvent consumul a 4 sau mai multe mese (5,78% față de 1,59%). Diferențele sunt semnificative statistic, sugerând posibile variații în obiceiurile alimentare zilnice între sexe.

„Vom continua să explorăm obiceiurile de viață și alimentație ale tinerilor pentru a ne putea da seama, cel puțin la nivel exploratoriu, cum trăiește, muncește, se relaxează și doarme, și mai ales ce mănâncă Generația Z, cea pe care ne bazăm acum atât de mult atunci când vorbim de viitorul României”, încheie Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Manager Nutriție Nestlé România, Bulgaria și Țările Adriatice.

Compoziția băuturilor fără zahăr

Aceste băuturi conțin îndulcitori artificiali, cum ar fi:

• Aspartam
• Sucraloză
• Acesulfam-K

Acești îndulcitori sunt aprobați de autorități precum EFSA și FDA, în limitele dozelor zilnice acceptabile. Totuși, consumul excesiv poate avea efecte adverse.

Comparație cu băuturile cu zahăr

Băuturile cu zahăr sunt asociate cu riscuri crescute de obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. În schimb, cele fără zahăr nu contribuie direct la aportul caloric sau la creșterea glicemiei. Cu toate acestea, unele studii sugerează că îndulcitorii artificiali pot avea efecte negative asupra sănătății metabolice și cardiovasculare.

Efecte asupra sănătății

– riscul de fibrilație atrială:

Un studiu publicat în Circulation: Arrhythmia and Electrophysiology în martie 2024 a constatat că consumul a peste 2 litri de băuturi îndulcite artificial pe săptămână poate crește riscul de fibrilație atrială cu 20% comparativ cu cei care nu consumă astfel de băuturi.

– impactul asupra apetitului și greutății corporale:

Cercetări recente indică faptul că sucraloza poate stimula pofta de mâncare, afectând regiunile cerebrale responsabile de reglarea foamei. Acest efect este mai pronunțat la persoanele cu obezitate, ceea ce poate duce la creșterea consumului caloric și la dificultăți în controlul greutății.

– asocierea cu diete de calitate inferioară:

Un studiu din decembrie 2024 a arătat că persoanele care consumă frecvent îndulcitori artificiali tind să aibă o dietă de calitate mai slabă, caracterizată prin consum redus de fructe și legume și aport crescut de alimente procesate.

Doze considerate sigure

Autoritățile de reglementare stabilesc doze zilnice acceptabile pentru îndulcitorii artificiali. De exemplu, pentru sucraloză, limita este de 15 mg/kg corp/zi. Pentru un adult de 70 kg, aceasta corespunde aproximativ la 3,5 litri de băuturi îndulcite cu sucraloză pe zi. Totuși, studiile sugerează că efecte negative pot apărea la consumuri mai mici, de aproximativ 2 litri pe săptămână.

Concluzie

Băuturile carbogazoase fără zahăr pot fi o alternativă mai bună decât cele cu zahăr în ceea ce privește aportul caloric și glicemia. Cu toate acestea, consumul regulat și în cantități mari poate fi asociat cu riscuri pentru sănătatea cardiovasculară, metabolică și digestivă.

Pentru persoanele care doresc să evite zahărul, să controleze glicemia sau greutatea corporală, băuturile fără zahăr sunt net superioare celor cu zahăr.

Nu sunt „sănătoase” în sensul nutrițional (nu aduc beneficii directe), dar nici periculoase în limite rezonabile.

Este recomandat să se limiteze consumul acestor băuturi și să se opteze pentru alternative mai sănătoase, precum apa sau infuziile fără zahăr.

Divergențe în evaluarea dovezilor

Recomandarea OMS se bazează pe o revizuire sistematică a studiilor clinice randomizate (RCT) și a studiilor observaționale prospective. Deși unele RCT-uri au arătat că utilizarea NSS poate duce la pierdere în greutate și scăderea indicelui de masă corporală (IMC), aceste studii au fost de scurtă durată (majoritatea ≤ 3 luni) și au variat semnificativ în design. În schimb, studiile observaționale, cu o durată de până la 10 ani, au indicat că un consum mai mare de NSS este asociat cu un IMC mai mare și un risc crescut de obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare.

SACN critică OMS pentru acordarea unei ponderi mai mari studiilor observaționale în detrimentul RCT-urilor, care sunt considerate standardul de aur în cercetarea nutrițională datorită capacității lor de a minimiza părtinirile și factorii de confuzie. Comitetul britanic subliniază că studiile observaționale nu pot stabili o relație cauzală între consumul de îndulcitori și creșterea în greutate.

Recomandări pentru consumatori și factori de decizie

OMS recomandă reducerea generală a consumului de îndulcitori, inclusiv NSS, și încurajează adoptarea unei diete mai puțin dulci încă din copilărie. Această recomandare nu se aplică persoanelor cu diabet preexistent și exclude produsele de îngrijire personală care conțin NSS, cum ar fi pasta de dinți sau medicamentele.

Pe de altă parte, SACN sugerează că NSS pot fi utilizați ca parte a unei strategii de reducere a aportului caloric, în special atunci când înlocuiesc zahărul în alimente și băuturi. Comitetul subliniază că, în absența unor dovezi clare privind efectele negative ale NSS pe termen lung, aceștia pot fi un instrument util în gestionarea greutății.

…

Dezbaterea dintre OMS și SACN evidențiază complexitatea evaluării impactului NSS asupra sănătății. În timp ce OMS adoptă o abordare precaută bazată pe studii observaționale, SACN acordă prioritate dovezilor din RCT-uri care sugerează beneficii pe termen scurt. Această divergență subliniază necesitatea unei analize atente a contextului național și a nevoilor populației înainte de implementarea politicilor privind utilizarea NSS.

Ce este postul intermitent 4:3?

Metoda 4:3 presupune alternarea a patru zile de alimentație normală cu trei zile de post pe săptămână. În zilele de post, aportul caloric este redus semnificativ (aproximativ 500 de calorii pentru femei și 600 pentru bărbați), iar în celelalte patru zile se poate mânca normal, fără o restricție strictă a caloriilor.

Pe scurt:

• 4 zile: alimentație normală
• 3 zile: post modificat (500-600 calorii/zi)

Acest tip de post se bazează pe ideea că organismul intră în modul de ardere a grăsimilor în zilele cu aport scăzut caloric, fără a încetini metabolismul, așa cum se întâmplă adesea în dietele restrictive clasice.

De ce ar fi mai eficient decât reducerea caloriilor?

Reducerea caloriilor zilnic (de exemplu, mâncatul cu 20-30% mai puțin în fiecare zi) poate duce la adaptarea metabolică – corpul se obișnuiește cu mai puțină energie și încetinește arderea caloriilor. În schimb, postul intermitent creează un dezechilibru metabolic benefic, alternând perioade de „abundență” cu cele de „restricție”, ceea ce stimulează arderea grăsimilor și menține un metabolism activ.

Beneficii posibile ale postului 4:3:

• Pierderea mai eficientă a grăsimii corporale
• Menținerea masei musculare
• Reducerea inflamației și a rezistenței la insulină
• Simplificarea planului alimentar (nu trebuie să numeri caloriile zilnic)
• Îmbunătățirea markerilor metabolici (colesterol, glicemie)

Cum se face corect?

Pentru ca metoda să fie eficientă și sigură, este important să fie aplicată cu grijă:

1. Alege-ți zilele de post – de exemplu: luni, miercuri și vineri.
2. În zilele de post, consumă mese mici, bogate în proteine, fibre și legume (de exemplu: o salată cu ton la prânz și o supă de legume seara).
3. Hidratează-te suficient – apa, ceaiurile fără zahăr și cafeaua neagră sunt permise.
4. Evită excesele în zilele „normale” – nu înseamnă că poți mânca nelimitat, ci doar fără restricții severe.
5. Monitorizează-ți starea de bine – dacă ai amețeli, oboseală accentuată sau alte simptome neplăcute, consultă un medic sau nutriționist.

Cui nu se recomandă

Postul intermitent 4:3 nu este potrivit pentru toată lumea. Nu este indicat:

• femeilor însărcinate sau care alăptează
• persoanelor cu diabet de tip 1 sau tulburări de alimentație
• celor cu afecțiuni cronice grave fără acord medical

Concluzie

Metoda 4:3 de post intermitent este o strategie promițătoare pentru pierderea în greutate și îmbunătățirea sănătății metabolice. Poate oferi rezultate mai bune decât restricția calorică zilnică, cu condiția să fie aplicată corect și să se țină cont de particularitățile fiecărui organism.

Ca în orice regim alimentar, consistența și echilibrul sunt cheia succesului. Dacă vrei să încerci 4:3, cel mai bine e să discuți cu un specialist care te poate ghida în funcție de nevoile tale.

Melatonina: Regulatorul ritmului circadian

Melatonina este un hormon produs de glanda pineală ca răspuns la întuneric, având rolul de a regla ciclul somn-veghe. Suplimentarea cu melatonină este eficientă în tulburările legate de ritmul circadian, precum sindromul de întârziere a fazei somnului sau efectele decalajului de fus orar (jet lag). De asemenea, poate reduce timpul necesar pentru a adormi. Cu toate acestea, utilizarea melatoninei poate provoca efecte secundare precum amețeli sau somnolență diurnă.

Magneziul: Mineral esențial pentru relaxare

Magneziul este un mineral esențial implicat în numeroase funcții biologice, inclusiv relaxarea musculară și reglarea neurotransmițătorilor. Suplimentarea cu magneziu poate îmbunătăți calitatea somnului, reduce trezirile nocturne și ameliora insomnia asociată cu anxietatea. Efectele secundare ale magneziului sunt minime, cele mai frecvente fiind disconfortul digestiv la doze mari.

Compararea eficacității

Melatonina este deosebit de utilă pentru ajustarea ciclului somn-veghe și este recomandată în special pentru problemele legate de ritmul circadian. Pe de altă parte, magneziul contribuie la adâncimea și relaxarea somnului, oferind beneficii mai largi, inclusiv reducerea stresului. Unele studii sugerează că melatonina este mai eficientă în îmbunătățirea calității somnului, în timp ce cercetările privind eficacitatea magneziului sunt mixte și necesită investigații suplimentare.

Utilizarea combinată

Combinația de melatonină și magneziu poate oferi beneficii sinergice pentru îmbunătățirea somnului. De exemplu, un articol sugerează că administrarea concomitentă a celor două suplimente ar putea îmbunătăți calitatea somnului, deși cercetările în acest domeniu sunt limitate.

Considerații de siguranță

Atât melatonina, cât și magneziul sunt considerate sigure pentru majoritatea adulților sănătoși. Totuși, melatonina poate interacționa cu anumite afecțiuni autoimune și poate provoca efecte secundare precum amețeli, dureri de cap sau greață. Magneziul, în doze mari, poate cauza disconfort gastric, inclusiv diaree. Este recomandat să consultați un medic înainte de a începe suplimentarea cu oricare dintre aceste substanțe, mai ales dacă aveți condiții medicale preexistente sau luați alte medicamente.

Sfaturi și recomandări pentru un somn optim:

1. Respectă un program de somn constant

• Culcă-te și trezește-te la aceeași oră în fiecare zi, inclusiv în weekend. Acest lucru reglează ritmul circadian și îmbunătățește calitatea somnului.

2. Creează un mediu propice pentru somn

• Păstrează dormitorul răcoros, liniștit și întunecat.

• Folosește draperii opace și elimină sursele de zgomot sau lumină albastră.

3. Limitează expunerea la ecrane înainte de culcare

• Evită telefonul, laptopul și televizorul cu cel puțin 1-2 ore înainte de somn. Lumina albastră inhibă producția de melatonină.

4. Evită cofeina și alcoolul seara

• Cofeina (din cafea, ceai verde, energizante) poate perturba somnul chiar și la 6 ore după consum.

• Alcoolul poate induce somnolența, dar afectează calitatea somnului profund.

5. Adoptă o rutină relaxantă înainte de culcare

• Practică tehnici de relaxare: meditație, respirație profundă, citit sau o baie caldă.

6. Fă mișcare regulat, dar nu înainte de culcare

• Exercițiile fizice ajută la un somn mai profund, însă ideal este să le practici cu cel puțin 3-4 ore înainte de ora de somn.

7. Ai grijă ce mănânci seara

• Evită mesele grele sau picante cu 2-3 ore înainte de somn.

• O gustare ușoară, bogată în triptofan (ex. banane, iaurt) poate ajuta la relaxare.

8. Expune-te la lumină naturală dimineața

• Lumină naturală dimineața ajută la reglarea ceasului intern și crește nivelul de energie pe timpul zilei.

Concluzie

Alegerea între melatonină și magneziu pentru îmbunătățirea somnului depinde de natura specifică a problemelor de somn întâmpinate. Melatonina este mai potrivită pentru ajustarea ritmului circadian și reducerea timpului necesar pentru a adormi, în timp ce magneziul poate contribui la îmbunătățirea calității generale a somnului și la reducerea anxietății. În unele cazuri, utilizarea combinată a celor două poate oferi beneficii suplimentare. Este esențial să discutați cu un profesionist în domeniul sănătății înainte de a începe orice regim de suplimentare pentru a determina cea mai potrivită abordare în funcție de nevoile individuale.

Alimente recomandate pentru o viață lungă și sănătoasă

1. Leguminoase: Fasolea, lintea și năutul sunt surse excelente de proteine vegetale și fibre. Acestea contribuie la sănătatea digestivă și la menținerea unui nivel stabil al zahărului în sânge. În regiunile cunoscute pentru longevitatea populației, precum zonele albastre, leguminoasele sunt o componentă esențială a dietei zilnice.
2. Legume cu frunze verzi: Spanacul, varza kale și alte verdețuri sunt bogate în vitamine, minerale și antioxidanți. Consumul regulat al acestor legume este asociat cu un risc redus de boli cronice și declin cognitiv.
3. Nuci și semințe: Migdalele, nucile și semințele de in furnizează grăsimi sănătoase, proteine și fibre. Acestea ajută la reducerea inflamației și la îmbunătățirea sănătății inimii.
4. Cereale integrale: Orezul brun, quinoa și ovăzul sunt surse de carbohidrați complecși și fibre, oferind energie de durată și susținând sănătatea metabolică.
5. Ulei de măsline extravirgin: Acest ulei este bogat în grăsimi mononesaturate și antioxidanți, având proprietăți antiinflamatorii și fiind esențial în dietele mediteraneene, recunoscute pentru beneficiile lor asupra longevității.
6. Turmeric: Acest condiment conține curcumină, un compus cu puternice proprietăți antiinflamatorii și antioxidante, care poate contribui la prevenirea bolilor cronice.
7. Cartofi dulci: Bogate în fibre, vitamine și antioxidanți, cartofii dulci sunt un aliment de bază în unele culturi cu rate ridicate de longevitate, precum Okinawa.
8. Fructe: Fructele, în special cele bogate în polifenoli, precum fructele de pădure, au proprietăți antioxidante care protejează celulele de deteriorare și reduc riscul de boli cronice.
9. Ceaiuri: Ceaiul verde și alte infuzii sunt bogate în antioxidanți și compuși bioactivi care susțin sănătatea inimii și a creierului.

Alimente de evitat pentru a promova longevitatea

1. Alimente ultra-procesate: Produsele precum băuturile carbogazoase, gustările ambalate și mesele gata preparate conțin adesea cantități mari de zahăr, sare și grăsimi nesănătoase. Consumul frecvent al acestor alimente este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, obezitate și mortalitate generală. citeturn0search9
2. Carne roșie și procesată: Un aport ridicat de carne roșie și mezeluri a fost legat de un risc crescut de boli cronice, inclusiv boli de inimă și anumite tipuri de cancer. Reducerea consumului acestor alimente în favoarea proteinelor vegetale poate fi benefică pentru sănătate.
3. Alimente bogate în zahăr adăugat: Dulciurile, produsele de patiserie și băuturile îndulcite contribuie la creșterea în greutate, rezistența la insulină și un risc crescut de diabet de tip 2. Limitarea consumului de zahăr adăugat este esențială pentru menținerea sănătății metabolice.

Importanța dietei în regiunile cu longevitate ridicată

Studiile asupra populațiilor din zonele albastre, precum Okinawa (Japonia), Sardinia (Italia) și Ikaria (Grecia), au arătat că dietele tradiționale joacă un rol crucial în promovarea longevității. Aceste diete sunt predominant pe bază de plante, bogate în legume, fructe, leguminoase și grăsimi sănătoase, cu un consum redus de carne și alimente procesate. citeturn0news10

De exemplu, în Okinawa, dieta tradițională include cantități mari de legume și soia, cu un aport caloric moderat, contribuind la o incidență scăzută a bolilor cronice și la o speranță de viață ridicată. citeturn0search18

Concluzie

Adoptarea unei diete bogate în alimente integrale, neprocesate, și limitarea consumului de produse ultra-procesate și bogate în zahăr poate contribui semnificativ la îmbunătățirea sănătății și la prelungirea duratei de viață. Studiile asupra populațiilor cu longevitate ridicată demonstrează că alegerile alimentare joacă un rol esențial în prevenirea bolilor cronice și menținerea unui stil de viață activ până la vârste înaintate. Adoptând obiceiuri alimentare echilibrate și concentrându-ne pe alimente naturale, putem sprijini sănătatea inimii, a creierului și a întregului organism, sporindu-ne astfel șansele de a trăi mai mult și mai bine.

Alimente tradiționale și potențiale riscuri

1. Sarmalele

Preparatul emblematic al Crăciunului, sarmalele sunt delicioase, dar pot deveni grele pentru sistemul digestiv din cauza combinației de carne grasă și orez.

Precauții:

• Optați pentru carne slabă, cum ar fi pieptul de curcan sau de pui, în locul cărnii de porc grasă.
• Limitați consumul la câteva porții moderate.
• Evitați excesul de smântână grasă pe post de topping; alegeți varianta degresată.

2. Friptura de porc și alte preparate din carne

Cârnații, caltaboșii sau șoriciul sunt delicioase, dar foarte bogate în grăsimi saturate și sare.

Precauții:

• Gătiți carnea prin metode mai sănătoase, cum ar fi la cuptor sau pe grătar, evitând prăjirea.
• Consumați carne în cantități moderate și combinați-o cu legume proaspete sau murături fără adaos mare de sare.

3. Salata de boeuf

Un alt preparat clasic, salata de boeuf, poate deveni o „bombă calorică” din cauza maionezei.

Precauții:

• Folosiți maioneză light sau un dressing pe bază de iaurt.
• Nu adăugați prea multă sare sau murături excesiv de sărate.

4. Cozonacul și prăjiturile

Deserturile sunt nelipsite de pe masa de Crăciun, dar zahărul și grăsimile din compoziția lor pot duce la acumularea de kilograme nedorite și probleme de glicemie.

Precauții:

• Consumați deserturile cu măsură, limitându-vă la o felie sau două.
• Încercați să pregătiți rețete cu mai puțin zahăr sau să folosiți îndulcitori naturali precum mierea.
• Alternativ, puteți înlocui prăjiturile grele cu fructe proaspete sau compot.

5. Murăturile și sosurile

Murăturile sunt un acompaniament frecvent, dar conținutul ridicat de sare poate contribui la retenția de apă și tensiunea arterială crescută.

Precauții:

• Alegeți murături preparate acasă, fără exces de sare.
• Consumați-le cu moderație și evitați să le combinați cu alimente foarte grase.

6. Băuturile alcoolice

Vinul fiert, țuica sau alte băuturi alcoolice sunt populare în această perioadă, dar consumul exagerat poate afecta ficatul și poate provoca deshidratare.

Precauții:

• Limitați consumul de alcool la 1-2 pahare pe zi.
• Alternați băuturile alcoolice cu apă sau ceaiuri din plante pentru a preveni deshidratarea.

Recomandari alimentare pentru un Crăciun echilibrat:

• Mâncați porții mici
  În loc să vă umpleți farfuria la fiecare masă, serviți porții moderate și mâncați încet pentru a oferi stomacului timp să digere.
• Includeți legume proaspete
  Combinați alimentele tradiționale grele cu salate sau legume proaspete pentru a echilibra mesele și a adăuga fibre benefice.
• Hidratarea este esențială
  Consumați suficientă apă pentru a susține digestia și a evita deshidratarea.
• Faceți mișcare
  O plimbare scurtă după masă poate ajuta la digestie și la arderea caloriilor în exces.
• Evitați să mâncați foarte târziu
  Consumați ultima masă cu cel puțin 2-3 ore înainte de culcare pentru a preveni disconfortul gastric.

Crăciunul este o perioadă de bucurie și răsfăț culinar, dar moderația este cheia. Adoptând câteva măsuri simple, ne putem bucura de mesele tradiționale fără riscuri pentru sănătate, păstrând energia și buna dispoziție pe tot parcursul sărbătorilor. Un Crăciun sănătos și echilibrat este cel mai frumos cadou pe care ni-l putem oferi!

Ce sunt alimentele ultraprocesate?

Aceste alimente sunt produse industriale care conțin niveluri ridicate de aditivi, zahăr, sare și grăsimi nesănătoase. Exemple includ gustările ambalate, băuturile carbogazoase, pizza congelată sau batoanele energizante. Ele sunt concepute pentru a avea un gust atractiv și pentru a fi convenabile, însă studiile arată că pot afecta grav sănătatea​.

Descoperirile studiilor recente

1. Legătura cu sănătatea musculară:
   • Persoanele care consumă o dietă bogată în alimente ultraprocesate prezintă un nivel crescut de grăsime în mușchii coapsei, detectabil prin imagistică prin rezonanță magnetică (MRI). Acest fenomen contribuie la scăderea forței și mobilității musculare și poate favoriza afecțiuni precum osteoartrita​
   • Un alt studiu bazat pe datele NHANES (National Health and Nutrition Examination Survey) a constatat că persoanele cu un aport ridicat de calorii din alimente ultraprocesate au un risc cu 60% mai mare de a dezvolta masă musculară scăzută (sarcopenie)​
2. Consecințe metabolice și structurale:
   • Consumul de alimente ultraprocesate este asociat cu dezechilibre în microbiota intestinală, care pot afecta sănătatea musculo-scheletică prin axa intestin-musculatură și axa intestin-creier​
3. Rata consumului:
   • Aproximativ 40% din alimentația participanților incluși în studiu era reprezentată de alimente ultraprocesate, o tendință comună în multe țări occidentale​

Soluții pentru protejarea sănătății musculare

Reducerea consumului de alimente ultraprocesate în favoarea alimentelor proaspete și minim procesate este o strategie eficientă. Dietele bogate în fructe, legume, cereale integrale, nuci și proteine slabe pot ajuta la menținerea unei mase musculare sănătoase. De asemenea, activitatea fizică regulată, în special antrenamentele de rezistență, este esențială pentru prevenirea sarcopeniei​

Implicații pentru sănătatea publică

Aceste studii subliniază necesitatea unor campanii de informare privind riscurile asociate alimentelor ultraprocesate și importanța adoptării unei alimentații echilibrate. Politicile care promovează accesul la alimente sănătoase și reduc expunerea la produse ultraprocesate ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății populației.

Ce înseamnă postul pentru organism?

Postul, în sensul său tradițional, presupune abstinența de la carne, lactate și ouă, limitând sursele de proteine și grăsimi de origine animală. Aceasta poate crea un impact semnificativ asupra metabolismului și asupra funcționării generale a organismului, deoarece își schimbă sursele de energie și nutrienți. Practic, în perioada postului, corpul este încurajat să funcționeze pe baza unui aport mai mare de alimente vegetale, cum ar fi leguminoasele, cerealele integrale, legumele, fructele și oleaginoasele.

Aceste schimbări alimentare pot determina o reducere a nivelului de colesterol și trigliceride, deoarece grăsimile animale sunt înlocuite cu grăsimi nesaturate, benefice pentru inimă, provenind din uleiuri vegetale, nuci și semințe. În plus, organismul beneficiază de o reducere a toxinelor acumulate din alimentele procesate și produsele de origine animală, ceea ce poate susține un proces de detoxifiere naturală.

Beneficiile postului pentru sănătate

Postul, abordat corect și echilibrat, poate avea numeroase efecte benefice asupra sănătății, printre care:

a) Îmbunătățirea sănătății inimii și a sistemului circulator
Prin reducerea consumului de grăsimi saturate și prin creșterea aportului de grăsimi sănătoase, postul poate contribui la scăderea nivelului de colesterol și trigliceride, ceea ce reduce riscul de ateroscleroză și boli cardiovasculare. De asemenea, o alimentație bazată pe plante are un efect antiinflamator și antioxidant, protejând vasele de sânge și susținând circulația.

b) Controlul greutății și îmbunătățirea metabolismului
Adoptarea unei diete cu un conținut redus de grăsimi animale și bogată în fibre ajută la controlul greutății corporale. Alimentele bogate în fibre, cum ar fi legumele, cerealele integrale și fructele, oferă o senzație de sațietate, reducând pofta de mâncare și ajutând la reglarea glicemiei. Fibrele încetinesc absorbția glucidelor și contribuie la prevenirea fluctuațiilor de zahăr din sânge, fiind benefice mai ales pentru persoanele cu diabet de tip 2 sau pentru cei care doresc să-și controleze greutatea.

c) Detoxifierea naturală a organismului
Postul poate facilita procesul de detoxifiere prin eliminarea alimentelor procesate și a produselor de origine animală. Organismul poate folosi această perioadă pentru a elimina toxinele acumulate, iar ficatul și rinichii, organele principale implicate în detoxifiere, sunt astfel mai puțin suprasolicitate. Legumele, fructele și ceaiurile din plante au efecte antioxidante și ajută la eliminarea toxinelor prin urină și transpirație.

d) Susținerea sistemului imunitar
Alimentele consumate în post, bogate în vitamine și minerale, pot întări sistemul imunitar. De exemplu, legumele crucifere (cum ar fi broccoli și varza), ceapa, usturoiul și citricele conțin vitamine și antioxidanți ce susțin funcțiile sistemului imunitar, pregătind organismul pentru sezonul rece. În plus, studiile arată că posturile scurte și periodice pot ajuta la regenerarea sistemului imunitar, încurajând producerea de noi celule albe.

e) Îmbunătățirea sănătății mentale și a bunăstării
Postul nu influențează doar sănătatea fizică, ci și cea mentală. În multe culturi, postul este asociat cu o perioadă de reflecție și introspecție, ceea ce poate reduce stresul și poate îmbunătăți starea de spirit. Pe lângă beneficiile spirituale, o alimentație sănătoasă bazată pe plante poate crește nivelurile de serotonină, ceea ce contribuie la o stare de bine generală.

Recomandări pentru un post echilibrat și sănătos

Pentru ca postul să fie cu adevărat benefic, este important să fie abordat în mod echilibrat. Mai jos sunt câteva recomandări pentru o dietă sănătoasă în perioada postului:

a) Varietatea alimentelor
Un post sănătos nu înseamnă doar abținerea de la anumite alimente, ci și asigurarea unui aport diversificat de nutrienți. Includeți în alimentație o varietate de legume, leguminoase (fasole, linte, năut), cereale integrale (ovăz, quinoa, hrișcă), nuci și semințe. Aceste alimente sunt surse excelente de proteine vegetale, fibre, vitamine și minerale.

b) Surse de proteine vegetale
Proteinele sunt esențiale pentru menținerea masei musculare și pentru susținerea sistemului imunitar. În lipsa proteinelor animale, surse bune de proteine vegetale sunt leguminoasele, soia și produsele din soia (tofu, tempeh), nucile, semințele și pseudocerealele precum quinoa.

c) Suplimentarea cu vitamine și minerale
Deși o alimentație bine echilibrată poate asigura majoritatea nutrienților necesari, anumite vitamine și minerale pot lipsi din dieta pe bază de plante. De exemplu, vitamina B12 se găsește în mod natural doar în produsele animale, iar suplimentarea sa este recomandată în perioada postului pentru cei care urmează o dietă vegană strictă. Fierul, zincul și vitamina D sunt alți nutrienți esențiali ce pot necesita atenție suplimentară.

d) Hidratarea adecvată
Apa este esențială pentru toate funcțiile organismului, mai ales în timpul postului, când alimentele bogate în fibre pot accentua senzația de sete. Este recomandat să se consume cel puțin 2 litri de apă pe zi, iar ceaiurile din plante, fără cofeină, pot fi o alternativă bună pentru a susține hidratarea și detoxifierea.

e) Atenție la consumul de zaharuri și produse procesate
Uneori, alimentele procesate de post pot conține cantități mari de zaharuri adăugate sau grăsimi nesănătoase. Este de preferat să optați pentru alimente cât mai naturale, precum fructele, legumele și cerealele integrale, și să evitați alimentele cu adaos de zahăr, sare sau grăsimi hidrogenate.

f) Adaptarea graduală după post
La sfârșitul postului, este important ca revenirea la alimentația obișnuită să fie treptată, pentru a evita problemele digestive. Alimentele de origine animală, în special carnea și lactatele, trebuie reintroduse cu moderație și cu atenție pentru a nu suprasolicita digestia.

Concluzii

Postul Crăciunului reprezintă o oportunitate de regenerare și întărire a organismului, dar și de întărire a disciplinei mentale și spirituale. Practicat cu echilibru și moderație, postul poate aduce multiple beneficii pentru sănătate, de la detoxifiere și întărirea sistemului imunitar, la susținerea sănătății inimii și îmbunătățirea stării mentale. În contextul actual, unde stresul și obiceiurile alimentare nesănătoase sunt tot mai frecvente, postul poate fi o modalitate eficientă de a reface echilibrul organismului și de a redescoperi beneficiile unei alimentații naturale și sănătoase.

Frigiderul încetinește sau stopează pentru un timp procesul de alterare al alimentelor. Cu toate astea, de multe ori ni se întâmplă să descoperim că anumite produse se alterează, parcă peste noapte, după ce au fost ținute la rece. Dacă vrei să nu mai arunci prematur mâncare la gunoi, află, din rândurile de mai jos, ce fructe și legume să nu mai ții în frigider.

Alimentele ce nu trebuie ținute în frigider

Știm foarte bine că mâncarea gătită, carnea, brânza, laptele, iaurtul, cașcavalul, icrele, pate-ul și multe alte feluri de mâncare trebuie păstrate neapărat la rece pentru a nu se altera în doar câteva ore, însă există destul de multe alimente ce se alterează dacă sunt ținute la temperaturi mici.

Sunt o mulțime de alimente care nu se țin la frigider, de la alimentele de bază precum orezul, făina, pastele, mălaiul, până la tot felul de legume și fructe sau delicatese precum mierea și cafeaua care nu trebuie ținute la rece. O bună parte dintre ele își pot pierde aroma și gustul din cauza temperaturilor scăzute și a umidității crescute din frigider. Mai jos aveți o listă cu legumele și fructele ce nu trebuie ținute în frigider

Ceapa

Fie ea verde sau uscată, ceapa nu se ține la rece. Ceapa verde poate sta într-un pahar cu apă, la temperatura camerei, timp de 2 – 3 zile, dar este indicat să o consumi cât mai curând. Iar ceapa uscată trebuie să stea în cutii de carton sau pungi de hârtie perforate, la umbră în balcon sau în cămară. La frigider, în umezeală, ceapa mucegăiește și își pierde aroma.

Usturoi

La fel ca și ceapa, usturoiul își pierde mirosul și gustul lui specific dacă stă la rece. Usturoiul se ține în pungi de hârtie perforate, într-o cămară răcoroasă și se consumă înainte să încolțească.

Roșii

În primele zile după ce au fost culese, roșiile pot fi ținute la temperatura camerei, deoarece ele continuă să se coacă și capătă un gust și un parfum mai bun. Dacă sunt foarte bine coapte și zemoase, atunci este bine să le ții la frigider, dar să le consumi foarte repede.

Castraveți

Nici castraveții nu se țin la frigider. Umezeala și temperaturile reci le afectează aroma și există riscul să mucegăiască, dacă uiți de ei prin lada cu legume. Castraveții sunt plini de apă și au o coajă rezistentă, de aceea este bine să stea în cămară, la rece, dar nu la frigider, și să fie consumați în decurs de 3 zile.

Banane

De la frig și umezeală, bananele se pătează și se înnegresc în frigider. Ține-le la temperatura camerei 3 – 4 zile și consumă-le când sunt bine coapte. În plus, la frigider își pierd și parfumul lor delicios.

Portocale

La fel ca și lămâile, portocalele stau mai bine la temperatura camerei și trebuie consumate în cel mult 5 zile, să nu se dezhidrateze.

Mere și Pere

Cel mai bun loc să le păstrezi este o cămară răcoroasă, ceea ce este cam dificil într-un apartament călduros de bloc. Merele și perele pot sta în cămară, dar trebuie să le consumi cât mai repede. Dacă le ții în frigider zile întregi, mucegăiesc.

Prune

Sunt fructe care rezistă câteva zile în cămară și nu trebuie depozitate la rece, pentru că își pierd gustul și parfumul lor delicios. Și prunele continuă să se coacă după ce au fost culese și nu este indicat să le ții la frigider.

Lista alimentelor ce nu trebuie ținute la rece e mult mai mare, dar cele menționate mai sus sunt printre cele mai populare fructe și legume pe care avem tendința să le punem la frigider. Voi ce alte alimente puneți sau nu puneți la rece?

Papaya are un gust dulce și o textură moale, putând fi consumat ca atare sau adăugat în diferite preparate culinare. Fructul este copt atunci când are o culoare portocalie-roșiatică.

Pe de altă parte, dacă fructul este galben, atunci trebuie să fie lăsat pentru câteva zile la temperatura camerei, astfel încât să se coacă mai bine. Papaya conține o gamă largă de nutrieți, aducând numeroase beneficii sănătății, scrie antena3.ro.

A cest fruct este bogat în vitamine și minerale, fiind folosit și în industria cosmetică, proprietățile sale contribuind la îmbunătățirea aspectului pielii. Papaya este o sursă excelentă de vitamina C, vitamina K, beta-caroten, vitamina A, magneziu și potasiu. De asemenea, acest fruct este bogat în fibre, ajutând la îmbunătățirea procesului de digestie.

Papaya susține sănătatea părului și a pielii, datorită conținutului de vitamina A și C, notează Medical News Today.

Cum se mănâncă papaya?

Fructul se taie pe jumătate cu un cuțit, apoi se îndepărtează semințele cu o lingură. După ce au fost îndepărtate semințele, se curăță coaja și se taie felii, care pot fi apoi secționate în bucățele. Fructul se poate consuma ca atare sau în diverse preparate, precum salate de fructe, mâncăruri picante sau alte preparate culinare.

Asociere între consumul de suc natural de fructe 100% şi Indicele de Masă Corporală (IMC)

O cercetare, publicată în revista JAMA Pediatrics, a constatat o asociere între consumul de suc natural de fructe 100% şi Indicele de Masă Corporală (IMC) – un calcul care ia în considerare greutatea şi înălţimea – în rândul copiilor. De asemenea, s-a constatat o asociere între consumul zilnic de suc de fructe 100% şi creşterea în greutate în rândul adulţilor, scrie News.ro. Sucul de fructe 100% natural a fost definit ca fiind sucuri de fructe fără adaos de zahăr.

Creşterile au fost mici – în rândul copiilor, de exemplu, fiecare porţie suplimentară pe zi a fost asociată cu un IMC mai mare cu 0,03 – dar a variat în funcţie de vârstă, creşterile IMC fiind aparent mai mari în cazul copiilor mai mici.

„O problemă fundamentală a sucului este cantitatea; consumul de fructe în acest mod face ca supradozajul să fie atât de ușor de realizat”, a transmis coautorul și principalul cercetător în domeniul nutriției, Dr. Walter Willett, profesor de epidemiologie și nutriție la Harvard T.H. Chan School of Public Health și profesor de medicină la Harvard Medical School din Boston, conform CNN.

„De exemplu, cât de des mâncăm trei portocale? Cu toate acestea, un pahar de suc de portocale  reprezintă aproximativ trei portocale care pot fi consumate într-un minut sau două, iar noi ne putem întoarce și să mai luăm încă una, ceea ce va adăuga multe calorii și va duce la o creștere a glicemiei”, a adăugat dr. Willett.

O cantitate mare de zahăr poate duce la rezistență la insulină

O cantitate mare de zahăr poate duce la rezistență la insulină, sindrom metabolic, diabet, boli de inimă, obezitate și alte afecțiuni cronice, avertizează specialiștii.

Deși analiza recentă nu arată o legătură directă, ci doar o asociere. Constatările studiului sunt „destul de valide și se potrivesc cu ceea ce observăm clinic”, a transmis endocrinologul pediatru Dr. Tamara Hannon, membru al comitetului de nutriție al Academiei Americane de Pediatrie, care nu a fost implicată în cercetare.

Recomadarea specialiștilor este ca sucul de fructe să fie evitat complet în cazul bebelușilor mai mici de 1 an, să se limiteze consumul la 110 ml pe zi pentru copiii cu vârste cuprinse între 1 și 3 ani și la numai 170 ml pe zi pentru copiii cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani.

„Nu există cu adevărat niciun motiv de sănătate pentru a consuma suc în locul fructelor și legumelor întregi, cu excepția cazului în care copilul dumneavoastră nu poate tolera consumul de alimente obișnuite„, a declarat Hannon, director al programului de diabet pediatric de la Spitalul Riley pentru copii și profesor de genetică medicală și moleculară la Școala de Medicină a Universității Indiana din Indianapolis.

Nici adulții sau adolescenții nu ar trebui să bea mai mult de 225 de ml de suc 100% natural pe zi, conform  ghidurilor de nutriție. Sucul nu ar trebui să fie considerat o modalitate sănătoasă de a stinge setea, de a ne hidrata.

„Indicațiile generale sunt împotriva consumului „de rutină” – cu alte cuvinte, să te bazezi pe suc mai degrabă decât pe apă pentru sete sau să consumi suc în mod special pentru beneficii pentru sănătate. Nu este pentru sănătatea de zi cu zi – este un tratament dulce ocazional. Într-un astfel de context, sucul de fructe este o alegere mult mai bună decât sucurile, din multe motive „, a declarat Dr. David Katz, specialist în medicina preventivă și a stilului de viață, dar care nu a fost implicat în studiu.

Ce efecte are sucul de fructe  asupra organismului

Mulți dintre noi se pot simți derutați de concluziile noului studiu, pentru că știm cu toții că fructele sunt sănătoase, atunci de ce nu ar fi și sucul de fructe sănătos?

„Fructele și legumele întregi vin în pachete de nutrienți – carbohidrați, proteine, grăsimi, minerale și vitamine care sunt toate conținute cu fibre. Acesta este modul în care corpul nostru este menit să se hrănească. Atunci când îndepărtăm pachetul, îndepărtăm fibrele și părțile structurale ale alimentelor, iar corpul nostru le digeră și le metabolizează în mod diferit față de cum a evoluat pentru a face acest lucru.„, a explicat endocrinologul Dr. Tamara Hannon.

Mai exact, dacă mănânci un măr întreg, nu crește nivelul de zahăr din sânge, pentru că fructoza este eliberată încet, însă sucul de mere inundă sângele cu fructoză. Mai mult decât atât, acesta nu este singurul impact al sucului de fructe.

„Când consumi calorii sub formă solidă, creierul tău înregistrează mai bine acele calorii și îți ajustează aportul alimentar în consecință. Dar dacă bei acele calorii, este posibil să nu te simți sătul și să începi să mănânci din nou„, a evidențiat autorul corespondent al studiului, Vasanti Malik, cercetător științific în cadrul departamentului de nutriție de la Harvard T.H. Chan School of Public Health.

În concluzie, consumați sucul de fructe cumpătat și, de preferat, consumați fructele și legumele în starea lor naturală / solidă pentru că atunci sunt cele mai gustoase și sănătoase.

De la mesele pe care le comandăm la restaurante până la produsele de bază din cămară și alimentele ambalate pe care le cumpărăm din magazin, există multă sare în dieta noastră zilnică.

Pentru ca organismul să funcționeze și să rămână sănătos are nevoie de o anumită cantitate de sare. Clorura de sodiu reglează echilibrul hidric al organismului și tensiunea arterială și este esențială pentru excitabilitatea mușchilor și nervilor. De asemenea, participă la digestie și la structura osoasă. Dar în exces devine o cauză a multor probleme de sănătate.

Câtă sare ar trebui să consumăm pe zi?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă să nu consumăm mai mult de 5 g de sare pe zi. Dar mulți dintre noi mâncăm mult mai mult decât avem nevoie. Sarea pe care o adăugăm la gătit și în diferite preparate culinare poate duce la un consum excesiv de sare, în fiecare zi. Și, cu toate astea cantitatea crește și prin intermediul altor alimente ultraprocesate.

Alimentele cu cel mai mare aport de sare sunt brânzeturile învechite, murăturile și alte conserve, preparatele gata făcute și mezelurile. La sfârșitul zilei, o persoană consumă în medie 10 g de sare, dublu față de cantitatea recomandată.

10 semne care arată că mănânci prea multă sare

1. Sete constantă

Dacă ai mâncat alimente sărate, corpul tău va cere apă mai des. Este esențial să satisfacem această nevoie deoarece organismul are nevoie de ea pentru echilibrul mineralelor din exteriorul și din interiorul celulelor. De asemenea, setea excesivă poate fi, de asemenea, un semn al diabetului de tip 1.

2. Inflamarea feței

Când te trezești dimineața, poți descoperi că zona din jurul ochilor și obrajilor tăi este inflamată. Un aport mai mare de sare cu o zi înainte poate fi motivul pentru acest lucru. Excesul de sare face ca lichidul să fie prins între celule și țesuturi să se umfle literalmente.

3. Cântarul arată o greutate mai mare

Nu întotdeauna un exces de calorii te face să te îngrași. Sarea reține lichidul și acesta este greu, dar nu te panica, o zi cu puțină sare și multa apă te va ajuta la eliminarea retenției excesive de apă.

4. Mâncarea are o aromă insipidă

Consumul de alimente procesate și preparate ne poate atenua percepția despre gustul sărat. Oamenii care suferă de asta spun adesea că găsesc legumele foarte fade. Este important să reduci în mod conștient cantitatea de sare adăugată. Deoarece papilele gustative de pe limbă sunt reînnoite în mod regulat, se pot obișnui cu alimentele cu conținut scăzut de sare.

5. Durerea de cap constantă

Durerile de cap pot fi cauzate de consumul excesiv de sare. Semnele tipice sunt înțepăturile și presiunea în zona tâmplelor, deoarece sarea face ca vasele de sânge ale creierului să se dilate. În cazul în care ai acest tip de durere de cap este important să bei multă apă.

Continuarea pe fainsisimplu.ro!

Unele alimente pot părea inofensive sau promovate ca fiind sănătoase, dar consumate în exces pot fi un pericol pentru sănătate. Industria alimentară a împărțit lumea în două, inclusiv la nivel științific. Un doctor a făcut o listă cu 10 alimente pe care ar trebui să le evităm, să nu le mâncăm niciodată.

Ancuța Leonte, medic specialist diabetolog, specializat în Nutriție și Boli metabolice, a vorbit despre alimentele la care ar trebui să renunțăm complet. Sunt extrem de periculoase pentru organism și ar trebui scoase din alimentație, scrie playtech.ro.

• 1. Margarină;
• 2. Delicat sau alte condimente care conțin zahăr și monoglutamat de sodiu;
• 3. Supă instant;
• 4. Mezeluri, precum cremvurști, parizer și altele;
• 5. Pateu;
• 6. Cafea instant 3 în 1;
• 7. Salată de icre din comerț;
• 8 Sosuri precum maioneză, ketchup;
• 9. Foietaje;
• 10. Produse pane congelate.

Cele mai periculoase alimente

Este crucial să conștientizăm că unele alimente pot fi mai periculoase decât altele, având un impact negativ semnificativ asupra sănătății noastre pe termen lung. De la efectele lor asupra metabolismului, până la riscul crescut de afecțiuni grave, există o serie de alimente pe care trebuie să le abordăm cu precauție sau chiar să le evităm în totalitate.

În fruntea acestei liste se află alimentele bogate în zahăr rafinat, o substanță omniprezentă în multe produse alimentare procesate.

Consumul excesiv de zahăr poate duce la creșterea în greutate, rezistența la insulină și creșterea riscului de diabet zaharat de tip 2. De asemenea, zahărul poate afecta negativ sănătatea creierului, fiind asociat cu riscul de declin cognitiv și chiar de depresie.

Pe lângă zahăr, grăsimile trans reprezintă un alt inamic al sănătății. Aceste grăsimi artificiale, utilizate frecvent în produsele de patiserie și fast-food, sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a crește nivelurile de colesterol „rău” (LDL) și de a reduce nivelurile de colesterol „bun” (HDL), crescând astfel riscul de boli cardiovasculare.

Nu putem să trecem cu vederea nici sarea în exces, care poate avea consecințe grave asupra sănătății. Consumul ridicat de sare este asociat cu hipertensiunea arterială, un factor de risc major pentru accidentele vasculare cerebrale și bolile de inimă. Mai mult decât atât, sarea în exces poate contribui la retenția de apă și la inflamații în corp.

Printre alimentele periculoase pentru sănătate se numără și carnea procesată, precum baconul, șunca și cârnații, care au fost legate de un risc crescut de cancer colorectal și alte afecțiuni.

Aditivii alimentari, cum ar fi conservanții și coloranții artificiali, ar putea, de asemenea, să aibă efecte dăunătoare asupra sănătății noastre pe termen lung, deși cercetările în acest domeniu sunt încă în desfășurare.

Peștele este un aliment sănătos, bogat în proteine și acizii grași Omega-3 , care sunt grăsimi esențiale pe care corpul nostru nu le produce singur. Acizii grași Omega-3 joacă un rol esențial în sănătatea creierului și a inimii. S-a demonstrat că acizii grași Omega-3 scad inflamația și reduc riscul de boli de inimă. Aceste grăsimi sunt importante și pentru dezvoltarea prenatală la bebeluși.

Peștele – aliment bogat în grăsimi Omega-3 și proteine

The Asociația Americană a Inimii (AHA) recomandă consumul de pește de cel puțin 2 ori pe săptămână, în special pește gras, cum ar fi somonul, păstrăvul de lac, sardinele și tonul albacore, specii bogate în Omega-3.

Cu toate acestea, există unele riscuri asociate cu consumul de pește. Din nefericire, apa din lacuri, mări și oceane poate fi contaminată cu mercur și bifenilii policlorurați (PCB), provenind din deșeurile noastre menajere și industriale. Aceste reziduri apoi ajung în peștii care trăiesc acolo și pe care noi îi consumăm.

Cei mai buni pești de consum pentru sănătate

Următorii pești sunt considerați ca fiind cei mai buni pentru sănătate prin prisma proteinelor și grăsimilor Omega-3, totodată fiind și cei mai puțin contaminați pentru că sunt crescuți sau prinși în mod responsabil.

Somon de Alaska

Mereu va exista o dezbatere dacă e mai bun peștele de crescătorie sau peștele sălbatic, inclusiv în cazul somonului de Alaska. Somonul de crescătorie este semnificativ mai ieftin, dar poate conține mai puține grăsimi Omega-3 și mai puține vitamine și minerale pentru că este captiv, hrănit de cele mai multe ori artificial, nu cu mâncare naturală existentă în mediile sălbatice.

Somonul este o opțiune excelentă pentru dietă în general, dar dacă bugetul vă permite, alegeți soiul sălbatic.

Cod

Acest pește alb este o sursă excelentă de fosfor, niacină și vitamina B-12. O porție de aproximativ 80-100 de grame conține până la 20 de grame de proteine.

Macrou

Spre deosebire de peștele alb mai slab, macroul este un pește gras, bogat în grăsimi sănătoase. În același timp, macroul este un pește cu conținut ridicat de mercur, așa că optați un consum moderat cu macrou.

Păstrăv

Păstrăvul de crescătorie este de fapt o opțiune mai sigură decât varianta sălbatică, deoarece este crescut protejat de contaminanți. Și, conform Monterey Bay Aquarium Seafood Watch, este unul dintre cele mai bune tipuri de pește pe care le puteți mânca, cu numeroase beneficii pentru sănătate.

Ton

Fie că este proaspăt sau conservat, tonul este preferatul multora. Când alegeți ton proaspăt, optați pentru o bucată lucioasă și cu miros proaspăt de ocean. De asemenea, este ușor de preparat – tot ce are nevoie este o prăjire rapidă la foc mare.

Pe lângă faptul că este o sursă generoasă de vitamina C, pomelo mai are în compoziție și vitaminele A și B1,B2, B12, precum și potasiu, fibre și magneziu. Înrudit cu grepfrutul, pomelo are un gust mai dulce. Pomelo este un fruct delicios și sănătos, oferind numeroase beneficii pentru organism, datorită conținutului său nutritiv.

Despre pomelo

Pomelo este un fruct de mari dimensiuni din familia citricelor. Coaja are culoarea galben-verzui și grosimea de 1.5 cm. Pulpa fructului are culoarea gălbuie, iar la gust este dulce (ușor amară). Își are originile în Asia de Sud-Est. În prezent îl regăsim în Taiwan, Japonia, India, Vietnam, Indonezia, Filipine, Tahiti etc. Așa cum menționam și mai sus, pomelo poate veni la pachet cu numeroase beneficii pentru sănătate.

Întărește sistemul imunitar

Un pomelo întreg conține o mare cantitate de vitamina C, despre care știm deja că funcționează precum un antioxidant, stimulând activitatea celulelor albe și atacând radicalii liberi care pot fi dăunători organismului.

Susține digestia

Fibrele sunt esențiale pentru buna funcționare a digestiei. Un pomelo întreg oferă 6 grame de fibre, în condițiile în care Academia de Nutriție și Dietetică sugerează că ar trebui să se consume între 25 g de fibre pe zi (femei) și 38 de grame pe zi (bărbați) sau 14 grame la 1.000 de calorii.

 Un pomelo conține 25% din doza zilnică recomandată de fibre, acestea avânt un rol important în combaterea unor probleme precum constipația sau diareea.

Contribuie la scăderea în greutate

Datorită conținutului său bogat în fibre și scăzut în calorii, pomelo poate fi inclus în dietele destinate scăderii în greutate. Fibrele din pomelo pot contribui la controlul senzației de foame, fiind, astfel, utile în gestionarea greutății.

Previne anemia

Degradarea celulelor roșii din sânge este cea care determină apariția anemiei. Nutrienții care se regăsesc în pomelo combat anemia, de aceea acest fruct este recomandat persoanelor anemice.

Șoriciul de porc este nelipsit de pe mesele românilor, în special în perioada sărbătorilor de iarnă. Însă este și un aliment controversat. Personal, îmi place să mănânc șorici. Acesta este foarte sănătos, spun specialiștii, dacă este consumat însă cu moderație. Pe lângă faptul că poate aduce ușor kilograme în plus, el poate agrava anumite afecțiuni.

Beneficiile consumului de șorici

100 de grame de șorici pot furniza corpului 11 mg de magneziu, 127 mg de potasiu, 30 mg de calciu și 85 mg fosfor. Cifrele acestea pot varia, dar în esență șoriciul de porc poate conține nutrienți și proteine benefice organismului. dar și mult colagen.

Pe lângă aceste beneficii, șoriciul de porc trebuie să fie consumat cu moderație, deoarece conține foarte multe calorii, aproximativ 544 de calorii la 100 de grame, dintre care 31,3 grame de grăsimi. Acesta este lipsit de fibre și carbohidrați, ceea ce înseamnă că poate fi consumat fără probleme de persoanele diabetice.

Specialiștii recomandă cam 50 de grame de șorici pentru o singură zi. Consumat în cantități mai mari, acesta poate fi periculos pentru organism. Cel mai indicat este să fie consumat între mese, ca gustare, deoarece este foarte sățios.

1. Încetinește îmbătrânirea

„Îmbătrânirea ca un vin fin”, suntem siguri că ați auzit asta de mai multe ori și chiar se poate întâmpla atunci când consumați vin. Acest lucru este susținut și de un studiu realizat la Virginia Tech Carilion Research Institute. Cercetătorii au descoperit că vinul fiert conține resveratrol, un compus polifenolic care ajută la încetinirea procesului de îmbătrânire al organismului.

2. Reglarea tonusului vascular

Vinul roşu poate preveni debutul şi progresia aterosclerozei, care se declanşează atunci când vasele de sânge încep să-şi piardă abilitatea de relaxare. Alcoolul şi polifenolii din vin favorizează menţinerea sănătăţii vaselor de sânge, prin promovarea formării de oxid nitric. Aceasta are un rol foarte important în reglarea tonusului vascular.

3. Scade tensiunea arterială

Există dovezi ale unor efecte favorabile ale vinului roşu asupra presiunii sangvine. Astfel, două pahare de vin roşu sorbite în timpul mesei scad presiunea arterială la persoanele afectate de hipertensiune. Un studiu publicat în jurnalul Molecules a constatat că atunci când consumi vin în cantități moderate, acesta se poate fi o sursă bună de antioxidanți care pot ajuta la reducerea tensiuni arteriale.

4. Îmbunătățește sănătatea creierului

Conținutul de resveratrol din vin este, de asemenea, benefic pentru memorie. Un studiu realizat la Centrul Medical al Universității Georgetown a constatat că acest compus vă poate proteja împotriva bolii Alzheimer.

5. Antioxidant

Melatonina conţinută de vinul roşu ajută la reglarea ceasului biologic, dar este şi un puternic antioxidant. Aşadar, consumul unui pahar de vin roşu înainte de culcare poate fi benefic pentru somn.

ATENȚIE! Vinul sau vinul fiert poate avea beneficii pentru sănătate doar dacă este consumat cu măsură. Nu uitați că vinul fiert încă mai are alcool chiar și după fierbere și nu se recomandă să vă urcați la volan după ce l-ați consumat!

Istoria nu consemnează când şi unde a apărut prima cană cu ciocolată caldă în România, dar ştim că primul european care a savurat-o a fost Christofor Columb.

Ciocolata caldă de la origini și până în prezent

Pe măsură ce temperatura scade și iarna își intră în drepturi, mulți dintre voi vă doriți o cană de ciococlată caldă cu care să vă încălziți și să vă relaxați. Însă cât de sănătoasă este ciocolata caldă? Cu atât de multe informații disponibile despre ceea ce este sau nu bun pentru noi, poate fi greu să știm ce să credem. Deci, ciocolata caldă este bună sau nu? Să aruncăm o privire mai atentă la ingredientele sale și să stabilim dacă poate face sau nu parte dintr-o dietă sănătoasă.

Ciocolata caldă este o băutură caldă obținută de obicei prin amestecarea laptelui fierbinte sau a apei cu pudră de ciocolată sau ciocolată rasă. Este o băutură populară și reconfortantă în timpul anotimpurilor mai reci și poate fi savurată cu arome adăugate precum scorțișoară sau bezele.

Ciocolata fierbinte a fost savurata de secole, cea mai veche versiune cunoscuta fiind originara din civilizatia Maya din America Centrala. Astăzi, este disponibil pe scară largă în multe forme, inclusiv de la ciocolată caldă picantă mexicană la ciocolată caldă europeană spumoasă. Este disponibilă și în pachete instant, amestecuri specializate de ciocolată caldă și chiar versiuni gourmet realizate cu ciocolată de înaltă calitate.

Ce conține ciocolata caldă?

În timp ce ciocolata caldă este incontestabil delicioasă, este esențial să luați în considerare dacă este bună pentru sănătate. Conține unele valori nutriționale, dar este esențial să rețineți că este adesea bogat în zahăr și calorii. Unele dintre acestea sunt:

Calciu

Ciocolata caldă poate fi o sursă bună de calciu, care este important pentru oase și dinți puternici. În funcție de tipul de lapte utilizat, consumul de ciocolată caldă poate furniza până la o treime din aportul zilnic recomandat de calciu.

Dacă doriți un impuls suplimentar, încercați să adăugați lapte de migdale la ciocolata caldă, deoarece are mai mult calciu decât laptele de vaca obișnuit. De asemenea, puteți adăuga un strop de scorțișoară pentru un plus de aromă.

Antioxidanți

Ciocolata caldă este, de asemenea, plină de antioxidanți, care sunt importanți pentru menținerea sănătății. Pudra de cacao folosită pentru a face ciocolată caldă conține flavonoide și catechine, care au fost legate de mai multe beneficii pentru sănătate, inclusiv reducerea inflamației și îmbunătățirea sănătății inimii.

Calorii

În timp ce ciocolata caldă poate fi o sursă bună de calciu și antioxidanți, este important să ne amintim că este, de asemenea, bogată în calorii și grăsimi saturate. În funcție de tipul de ciocolată și laptele folosit, o singură ceașcă de ciocolată caldă poate conține până la 200 de calorii sau mai mult.

Fier și Magneziu

Ciocolata caldă este, de asemenea, o sursă bună de fier și magneziu. Fierul ajută la transportul oxigenului în întreg organismul și este important pentru producerea de energie, în timp ce magneziul ajută la reglarea tensiunii arteriale și susține oasele sănătoase. În funcție de tipul de cacao folosit, o singură ceașcă de ciocolată caldă poate conține până la 15% din aportul zilnic recomandat de fier și 8% din aportul zilnic recomandat de magneziu.

Beneficiile asupra sănătății

Dincolo de beneficiile indirecte pe care le are ciocolata caldă asupra sănătății, această băutură are și unele beneficii directe și rapide.

Ameliorează durerile de gât

Ciocolata caldă este un remediu popular pentru durerile de gât și alte afecțiuni respiratorii. Băutura caldă ajută la calmarea gâtului și poate fi de ajutor în ameliorarea iritației cauzate de tuse. În plus, cacao fierbinte conține teobromină, care are proprietăți antiinflamatorii ce pot ajuta la reducerea inflamației pulmonare.

Ajută memoria

De asemenea, se crede că ciocolata caldă ajută la îmbunătățirea memoriei și a funcțiilor cognitive. Cacao conține flavanoli care sunt asociați cu creșterea fluxului de sânge către creier. Acest flux sanguin îmbunătățit ajută la transportul unei cantități mai mari de de oxigen și substanțe nutritive către celulele din creier, ceea ce poate ajuta la îmbunătățirea funcționării acestuia și la memoria.

Scade tensiunea arterială

Studiile au arătat că consumul de ciocolată poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale. Flavanolii din cacao sunt cunoscuți pentru a relaxa pereții arterelor, îmbunătățind fluxul sanguin și reducând tensiunea arterială generală.

Concluzii

Ciocolata caldă poate fi un răsfăț reconfortant și delicios, dar este important să rețineți că, la fel ca și alte alimente dulci, este, de asemenea, bogată în calorii, zahăr și grăsimi. Dacă este consumată cu moderație, ciocolata caldă poate face parte dintr-o dietă sănătoasă, deoarece oferă niște nutrienți esențiali, cum ar fi calciu, fier și magneziu. Totodată, influențează starea de spirit, ajută la ameliorarea durerilor de gât și contribuie la îmbunătățirea funcționării creierului. Însă, la fel ca și în cazul altor alimente, se recomandă consumul cu moderație.

Cu toate acestea, dacă sunteți în căutarea unei alternative mai sănătoase la ciocolata caldă, puteți încerca să adăugați pudră de cacao la smoothie-ul de mic dejun sau să faceți o ceașcă de cacao fierbinte cu lapte degresat și stevie. Poti opta si pentru o cana de ceai verde.

Mâncatul într-o fereastră de zece ore este asociat cu o energie şi o stare de spirit mai bune şi cu un nivel mai scăzut al foamei, arată noile rezultate ale celui mai amplu studiu ştiinţific de acest tip realizat în Marea Britanie, scrie digi24.ro.

Rezultatele studiului au fost prezentate de cercetătorii de la King’s College London în cadrul Conferinţei Europene de Nutriţie de la Belgrad, care s-a desfăşurat între 14-17 noiembrie, în Serbia.

În ciuda faptului că unii susţinători ai FI promovează în mod obişnuit ferestrele restrictive de alimentaţie de până la şase ore, constatările acestui nou studiu arată că şi mâncatul într-o fereastră mai puţin restrictivă, respectiv de zece ore are totuşi beneficii pozitive pentru sănătate, cum ar fi modificări ale dispoziţiei, energiei şi foamei.

Cei care au fost consecvenţi în ceea ce priveşte fereastra de alimentaţie au avut beneficii mai mari decât cei care au variat fereastra de alimentaţie de la o zi la alta.

Rezultatele arată că regimul nu trebuie să fie foarte restrictiv pentru a vedea rezultate pozitive: o fereastră de zece ore pentru a mânca a fost gestionabilă pentru majoritatea oamenilor, şi au fost observate îmbunătăţire a stării de spirit, a nivelului de energie şi a foamei.

Cercetătorii au constatat pentru prima dată că cei care au practicat alimentaţia cu timp limitat, dar nu au fost consecvenţi zi de zi, nu au avut aceleaşi efecte pozitive asupra sănătăţii ca cei care au păstrat acelaşi ritm în fiecare zi.

La studiu au participat peste 37.000 de persoane, acestea folosind aplicatia ZOE Health. Dintre aceștia, peste 27.000 au fost foarte implicați. 78% au fost femeie cu vârsta medie de 60 de ani. Participanţii au fost rugaţi să mănânce aşa cum ar fi făcut-o în mod normal în prima săptămână, iar apoi să respecte o fereastră de zece ore pentru a mânca timp de două săptămâni.

Impactul alimentelor asupra sănătăţii nu ţine doar de ceea ce mâncăm, spun cercetătorii, ci şi de momentul în care alegem să consumăm mesele, iar mâncatul într-o anumită fereastră de timp reprezintă un comportament alimentar important care poate fi benefic pentru sănătate.

De aceea, produsele din aceste grupe alimentare sunt elemente de bază într-o dietă sănătoasă și ”medicamente” pentru trup și suflet. Descoperă superalimentele sezonului de toamnă sau așa-numitele legume și fructe „medicament” de toamnă, precum și beneficiile lor pentru sănătate.

Fructele și legume de toamna

Toamna vine însoțită de o explozie de gusturi unice. Cele mai populare fructe și legume care pot fi consumate în acest sezon sunt:

• Perele;
• Merele;
• Strugurii;
• Smochinele
• Cătina;
• Prunele;
• Gutuile;
• Morcovii;
• Cartofii dulci;
• Dovleacul;
• Dovlecelul;
• Cruciferele (varză, conopidă, broccoli, varză de Bruxelles);
• Sfecla roșie;
• Prazul;
• Ardeii;
• Țelina;
• Vinetele.

Toate aceste fructe și legume intens colorate pot fi consumate ca atare, în stare crudă sau preparată termic. Ele pot fi adăugate în numeroase preparate culinare.

Spre exemplu, poți adăuga legumele în tocănițe, ciorbe, supe cremă, piureuri, salate, garnituri pregătite în cuptor sau tigaia antiaderentă (legume sotate simple sau în combinație cu orez brun, quinoa, hrișcă, paste integrale, noodles, cuș-cuș).

De asemenea, poți lua în considerare rețetele de chiftele cu legume la cuptor (cum ar fi cele din conopidă, broccoli sau dovlecel), burger vegetal făcut în casă, lasagna cu legume sau diferite tipuri de piureuri, cum ar fi cel de sfeclă, cartof dulce și morcov, informează știrileprotv.ro.

Fructele, în schimb, pot fi adăugate crude direct în terciul de ovăz sau budinca de chia. Le mai poți prepara în blender, sub formă de smoothie (simplu sau alături de nuci/semințe) sau le poți tăia cubulețe pentru a pregăti o salată de fructe gustoasă. Mai mult decât atât, acestea pot fi un ingredient excelent și în rețetele dietetice de prăjituri, cum ar fi budincă de ovăz, brioșe și tarte din făină integrală.

Aceste fructe și legume sunt bogate în substanțe nutritive și sărace în calorii, fiind elemente-cheie ale unei diete sănătoase. Acestea sunt surse excelente de vitamine, minerale, fibre și antioxidanți. Totuși, este de preferat să le achiziționezi de la producători locali de încredere.

De ce merită să consumi alimente de sezon:

• Sunt proaspete: Timpul de la recoltare până la vânzare este scurt, iar astfel, poți fi sigur că legumele și fructele de sezon sunt proaspete;

• Mai bogate în nutrienți: Tocmai pentru că au fost culese recent, acestea au un profil nutrițional mai bogat. Cu cât durata de depozitare și transportare a fructelor și legumelor crește, cu atât se pierd cantități mai mari din substanțele nutritive;

• Sunt mai gustoase: Datorită faptului că sunt proaspete și mai bogate în nutrienți, fructele și legumele de sezon sunt mai gustoase decât cele nespecifice anotimpului.

În plus, versatilitatea lor îți permite să îți diversifici meniul zilnic cu o mare varietate de preparate culinare.

O friteuza cu aer cald este un aparat de bucătărie care gătește prin circularea aerului cald în jurul alimentelor. Mâncarea este încălzită prin convecție, ceea ce creează un exterior crocant și care necesită un minim de grăsime. Reprezintă o metodă alternativă la gătirea chipsurilor, cartofilor prăjiți și puiul prăjit, folosindu-se mult mai puțin ulei.

Friteuzele cu aer cald (AirFryer) au crescut în popularitate datorită faptului că oamenii au început să conștientizeze tot mai mult despre sănătate și modul în care alimentatea o influențează, dar în același timp aceștia nu doresc să renunțe la prăjeli. Oamenii consumă cantități mari de cartofi prăjiți, dar și numeroase alte legume și preparate din carne, iar 40% dintre acestea sunt produse congelate.

Producătorii de friteuze cu aer cald promovează acest aparat pentru gătirea alimentelor într-un regim sănătos, fără efecte negative asupra sănătății. Alimentele prăjite cu aer cald au un conținut mai mic de grăsimi comparativ cu alimentele prăjite în baia de ulei, ceea ce înseamnă că pot fi mai sănătoase.

Cu toate acestea, unii sunt îngrijorați de posibilele riscuri pentru sănătate ale utilizării acestei noi forme de gătit, în primul rând din cauza temerilor legate de toxicitate și cancer. Alții sunt sceptici cu privire la presupusele beneficii pentru sănătate ale alimentelor prăjite în acest mod.

Friteuzele cu aer cald în comparație cu alte metode de gătit

Producătorii au conceput friteuza cu aer cald pentru a crea o modalitate mai sănătoasă de a găti alimente prăjite, nu pentru a înlocui metodele tradiționale de preparare a alimentelor, cum ar fi prăjirea și grătarul.

Alimentele prăjite tind să conțină mult mai multe grăsimi decât alimentele gătite în alte moduri.

În timp ce 100 de grame (g) de piept de pui prăjit în ulei conțin 13,2 g de grăsime, comparativ cu doar 0,39 g de grăsime la 100 de grame (g) de piept de pui gătit la cuptor, mulți consumatori preferă aroma și textura puiului prăjit în ulei. Deoarece friteuzele cu aer cald necesită o fracțiune din uleiul, oamenii pot avea o masă mai sănătoasă, care are arome și texturi similare cu alimentele prăjite în ulei.

Acest lucru este de dorit, deoarece reducerea consumului de ulei poate fi extrem de benefică pentru sănătatea noastră. Oamenii de știință au legat aportul de grăsimi din uleiul vegetal cu o varietate de boli și afecțiuni.

Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii despre gătitul cu ulei. Tipul de ulei face diferența, precum și cantitatea de acizi grași polinesaturați omega-6 în raport cu acizii omega-3, iar oamenii de știință încă nu înțeleg pe deplin ce efecte au omega-6 asupra organismului.

Nimic din toate acestea nu garantează că puiul prăjit în aer cald este mai sănătos decât puiul prăjit în ulei, la grătar, gătit lent sau în tigaie. Există multe alte aparate capabile să ofere alimente sănătoase și delicioase, dincolo de crusta crocantă.

Cum funcționează friteuzele cu aer cald?

Friteuzele cu aer cald funcționează prin circulația aerului fierbinte în jurul unui produs alimentar pentru a crea aceeași crocanțeală ca în alimentele prăjite tradiționale. Friteuzele cu aer cald realizează acest lucru prin eliminarea uleiurilor bogate în grăsimi și calorii din procesul de gătit. Folosind doar 1 lingură de ulei de gătit, o persoană poate produce rezultate similare ca în cazul produselor prăjite în baia de ulei.

Cercetătorii afirmă că friteuzele cu aer cald folosesc aer încălzit care conține picături fine de ulei pentru a elimina umiditatea din alimente. Rezultatul este un produs care are caracteristici similare cu alimentele prăjite, deși cu niveluri semnificativ mai mici de grăsime.

La fel ca multe alte metode de gătit, prăjirea cu aer declanșează o reacție chimică – efectul Maillard – care îmbunătățește culoarea și aroma alimentelor prăjite cu aer.

Beneficiile gătilui la friteuza cu aer cald

Când sunt utilizate corespunzător, friteutoarele cu aer oferă multe beneficii sănătoase:

• Folosirea friteuzelor cu aer cald poate promova pierderea în greutate

Un aport mai mare de prăjeli are legături directe cu un risc mai mare de obezitate. Acest lucru se datorează faptului că alimentele prăjite tind să fie bogate în grăsimi și calorii. Trecerea de la alimente prăjite la alimente prăjite cu aer și reducerea consumului regulat de uleiuri nesănătoase poate promova pierderea în greutate.

• Friteuzele cu aer pot fi mai sigure

Prăjirea alimentelor presupune încălzirea unui recipient mare plin cu ulei. Acest lucru poate reprezenta un risc pentru siguranță. În timp ce friteutoarele cu aer se încălzesc, nu există riscul de a vărsa, de a stropi sau de a atinge accidental uleiul fierbinte. Oamenii ar trebui să folosească mașinile de prăjit cu atenție și să urmeze instrucțiunile pentru a asigura siguranța.

• Friteuzele cu aer reduc riscul formării de acrilamide toxice

Prăjirea alimentelor în ulei poate provoca dezvoltarea unor compuși periculoși, cum ar fi acrilamida. Acest compus se formează în anumite alimente în timpul metodelor de gătit la căldură mare, cum ar fi prăjirea.

Acrilamida poate avea legături cu dezvoltarea unor tipuri de cancer, inclusiv cancerul endometrial, ovarian, pancreatic, mamar și esofagian. Un studiu din 2014 a sugerat, de asemenea, o legătură între acrilamidă alimentară și cancerul renal, endometrial sau ovarian, deși rezultatele sunt incerte.

Trecând la prăjirea cu aer, oamenii pot reduce riscul de a avea acrilamide și hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) în alimente.

Prăjirea cu aer este sigură pentru toată lumea?

În general, friteuzele cu aer sunt o alternativă mai sănătoasă la prăjirea cu grăsimi, dar alimentele gătite într-o friteuză cu aer sunt încă clasificate ca alimente prăjite. S-a dovedit în nenumărate rânduri că alimentele prăjite contribuie la creșterea în greutate, diabetul de tip 2, bolile de inimă și anumite tipuri de cancer , așa că dacă utilizați o friteuză cu aer, utilizați-o ca metodă ocazională de gătit, mai degrabă decât în ​​fiecare zi.

Un exemplu de efect negativ pe care prăjirea cu aer îl poate avea asupra alimentelor și asupra sănătății dumneavoastră a fost ilustrat de un studiu care a arătat că gătitul soiurilor grase de pește, cum ar fi sardinele într-o friteuză cu aer, a scăzut conținutul de grăsimi sănătoase (grăsimi poli-nesaturate) și a crescut ușor. produsele de oxidare a colesterolului, care pot afecta negativ nivelul colesterolului.

Beneficii ale consumului de prune

Cu mii de ani în urmă, prunele au fost cultivate pentru prima dată în China. De acolo, au ajuns în Japonia, SUA și anumite zone ale Europei. În prezent, la nivel global, există peste 2000 de soiuri de prune cultivate în toată lumea. Acest fruct s-a bucurat de aprecierea oamenilor prin gustul aromat, dar și prin numeroasele beneficii pe care le are asupra organismului uman.

1. Scăderea tensiunii arteriale

Potrivit unui studiu din 2010, participanții care au băut suc de prune și au mâncat prune au avut tensiune arterială mai mică decât grupul de control fără prune.

2. Protecție împotriva deteriorării celulare/ protecție împotriva cancerului

Antocianinele – pigmentul roșcat-albastru din prune – pot ajuta la eliminarea radicalilor liberi dăunători. Acest lucru, la rândul său, vă ajută să vă protejați corpul de cancer și de deteriorarea celulelor.

3. Ajută la slăbit

Vreți să slăbiți? Cercetătorii de la Universitatea din Liverpool au împărțit 100 de subiecți supraponderali în două grupuri: un grup a mâncat prune uscate în fiecare zi pe o perioadă de 12 săptămâni, iar celălalt nu a mâncat. În medie, cei din grupul care au consumat prune au slăbit slăbit aproximativ 2 kilograme și un centimetru din talie.

4. Calorii scăzute

La 30 de calorii, o prună mică nu este doar o gustare grozavă, ci ajută și la satisfacerea poftelor de dulciuri. Având în vedere acest lucru, prunele pot fi ideale pentru cei care țin dietă sau doresc să reducă aportul caloric.

5. Beneficii pentru sănătatea oaselor

Potrivit unui studiu realizat de Oklahoma State și Florida State Universities Research, subiecții care au mâncat prune uscate și au luat suplimente de vitamina D și calciu și-au îmbunătățit semnificativ densitatea osoasă a coloanei vertebrale și antebrațelor comparativ cu alt grup care nu a consumat prune :).

6. Eficient pentru ameliorarea constipatiei

Prunele sunt bogate în fibre alimentare și, atunci când sunt uscate, prunele rezultate sunt bune pentru a ajuta la ameliorarea constipației. De fapt, un studiu recent a constatat că un grup de 51 de persoane (toți adulți) care aveau de-a face cu constipație au văzut ameliorarea simptomelor lor după ce au mâncat prune.

7. Îmbunătățește memoria și sănătatea creierului

Cercetările în sănătate de la Universitatea Harvard au arătat că antioxidanții pot încetini dezvoltarea bolii Alzheimer. Pline de antioxidanți, prunele conțin, de asemenea, antocianine și quercetină, ambele benefice în susținerea unui creier sănătos.

8. Îmbunătățește sănătatea inimii

Cu 113 mg de potasiu existent într-o prună proaspătă de mărime medie, adăugarea acestora în dieta este o modalitate excelentă de a reduce riscul de accident vascular cerebral și de a gestiona tensiunea arterială ridicată.

9. Ajuta la prevenirea diabetului

Potrivit experților în sănătate, indicele glicemic scăzut găsit în prune poate ajuta la controlul zahărului din sânge, ceea ce duce la un risc mai mic de diabet de tip 2.

Există și un al 10-lea beneficiu al prunelor asupra organismelor, mai exact împotriva cancerului de sân. Câteva studii aflate în faza incipientă indică faptul că extractulde prune poate distruge celulele canceroase agresive, lăsând în același timp celulele sănătoase din jur nevătămate.

Informații nutriționale despre prune

Prunele au un conținut scăzut de calorii (30g la 100g), carbohidrați (9,6 g la 100 g) și oferă aproximativ 1 g de proteine ​​la 100 g. Ele sunt, de asemenea, pline cu un amestec sănătos de vitamine și minerale care ajută la coagularea sângelui, gestionarea stresului, reducerea oboselii, formarea de globule roșii sănătoase și susținerea generală a sistemului imunitar. Prunele sunt bogate în flavonoide fenolice și acizi poli-antioxidanți.

Dr. Mindy Pelz, renumita expertă în post, keto și detoxifiere și autoare a unor bestselleruri precum „The Reset Factor”, „The Menopause Reset” și „Fast Like a Girl”, își împărtășește cunoștințele despre impactul nutriției asupra sănătății și stilului nostru de viață. Conversația explorează o serie de subiecte, de la miturile legate de post și dietă până la rolul crucial al nutriției în gestionarea stresului și menopauză.

O misiune pentru a face diferența

Imaginați-vă că vă treziți în fiecare zi cu misiunea de a schimba vieți, un scop alimentat de o dorință profundă de a ghida oamenii spre o viață mai sănătoasă și mai împlinită. Este vorba despre demitizarea miturilor comune care ne-au ținut mult timp captivi în domeniul sănătății și al bunăstării și despre a pune în lumină puterea nutriției.

Decodarea Ocolului: Unde am deviat de la curs

La un moment dat, în istoria noastră, am luat o curbă greșită. Am schimbat alimentele sănătoase cu cele procesate, activitățile fizice vibrante cu un stil de viață sedentar și o viață echilibrată în general cu una plină de stres cronic. Această schimbare a pregătit terenul pentru actuala criză de sănătate cu care ne confruntăm astăzi, marcată de creșterea ratelor de obezitate, diabet și alte boli legate de stilul de viață.

Postul: O tradiție atemporală cu implicații moderne

În timp ce postul este adesea văzut ca o tendință modernă, acesta este de fapt o practică care există de secole, folosită atât din motive de sănătate, cât și spirituale. Astăzi, știința ajunge din urmă tradiția, dezvăluind potențialul imens pe care postul îl are pentru sănătatea noastră. Acesta poate stimula autofagia, procesul natural al organismului de curățare a celulelor deteriorate pentru a le regenera pe cele noi, mai sănătoase. Acest proces este crucial pentru menținerea unei sănătăți optime și pentru combaterea bolilor.

Spectrul postului: Înțelegerea variațiilor

La fel cum nu există o dietă universală, nu există o abordare universală a postului. Postul se prezintă sub mai multe forme, fiecare cu beneficiile sale unice și adecvarea la diferite stiluri de viață și obiective de sănătate. Înțelegerea acestor variații este esențială pentru a valorifica puterea postului.

1. Postul intermitent: Acest tip de post presupune să mănânci într-o anumită fereastră de timp în fiecare zi, de obicei între 6 și 8 ore, și să postești în restul zilei.
2. Postul prelungit: Acesta implică abținerea de la mâncare pentru o perioadă extinsă, de obicei pentru 24 de ore sau mai mult.
3. Postul alternativ: După cum sugerează și numele, acest lucru presupune să postiți o dată la două zile, permițându-vă să mâncați fără restricții în zilele în care nu postiți.
4. Alimentația cu restricții de timp: Această formă de post limitează mâncatul la anumite momente ale zilei, cum ar fi între orele 10 și 18.00.
5. Dieta 5:2: Această dietă presupune să mănânci normal timp de cinci zile din săptămână și să restricționezi caloriile la aproximativ 500-600 pe zi în celelalte două zile.
6. Postul de autofagie: Acest tip de post urmărește să stimuleze procesul natural al organismului de autofagie. Acesta implică, de obicei, un post de 17-20 de ore și consumul de alimente bogate în proteine în timpul ferestrei de masă.

Alimentele pe care le consumăm și toxinele pe care le ingerăm

Nu este vorba doar de alimentele pe care le mâncăm, ci și de ceea ce punem pe corpul nostru. Multe produse de zi cu zi conțin substanțe chimice dăunătoare care pot fi absorbite în sistemul nostru, făcând ravagii asupra sănătății noastre în timp. Este vital să fim atenți la toxinele pe care le putem introduce în corpul nostru fără să știm și să facem alegeri mai informate cu privire la produsele pe care le folosim.

Dulcea seducție: Înțelegerea relației noastre cu zahărul

Zahărul este pretutindeni în dieta noastră modernă, ascuns în orice, de la pâine la sosuri pentru salată. Creează dependență și a fost asociat cu numeroase probleme de sănătate. înțelegerea relației noastre cu zahărul și învățarea modului în care să gestionăm consumul acestuia reprezintă un pas esențial către o sănătate mai bună.

De la impactul pe care îl are asupra metabolismului nostru până la rolul său în afecțiuni precum obezitatea și diabetul, influența zahărului este puternică și de anvergură. Cu toate acestea, nu este vorba de a elimina în totalitate zahărul din alimentația noastră, ci de a găsi un echilibru și de a face alegeri mai inteligente.

Stresul și impactul său unic asupra bărbaților și femeilor

Stresul este o parte inevitabilă a vieții moderne, dar impactul său nu este uniform. Bărbații și femeile resimt și răspund la stres în mod diferit datorită unor factori biologici și societali. Deslușirea acestor diferențe ne poate ajuta să creăm strategii mai adaptate pentru gestionarea stresului și a implicațiilor sale asupra sănătății.

Sănătatea femeilor: Hormoni, cicluri și menopauză

De la ciclurile menstruale lunare până la tranziția spre menopauză, corpul femeilor suferă numeroase schimbări pe parcursul vieții lor. Înțelegerea acestor schimbări hormonale și a modului în care acestea interacționează cu dietele și stilurile noastre de viață le poate da femeilor posibilitatea de a-și gestiona mai bine sănătatea. Ajustările nutriției și ale stilului de viață pot juca un rol esențial în parcurgerea fără probleme a acestor schimbări.

Enigma de la locul de muncă: regândirea modului în care bărbații și femeile se implică în muncă

Structura tradițională a locului de muncă nu reușește adesea să ia în considerare nevoile și provocările unice ale bărbaților și femeilor. Prin regândirea modului în care ne angajăm la locul de muncă, putem crea un mediu mai incluziv și mai atent la sănătate. Acest lucru poate implica un program de lucru flexibil, inițiative de wellness și politici care să țină cont de nevoile diverse ale tuturor angajaților.

Nutriție personalizată: Cheia pentru o sănătate optimă

Nutriția nu este un concept universal. Ceea ce face minuni pentru o persoană s-ar putea să nu dea aceleași rezultate pentru alta. Adoptarea puterii nutriției personalizate înseamnă să ne înțelegem nevoile nutriționale unice și să ne adaptăm dietele în consecință. Această abordare poate să ne îmbunătățească sănătatea, să ne stimuleze nivelul de energie și chiar să ne ajute să gestionăm afecțiunile cronice.

Rolul suplimentelor în dieta noastră

Suplimentele pot juca un rol vital în completarea lacunelor nutriționale din dietele noastre. Cu toate acestea, este important să ne amintim că ele nu înlocuiesc o dietă echilibrată. Acestea ar trebui utilizate în mod judicios, luând în considerare nevoile și obiectivele individuale de sănătate.

Deschiderea căilor spre detoxifiere

Detoxifierea este un proces natural pe care corpul nostru îl întreprinde pentru a elimina sau neutraliza toxinele. Prin adoptarea anumitor obiceiuri de viață și practici alimentare, putem sprijini și spori acest proces natural de detoxifiere, promovând sănătatea și bunăstarea generală.

Masa musculară: Mai mult decât estetică

Adesea asociată cu aspectul estetic, masa musculară joacă un rol crucial în sănătatea noastră generală. Aceasta ajută la metabolism, susține sănătatea oaselor și poate chiar să ne îmbunătățească rezistența la anumite afecțiuni. Antrenamentul regulat de forță și aportul adecvat de proteine sunt esențiale pentru menținerea și îmbunătățirea masei musculare.

Supraîncărcarea cu zahăr: Recunoașterea daunelor

Consumul exagerat de zahăr are consecințe profunde asupra sănătății noastre, de la promovarea creșterii în greutate până la creșterea riscului de boli de inimă. Înțelegerea daunelor provocate de consumul excesiv de zahăr este primul pas spre luarea unor decizii mai conștiente de sănătate.

Postul și mușchii: Dezmințirea mitului

O preocupare comună cu privire la post este potențialul de pierdere a mușchilor. Cu toate acestea, atunci când este făcut corect, postul nu duce la degradarea mușchilor. În schimb, acesta poate stimula producția de hormon de creștere uman, care poate ajuta la conservarea și creșterea musculară.

Îmbarcarea în călătoria postului: De unde să începeți

Începerea unui regim de post poate părea descurajantă, dar nu trebuie să fie așa. Începeți încet și creșteți treptat fereastra de post. Ascultați-vă corpul, ajustați-vă după cum este necesar și amintiți-vă, călătoria spre o sănătate mai bună nu este un sprint, ci un maraton.

Prin înțelegerea puterii postului și a nutriției, putem cu toții să ne angajăm pe o cale spre o sănătate mai bună, ducând o viață mai împlinită și mai vibrantă.

Beneficiile consumului de ouă pentru sănătate

”Oul este o sursă bună de proteine ​​(albușuri/gălbenușuri). Conține, de asemenea, grăsimi nesaturate sănătoase pentru inimă și este o sursă excelentă de nutrienți importanți, cum ar fi vitamina B6, B12 și vitamina D”, o spune chiar Kurt Hong, specialist în medicină internă. Consumul de ouă cu moderație poate aduce doar beneficii pentru sănătate.

Oul ajută la menținerea vederii

Pe măsură ce îmbătrânim, trebuie să avem mai multă grijă de ochii noștri. Gălbenușurile de ou conțin cantități mari de luteină și zeaxantină, antioxidanți utili care ajută la reducerea riscului de cataractă și degenerescență maculară la nivelul ochilor. Oul este, de asemenea, bogat în vitamina A, care este benefică pentru sănătatea ochilor.

Oul crește colesterolul bun

Consumul de ouă duce la niveluri crescute de lipoproteine ​​de înaltă densitate (HDL), cunoscută și sub denumirea de colesterol „bun”. Persoanele care au niveluri mai mari de HDL au un risc mai mic de boli de inimă, accident vascular cerebral și alte probleme de sănătate. Potrivit unui studiu, consumul de două ouă pe zi timp de șase săptămâni a crescut nivelul HDL cu 10%.

Da, este adevărat că oul, în special gălbenușurile de ou, este bogat în colesterol. Un singur ou mare are aproximativ 186 mg de colesterol alimentar. Cu toate acestea, înainte de a elimina ouăle din meniu, merită să investigați problema și să consultați un medic specializat în nutriție. Un studiu sugerează că oul nu crește colesterolul pentru aproximativ 70% dintre oameni. Potrivit cercetătorilor, colesterolul din dietă nu crește neapărat colesterolul din sânge. Restul de 30%, care sunt numiți „hiper respondenți”, pot avea colesterolul total ușor crescut și lipoproteinele cu densitate joasă (LDL) prin consumul de ouă.

Oul conține colina

Colina este o vitamina solubila in apa care este adesea grupata cu vitaminele B. Este folosit pentru a construi membrane celulare și ajută la producerea de molecule REDOX în creier. Un ou fiert tare are aproximativ 147 mg de colina, ceea ce reprezintă 27% din valoarea zilnică recomandată de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA).

Oul conține Omega-3

Omega-3 ajută la reducerea trigliceridelor, care sunt un tip de grăsime lipidică din sânge. De aceea, consumul de ouă îmbogățite cu Omega-3 poate fi o opțiune, mai ales dacă nu vă plac alte alimente (pește, nuci, semințe) care sunt în mod natural bogate în Omega-3.

Oul este bogat în proteine și aminoacizi

Oul este bogat în proteine, necesare în sănătății organismului. Fiecare ou conține aproximativ șase grame de proteine, precum și aminoacizi. Obținerea cotei de proteine ​​ne poate ajuta la gestionarea greutății, la creșterea masei musculare, la scăderea tensiunii arteriale și ne poate ajuta și dezvoltarea și întărirea oaselor.

Consumul de ouă la micul dejun vă poate menține sătui mai mult timp, oul fiind un aliment sățios. Acest lucru este în general atribuit conținutului ridicat de proteine ​​din ouă. Indiferent dacă aveți o omletă la micul dejun sau un ou fiert, oul este un supra-aliment benefic pentru sănătate. Însă, ca orice alt aliment, trebuie consumat cu moderație. Dieta alimentară trebuie să fie echilibrată!

Elementele esențiale ale ceaiului cu bule includ o bază de ceai, arome de lapte sau de fructe și „bulele” caracteristice – bile mici, masticabile, realizate din amidon de tapioca, cunoscute sub numele de perle de tapioca  în limba română, și inovatorul boba popping.

Ce este ceaiul cu bule?

Bubble tea este o băutură versatilă și personalizabilă. Baza de ceai poate fi neagră, verde sau oolong, iar aromele adăugate pot varia de la lapte dulce până la siropuri de fructe exotice. Băutura poate fi servită caldă sau rece, cu sau fără lapte și cu diferite niveluri de dulceață. Dar ceea ce diferențiază cu adevărat ceaiul cu bule sunt bulele în sine – perle de tapioca și boba care pocnesc.

Rolul perlelor de tapioca (Perle de Tapioca)

Perlele de tapioca, sau perle de tapioca, sunt „bulele” clasice din ceaiul cu bule. Aceste perle sunt fabricate din amidon de tapioca, extras din rădăcina de manioc. Amidonul este rulat în bile mici, care sunt apoi fierte până când ajung la consistența perfectă de mestecat. Ele sunt apoi îndulcite cu un sirop, adesea zahăr brun, adăugând o aromă profundă. Atunci când sunt sorbite cu paiul, acestea adaugă o dimensiune jucăușă și mestecabilă ceaiului, care face parte din farmecul ceaiului cu bule.

În timp ce perlele de tapioca sunt includerea tradițională a ceaiului cu bule, o inovație mai recentă cunoscută sub numele de popping boba a adăugat un alt nivel de emoție băuturii. Popping boba sunt sfere mici, asemănătoare unui gel, umplute cu sucuri aromate. Atunci când sunt mușcate, acestea se sparg, eliberând un lichid aromat care completează ceaiul. Realizate dintr-un extract de alge marine, aceste perle oferă o opțiune care nu afectează veganii și adaugă un element distractiv și surprinzător experienței ceaiului cu bule.

Fenomenul mondial al ceaiului cu bule

Ceaiul cu bule a depășit rădăcinile sale din ceainăriile taiwaneze și a devenit o senzație globală. Astăzi, puteți găsi magazine de bubble tea în orașe din întreaga lume, de la București la New York, de la Londra la Sydney. Combinația dintre aspectul său distinctiv, experiența jucăușă și combinațiile nelimitate de arome este cea care a făcut ca ceaiul cu bule să fie îndrăgit de oameni de toate vârstele și din toate mediile.

Ceaiul Bubble Tea DIY: O aventură culinară distractivă

Prepararea ceaiului cu bule acasă a devenit, de asemenea, o activitate populară. Aceasta permite o personalizare fără limite și este un proiect culinar distractiv de împărtășit cu prietenii sau familia. Este un proces simplu: preparați ceaiul, pregătiți perlele de tapioca sau boba popping, amestecați aromele alese și combinați. Puteți găsi cu ușurință ingredientele online sau în supermarketurile asiatice locale și există nenumărate rețete disponibile pentru a vă ghida în acest proces.

Viitorul ceaiului cu bule

Pe măsură ce ceaiul cu bule continuă să crească în popularitate, ne putem aștepta să vedem noi evoluții și inovații. De la noi arome și tipuri de bule până la adaptări care țin cont de sănătate, cum ar fi versiunile cu conținut redus de zahăr, ingrediente organice și opțiuni de lapte alternativ, ceaiul cu bule este în continuă evoluție. Dar, indiferent de modul în care se schimbă, bucuria de a sorbi o băutură delicioasă, plină de perle, printr-un pai mare, va rămâne cu siguranță o constantă.

În concluzie, ceaiul cu bule este mai mult decât o simplă băutură; este o experiență. Este un amestec încântător de gusturi și texturi, o fuziune de arome orientale și occidentale și o mărturie a inovației culinare. Fie că sunteți un fan al tradiționalului perle de tapioca sau al incitantului boba popping, ceaiul cu bule oferă o călătorie distractivă și plină de arome pentru papilele gustative. Pe măsură ce fenomenul ceaiului cu bule continuă să se răspândească, nu există un moment mai bun pentru a explora această băutură delicioasă, fie la o ceainărie locală, fie în propria bucătărie

Vitamina B12 este un nutrient important pentru formarea celulelor roșii din sânge și menținerea sistemului nervos sănătos. Lipsa de vitamina B12 poate duce la oboseală și slăbiciune. Vitamina B12 se găsește în carne, pește și produse lactate, dar poate fi, de asemenea, administrată sub formă de supliment.

Coenzima Q10 este un antioxidant puternic care ajută la producerea de energie în celule. Coenzima Q10 se găsește în multe alimente, cum ar fi somonul, tonul și spanacul, dar poate fi administrată și sub formă de supliment.

Magneziul este un mineral important pentru funcționarea musculară și nervoasă și poate ajuta la reducerea oboselii și stresului. Acesta se admnistrează din suplimentele alimentare, dar și din diferite alimente, cum ar fi nucile, semințele, dar și legumele cu frunze verzi.

Ginsengul este o plantă cu proprietăți adaptogene, care are rolul de a ajuta organismul să se adapteze la stres și să-i crească nivelul de energie. Ginsengul poate fi administrat sub formă de supliment sau poate fi consumat sub formă de ceai sau capsule.

Despre omega-3 se știe că sunt acizi grași esențiali, care ajută la reducerea inflamației și îmbunătățesc circulația sanguină, lucru care poate contribui la reducerea oboselii. Acesta se găsește în somon, ton, semințe de in și nuci, dar poate fi, dar și sub formă de supliment.

Aminoacizii au numeroase roluri în procesele vitale. De la sinteza hormonilor până la cea a neurotransmițătorilor, aceștia sunt administrați sub forma suplimentelor alimentare, pentru susținerea performanței atletice, oferind energie și reducând senzația de oboseală și epuizare.

Suplimente alimentare pentru energie

Așa cum spuneam, există câteva suplimente alimentare care ne pot ajuta la îmbunătățirea nivelului de energie și la reducerea stărilor de oboseală. Însă, este foarte important să discutăm cu medicul înainte de administrarea oricărui supliment, pentru a ne asigura că este sigur și eficient pentru nevoile noastre.

În perioadele stresante, precum cele în care avem de dat examene sau când avem de dus la bun sfârșit anumite proiecte profesionale, dar și când apare „astenia de primăvară”, este foarte important să avem grijă de sistemul nostru imunitar.

Susținătorii noștri în aceste perioade Benesio Tonico Forte și MaxiTonic, suplimente alimentare care ne oferă energie și ne ajută să ne concentrăm întreaga zi.

Benesio Tonico Forte aduce un aport de substanțe nutritive care susțin organismul în perioade de surmenaj fizic și intelectual, convalescență, stări de slăbiciune. Acest supliment alimentar fără zahăr, cu îndulcitor cu aromă de căpșune, conține o formulă complexă, pe bază de patru aminoacizi (arginină, fosfoserină, glutamină, asparagină) și vitamina B12.

Aminoacizii sunt compușii chimici care intră în alcătuirea proteinelor. Proteinele stau la baza structurii celulelor vii și participă la procesele metabolice esențiale din organism. Produsul este buvabil; înainte de administrare se apasă pe capac pentru eliberarea pulberii în soluția din flacon, și se amestecă energic conținutul.

Benesio MaxiTonic este un supliment alimentar care conține o combinație unică de 24 de elemente (vitamine, minerale, acizi grași nesaturați și extracte naturale), ce contribuie la revigorarea și tonifierea organismului și la îmbunătățirea calității vieții. Produsul contribuie la reducerea oboselii și extenuării, oferind energie și o senzație de revigorare. Totodată, datorită acidului linoleic din compoziție, poate ajuta la scăderea în greutate.

Ambele suplimente se pot achiziționa din farmaciile Catena.

Și pentru că vorbim de o sărbătoare și o bucurie, de Paște obișnuim să avem mesele pline cu diferite bunătăți culinare, cum ar fi drob, ouă roșii, friptură de miel, pască și vestitul cozonac. Fiecare preparat are și o conexiune spirituală cu Paștele și evenimentele sărbătorite. Însă mare atenție pentru că Paștele nu este despre cine mănâncă mai mult, ci despre lumină, cumpătare, moderație, bucurie și credință.

Având o masă cu atât de multe bunătăți, tentația e mare în a mânca din toate și de a ne ospăta pe săturate, doar că pentru sănătatea noastră ar trebui să o facem cumpătat. Carnea de miel este bogată în vitamine și minerale, dar în același timp este mai greu de digerat, adică se digeră mai lent. Dacă vă știți cu unele probleme de sănătate, se recomandă consumul cărnii de curcan, ied, chiar pește. Ouăle fierte sunt foarte bune pentru sănătatea noastră, dar doar consumate cumpătat, adică nu în număr mare. Drobul, acest deliciu culinar, este foarte gustos și bogat în nutrienți, dar în combinație cu alte mâncăruri de pe masă devine o bombă calorică.

Medicii nutriționiști recomandă ca fiecare preparat să fie consumat în porții mici, dar cu o salată foarte mare alături. Și dacă se poate, nu totul la o masă. Atenție la grăsimi și la combinațiile dintre mâncăruri pentru a nu suferi de indigestie. Legat de deserturi, pasca și cozonacul sunt suficiente pe masa de Paște, iar torturile și prăjiturile cu cremă ar trebui să dispară. După o masă copioasă de Paște nu se recomandă consumul de fructe, ci un digestiv, eventual o cafea ar fi ideală. Fiți cumpătați și la consumul de alcool!

În concluzie, să ne bucurăm de Sfintele Sărbători Pascale alături de oameni dragi, familie, prieteni, rude și apoi de ospăț. Să rămânem în spiritul sărbătorii, să ne bucurăm de Învierea lui Iisus, dar nu mâncând mult și în combinații extreme. Nu transformați o sărbătoare în suferință!

Și mai ciudat este faptul că un popor de păstori consumă cu regularitate carne de porc sau de pui, oaia fiind mult prea jos pe o listă a preferințelor. Cu atât mai puțin consumăm miel, oaia în primul an de viață. Se recomandă ca mielul să aibă 10-13kg. Carnea de miel este mult mai fragedă față de carnea unei oi și vine la pachet cu meroase beneficii pentru sănătatea noastră.

Carnea de miel, o opțiune sănătoasă

Carnea de miel e bogată în nutrienți, vitamine, fier, potasiu etc. Este o opțiune sănătoasă pentru un oamenii sănătoși, dar și pentru sportivi sau pentru cei ce au suferi o intervenție chirurgicală. Carnea de miel ajută la refacerea rapidă a țesuturilor. consumul de miel are o mulțime de beneficii ca parte a unei diete echilibrate. Consumul de carne de miel poate contribui la creșterea sistemului imunitar și la prevenirea unor boli cardiace și anemie.

Carnea de miel, bogată în vitamine și minerale

Iată doar câteva dintre motivele pentru care mielul ar trebui să fie pe lista voastră de cumpărături.

• Carnea de miel este în mod natural bogat în proteine (aproximativ 17g de proteine/100g de carne de miel) și contribuie la creșterea masei musculare
• Proteinele sunt, de asemenea, necesare pentru creșterea și dezvoltarea normală a oaselor copiilor
• Carnea de miel conține în mod natural șapte vitamine și minerale care susțin sănătatea și bunăstarea fiecărui organism sănătos
• Carnea de miel oferă patru vitamine esențiale care ajută la reducerea oboselii și a epuizării
• Carnea de miel este o sursă de patru vitamine și minerale esențiale care ajută sistemul imunitar să funcționeze normal
• carnea de miel oferă cinci vitamine și minerale esențiale care susțin funcția mentală normală
• Carnea de miel este bogată în calciu, fosfor, complex de vitamine B, seleniu, fier
• Carnea de miel este bogată în Omega 3 și Omega 6
• Carnea de miel este o sursă de grăsimi sănătoase.

Riscuri?

Dincolo de beneficiile pentru sănătate enumerate mai sus, este adevărat că pot exista și riscuri. Carnea de miel conține colesterol și se recomandă consum minim în cazul persoanelor ce au indicii de colesterol ridicați.

Există și unele preocupări cu privire la carnea de miel, fiind o carne roșie și considerată cu risc de cancer. De fapt nu există studii clare și concise care să pună egal între consumul de carne roșie = cancer colorectal. Ba mai mult, există numeroase confuzii în această direcție.

Concluzie

În concluzie, carnea de miel este una benefică pentru sănătate atâta timp câ este consumată cu moderație. Carnea de miel este un aliment foarte hrănitor, plin de proteine, grăsimi sănătoase și o gamă largă de micronutrienți. Se recomandă consumul alături de legume pentru o digetstie mai bună. Nu consumați carnea de miel cu pâine, făinoase sau în alte combinații de carbohidrați.

Dacă suferiți de anumite boli și afecțiuni, consultați medicul în privința consumului de carne de miel.

Indiferent dacă vă aflați pe o stradă din Tel Aviv, într-o piață din Orientul Mijlociu sau într-un cartier din București, cu siguranță shaworma poate reprezenta o masă copioasă. Însă câți dintre voi îi cunoașteți istoria?

Se spune că undeva prin 1800, Iskender Efendi din Turcia a făcut prima shaworma rulată. Numele ”shawarma” provine de la ciobanii egipteni și reprezintă tehnica lor de a găti mielul atârnat deasupra focului. Mielul era întors lent pentru a asigura o distribuție uniformă a căldurii.

În decursul anilor, Shaorma a evoluat, iar fiecare țară / regiune a particularizat acest preparat la obiceiurile de consum ale oamenilor din acele zone. În multe regiuni se folosesc condimente precum coriandru, ienibahar, turmeric, scortisoara, chimen, ghimbir si piper negru. În alte zone, pe lângă acea carne rotisată se mai pun și diferite legume precum ceapă, varză, ardei iute etc. Iar în România o asezonăm cu o porție consistentă de cartofi prăjiți. Mai nou există și Shaorma vegetariană.

Unele versiuni vegane ale acestei delicatese din Orientul Mijlociu sunt făcute din carne falsă, cum ar fi seitanul, iar unele sunt legume precum ciupercile, vinetele și chiar conopida. În timp ce versiunea originală a shawormei există de mult timp, lumea a evoluat, la fel și tehnicile de gătit. În timp ce aceste shaworme pe bază de legume ar putea să nu implice rotiseria verticală autentică sau bucățile tradiționale de carne, opțiunile pe bază de plante oferă experiența de a mânca shaorma fără a compromite sănătatea mediului.

Shaorma poate fi gătită și acasă. Poate nu dispuneți de tehnica de cătit a cărnii, dar cu siguranță puteți să vă bucurați de gustul autentic prin intermediul condimentelor. Multe rețete gătite de casă presupun prăjirea lentă a unui pui condimentat și legume rădăcinoase, totul asezonat cu un sos specific.

Și rămâne întrebarea: poate fi shaorma o mâncare sănătoasă? Da, poate fi. Shaorma originală, fără cartofi prăjiți, poate fi considerată sănătoasă. Rotisarea cărnii pe verticală duce la scurgerea toxinelor și grăsimnelor în exces. Iar legume și condimentele pot aduce beneficii sănătoase organismului. Totodată, cea mai sănătoasă shaorma este cea vegetariană, care se bazează doar pe legume. Plus de asta, orice shaorma consumată cumpătat, fără a face exces, poate fi considerată sănătoasă și o masă copioasă.

Vitamina C

Vitamina C ajută la creșterea și funcționarea diferitelor părți și organe ale corpului. Ajută corpul să producă compuși (colagen, L-carnitină și neurotransmițători) importanți pentru nervi, inima, creier, mușchi.

Când vorbim de Vitamina C, gândul ne fage la citrice și fructe exotice cum ar fi papaya, portocale, lămâi, însă puțini știu că cele mai mari cantități de Vitamina C se regăsesc în legume. Alimentele bogate în vitamina C includ guave, ardei gras, kiwi, căpșuni, portocale, papaya, broccoli, roșii, mazăre. Omul are nevoie zilnic de cel puțin 90 mg de Vitamina C.

Alimente bogate în Vitamina C

Mai jos este o listă cu alimente bogate în vitamina C, clasificate după cantitatea de Vitamina C la 100g.

– Guave – 228mg / 100g (254% din doza zilnică recomandată)
– Ardei Gras – 128mg / 100g (124% din doza zilnică recomandată)
– Kiwi – 93mg / 100g (103% din doza zilnică recomandată)
– Brocoli – 89mg / 100g (99% din doza zilnică recomandată)
– Papaya – 61mg / 100g (68% din doza zilnică recomandată)
– Mazărea verde – 60mg / 100g (67% din doza zilnică recomandată)
– Căpșune – 59mg / 100g (65% din doza zilnică recomandată)
– Portocale – 53mg / 100g (59% din doza zilnică recomandată)
– Roșii – 23mg / 100g (25% din doza zilnică recomandată)
– Kale – 18mg / 100g (20% din doza zilnică recomandată)

Beneficiile pentru sănătate asociate cu Vitamina C

Vindecarea rănilor: Vitamina C este necesară pentru biosinteza colagenului, o proteină care este o parte esențială a țesutului conjunctiv. Din acest motiv, vitamina C joacă un rol important în vindecarea rănilor.

Funcția imunitară: Vitamina C contribuie la apărarea imună împotriva bolilor și infecțiilor, ajutând la formarea mai multor globule albe. Deficitul de vitamina C afectează sistemul imunitar și crește riscul de a face infecții. Nu vă vindecă de răceală, dar vă poate ajuta la prevenirea infectării.

Întreținerea oaselor, dinților și cartilajului: Vitamina C ajută la repararea și menținerea sănătoasă a oaselor, dinților și cartilajelor. Vitamina C ar putea reduce, de asemenea, riscul de pierdere a cartilajului la persoanele cu osteoartrita.

În România, fructele de bază sunt: mere, pere, prune, gutui, cireșe, caise, struguri, piersici, pepene verde / galben, citrice și multe altele. Însă la nivel global există câteva fructe exotice ce ocupă poziții fruntașe în preferințele oamenilor și în dietele cotidiene. Multe dintre aceste fructe speciale au început să apară și în supernmarket-urile din România, dar și în meniurile restaurantelor.

7 fructe exotice pe care trebuie să le încercați

Mai jos regăsiți informații interesante despe 7 dintre cele mai bune fructe tropicale și alte fructe exotice, astfel încât să le puteți recunoaște data viitoare când le vedeți expuse în magazine. Aveți un fruct favorit?

Mangostan

Mangostanul crește în principal în Asia de Sud-Est, dar poate fi găsit și în țările tropicale din America de Sud, precum și în Puerto Rico. Fructul mangosteenului este dulce și acidulat, suculent, parfumat și oarecum fibros, cu bucăți pline de lichid – așa cum găsiți într-o portocală). Coaja roșiatică-violet, care apare când este coaptă, este considerată necomestabilă. Fructul mangostan este considerat și fructul zeilor, fiind plin de nutrienți. Mangostanul este un fruct bogat în vitamina C și potasiu. De asemenea, mai conține procente variabile de cupru, mangan, magneziu și aproape toate vitaminele cunoscute, esențiale pentru organism. Mangostanul este o sursă bună de folați, niacină, acid pantoteic, piridoxină, riboflavină, tiamină, vitamina A și vitamina C.

Se spune că fructul de Mangostan ar avea peste 100 de propietăți benefice pentru sănătate. Datorită antioxidanților și a fenolilor din mangostan, acest fruct sprijină sistemul imunitar și-l face să lupte mai bine cu diverși agenți patogeni, microbi, bacterii și virusuri. Totodată, el sprijină celulele afectate de radicalii liberi să se vindece mai repede, încetinește procesul de îmbătrânire și previne apariția unor boli inflamatoare.

Durian

Fructul durian, un fruct botezat și ”fructul cadavrului” este pe poziția secundă într-un top al celor mai bune și sănătoase fructe. Poate sunteți curioși de denumirea populară și de ce a ajuns să fie asociat cu un cadavru în contexul în care vorbim de numeroasele beneficii pentru sănătate. Aflați că acest fruct și-a câștigat titulatura de fructul cadavrului datorită mirosului său puternic distinctiv de putrefacție. Se poate spune că este cel mai urât mirositor fruct din lume. Din cauza mirosului, aceste fructe sunt interzise la bordul avioanelor comerciale.

Fructul își au originea în Brunei, Indonezia şi Malaysia, dar au ajuns să fie cultivate în Thailanda, India, Sri Lanka, Vietnam, Papua Noua Guinee şi alte ţări asiatice. Fructul durian este bogat în vitamina B6 şi B9, vitamina C, vitamina A, fibre, potasiu, mangan, cupru, fosfor magneziu, calciu, fier, zinc şi sodiu. Dintre vitamine, ponderea cea mai mare o are vitamina C care joacă un rol important în producerea de colagen, astfel ajută la vindecarea rănilor. Durianul este indicat şi pentru a preveni anemia datorită cantităţii de fier şi vitamina B9 din compoziţie, iar vitamina B6 ajută la depăşirea/prevenirea stărilor de depresie şi tratează insomnia.

Fructul pasiunii / Granadilla

Este disponibil în roz, mov și galben, iar semințele fructului pasiunii sunt crocante și acoperite cu o peliculă dulce și moale. În Brazilia, fructul mov al pasiunii este mâncat în forma sa naturală, în timp ce versiunea galbenă este folosită mai frecvent pentru suc și gemuri/conserve. Fructul pasiunii este închis într-o coajă dură, dar în interior are o textură gelatinoasă, cu semințe crocante care echilibrează aromele. În ciuda dimensiunilor reduse, este bogat în antioxidanți și vitamine. Fructul pasiunii este o sursă bună de nutrienți, în special fibre, vitamina C și vitamina A. Nu lipsesc fibrele și mineralele precum calciu, magneziu, potasiu și fier. Fructul pasiunii este cultivat în Australia, America de Sud, Statele Unite, Africa de Sud, Noua Zeelandă și India.

Rambutan

Acest fruct de mici dimensiuni și păros este extrem de popular în Malaezia, Thailanda, Vietnam și Filipine. Fructul alb și suculent este oarecum asemănător cu un strugure și seamănă mult cu litchiul. Sămânța din mijloc este amară, așa că veți dori să o evitați. Originar din Malaezia, numele rambutan provine din cuvântul malaez pentru păr: rambut.

Rambutan este bogat în multe vitamine, minerale și compuși vegetali benefici. Pulpa sa oferă aproximativ 1,3-2 grame de fibre la 100 de grame de fruct, similar ceea ce oferă mărul, portocala sau para. Este, de asemenea, bogat în vitamina C, un nutrient care ajută corpul să absoarbă mai ușor fierul alimentar. Consumul a 5-6 fructe de rambutan vă poate aduce până la 50% din necesarul zilnic de vitamina C.

Jackfruit

Jackfruit este un fruct tropical originar din diferite teritorii din Asia de Sud și de Sud-Est și se crede că își are originea în pădurile tropicale din sud-vestul Indiei. Acum este cultivat pe scară largă și este un aliment popular în regiunile tropicale din India, Africa și Asia. Și este chiar fructul național al Bangladeshului.

Cafeaua îmbunătățește sănătatea generală

Pe baza a peste 200 de studii, s-a demonstrat că băutorii de cafea se pot bucura de mai multe beneficii pentru sănătate în comparație cu persoanele care nu consumă cafea. Analiza studiilor respective a scos la iveală faptul că băutorii de cafea au avut cu 17% mai puține șanse de a muri subit din orice cauză, cu 19% mai puține șanse de a muri de boli de inimă și cu 18% mai puține șanse de a dezvolta cancer decât cei care nu beau cafea.

Cafeaua protejează împotriva diabetului de tip 2

Un studiu din 2014 al cercetătorilor de la Harvard, publicat în revista Diabetologica, a urmărit aproape 124.000 de oameni timp de 16 până la 20 de ani. Cei care și-au crescut consumul de cafea cu mai mult de o ceașcă pe zi, pe o perioadă de patru ani, au avut un risc cu 11% mai mic de a dezvolta diabet de tip 2; în timp ce cei care au scăzut consumul de cafea cu o cană pe zi au avut un risc cu 17% mai mare de a dezvolta boala. Motivul poate fi antioxidanții din cafea, care reduc inflamația (inflamația contribuie la riscul de diabet de tip 2).

Dacă aveți deja diabet zaharat de tip 2, totuși, ar trebui să evitați produsele care conțin cofeină, inclusiv cafeaua. S-a demonstrat că aceasta crește atât nivelul zahărului din sânge, cât și al insulinei la persoanele bolnave.

Consumul de cafea protejează ficatul

Mai multe studii publicate în reviste respectate din domeniul medical au descoperit că consumul de cafea are efecte benefice asupra ficatului, inclusiv reducerea riscului de deces din cauza cirozei hepatice. Cafeaua duce la scăderea nivelurilor dăunătoare ale enzimelor hepatice și la limitarea cicatricilor hepatice la persoanele care au hepatită C.

Cafeaua scade riscul de mortalitate

Cafeaua de dimineață ar putea ajuta la reducerea riscului de deces. Un studiu din 2022 din The Annals of Internal Medicine a arătat că consumul moderat de cafea neîndulcită a fost asociat cu un risc redus de mortalitate. Cercetarea arată că cei care au băut 1,5 până la 3,5 căni de cafea pe zi au avut un risc cu 30% mai mic de deces din orice cauză în timpul studiului.

Concluzii

În concluzie, cafeaua poate aduce câteva beneficii asupra sănătății, dar nu înlocuiți medicamentația sau celelalte obiceiuri sănătoare. Cafeaua are un efect ușor benefic împotriva unor boli cum ar fi accidentul vascular, diabetul sau alte probleme cardiovasculare, dar nu face minuni. Se recomandă ca această băutură magică să fie consumată ”neagră”, fără zahăr și fără lapte. Totodată, cafeaua este recomandată doar adulților. Sunt studii care arată că cei mici pot avea tulburări de somn și probleme cardiace dacă ajung să consume cafea.

Cafeaua trebuie consumată cu moderație. Se recomand una sau două cești pe zi, dar nu o folosiți ca înlocuitor pentru alte obiceiuri sănătoase. Puteți chiar să înlocuiți cafeaua cu alte activități pentru a obține aceleași beneficii. Dacă obițnuiți să consumați cafea pentru a avea energie de la primele ore ale dimineții, aflați că și o plimbare de 10-20 de minute poate oferi același beneficiu. O cafea bună vă poate oferi o energie pozitivă, un tonus bun, care face parte tot din beneficiile asupra sănătății.

Cafeaua e bună, e aromată, asociată de cele mai multe ori cu activități sociale. Istoria cafelei e lungă și bogată în legende, unele mai interesante ca altele, dar nu face miracole. Fiți cumpătați în consumul acesteia!

Când și cum a apărut apa ionizată?

Încă din anii 1950, când oamenii de știință au început să analizeze avantajele acestei metode. Dr. Warburg, laureat al Premiului Nobel pentru medicină, a investigat pentru prima dată avantajele apei ionizate. Acesta a descoperit că celulele canceroase au un pH diferit față de cel al celulelor sănătoase.

Cercetătorii au continuat să analizeze avantajele apei ionizate între anii 1960 și 1970, iar în Japonia au început să fie create echipamente rezidențiale de ionizare a apei. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că apa ionizată poate ajuta în cazul simptomelor artritei și poate îmbunătăți calitatea solului pentru grădinărit.

Consumul de apă ionizată a început să crească în Statele Unite și în alte națiuni începând cu anii 1980, iar studiile privind avantajele sale pentru sănătate s-au desfășurat în continuare. Apa ionizată este acum oferită într-o varietate de produse. Sunt comercializate inclusiv filtre de apă ionizantă, aparate de uz casnic ionizante și chiar alimente și băuturi ionizate.

Cum funcționează?

Ionizarea, o metodă de purificare a apei care presupune eliminarea ionilor de hidrogen și oxigen din apă, produce apă ionizată. Avantajele acestei tehnici de filtrare a apei pentru mediu și sănătate au făcut ca ea să devină din ce în ce mai populară în ultimii ani.

Membranele de electroliză sunt utilizate în procesul de ionizare a apei pentru a elimina ionii de hidrogen și oxigen. Ionii de hidrogen, care au calități antioxidante și antiinflamatorii și care ajută la neutralizarea radicalilor liberi și la îmbunătățirea sistemului imunitar, sunt abundenți în apa ionizată rezultată.

Această apă poate ajuta, de asemenea, la detoxifiere, prin eliminarea metalelor grele și a poluanților din organism. În plus, aceasta contribuie la menținerea unui pH optim al corpului și poate ajuta în cazul simptomelor artritei.

Totodată, apa ionizată are avantajul de a fi potrivită pentru grădinărit și irigarea plantelor, deoarece ionii de hidrogen pot îmbunătăți calitatea solului și creșterea plantelor.

Poate fi, în general, o opțiune excelentă pentru persoanele care doresc să își îmbunătățească sănătatea și să aibă o contribuție pozitivă față de mediu. Este esențial să obțineți apă ionizată din surse demne de încredere, cum ar fi apa Kangen, și să confirmați cu un tehnician experimentat că echipamentul de ionizare selectat este adecvat și sigur pentru utilizare.

Riscuri și beneficii ale apei Ionizate

Presupunerea că apa ionizată este medicinală, reparatoare și capabilă să promoveze o sănătate optimă pare să se bazeze pe ideea că proprietățile acide ale corpului și ale sângelui sunt cauza problemelor de sănătate și trebuie neutralizate. Prin urmare, creșterea nivelului de alcalinitate din organism va fi benefică pentru sănătatea dumneavoastră. Apa ionizată are patru minerale principale, care contribuie toate la avantajele sale remarcabile pentru sănătate. Mai jos sunt câteva exemple:

• Calciu: Calciul este important pentru menținerea sănătății oaselor, precum și a mușchilor, nervilor și inimii în organism.
• Magneziu: Ajută organismul să transforme alimentele în energie și este necesar pentru peste 300 de procese metabolice.
• Sodiu: Susține funcția nervoasă și musculară, menține stabilă tensiunea arterială și volumul sanguin și ajută la capacitatea organismului de a regla glicemia (diabet).
• Potasiu: este un electrolit important pentru digestie și funcția musculară.

Potrivit experților medicali, tumorile sunt acide, iar această aciditate poate favoriza dezvoltarea și supraviețuirea tumorilor în contextul tratamentului cancerului. Pentru a preveni sau a trata celulele canceroase, aceștia susțin că un consum de alimente alcaline sau consumul de apă alcalină în locul apei convenționale poate avea un impact benefic.

Un nivel ridicat de alcalinitate în organism a fost legat de probleme gastrointestinale și iritații ale pielii, care sunt unele dintre efectele adverse și riscurile consumului de apă alcalină.

În plus, echilibrul normal al pH-ului organismului s-ar putea schimba, ceea ce ar provoca o afecțiune numită alcaloză metabolică. Din cauza acestei afecțiuni, oamenii pot simți greață, vărsături, tremurături ale mâinilor, confuzie și contracții musculare.

Consumul de apă alcalină în timp ce mâncați nu este o idee bună. Pentru că apa alcalină va inhiba acidul natural al stomacului, care este necesar pentru o digestie corectă. Ca urmare, ar trebui să o beți cu o oră și jumătate până la două ore înainte și după mese.

Concluzie

În concluzie, apa ionizată este o opțiune bună pentru persoanele care doresc să contribuie la îmbunătățirea propriei sănătăți și, în același timp, să aibă un efect benefic asupra mediului înconjurător. Apa ionizată are numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv, dar fără a se limita la ameliorarea simptomelor artritei, detoxifierea organismului și menținerea unui echilibru al pH-ului. Aceste beneficii au fost stabilite pe scară largă și au fost dovedite prin intermediul cercetărilor științifice.

Iată ce putem face cu toții pentru a adopta un stil de viață mai sănătos, mai ecologic și mai durabil:

Să ne gândim de două ori înainte de a cumpăra

Cu siguranță, știți zicala foarte populară „Reduceți, reutilizați, reciclați”. Ar trebui să ne amintim de acest îndemn de fiecare dată când suntem la cumpărături. Fiecare produs pe care îl achiziționăm are o anumită amprentă asupra mediului, de la materialele folosite pentru a-l produce până la poluarea emisă în timpul producției și, bineînțeles, până la ambalajele care ajung la gropile de gunoi. Prin urmare, înainte de a cumpăra un produs, întrebați-vă dacă aveți cu adevărat nevoie de el. Luați în considerare și produsele la mâna a doua. Oricare ar fi modalitatea de a face cumpărături, căutați întotdeauna ambalaj și transport minim.

Să renunțăm la plastic

Aproximativ 40% din suprafețele oceanelor din întreaga lume suferă din cauza poluării cu plastic. În fiecare an, mii de păsări marine, țestoase, foci și alte mamifere au murit după ce au ingerat plasticul care le-a poluat habitatul. Pentru a începe să reducem deșeurile de plastic, putem folosi pungi reutilizabile atunci când mergem la cumpărături, putem să renunțăm să mai consumăm apă îmbuteliată, iar pungile și paiele pe care le cumpărăm ar trebui să fie fabricate din alt material în afară de plastic. Evitați produsele fabricate sau ambalate în plastic ori de câte ori este posibil.

Citiți cu atenție etichetele

Este mai important ca oricând să acordăm atenție etichetelor. De la cafea la fructe și până la îmbrăcăminte, poate deveni copleșitor să citim și să înțelegem informațiile de pe etichetă. Totuși, este important să facem asta pentru a minimiza impactul asupra vieții sălbatice și a planetei. Încercați să alegeți produse care sunt cultivate într-o manieră care păstrează intacte habitatele păsărilor migratoare, ale animalelor, ale plantelor și tuturor speciilor. Cumpărați alimente și produse ecologice ori de câte ori este posibil, iar pe https://www.bioveg.ro/ veți găsi o varietate de produse, de la produse de îngrijire personală, detergenți și până la alimente. Veți sprijini astfel companiile dedicate producției durabile, asta însemnând mai puține cantități de pesticide care ajung în pământul și în apa noastră. Veți proteja totodată muncitorii agricoli, producătorii, mediul, fauna sălbatică și pe toți membrii familiei.

În cele din urmă, asigurați-vă că locuiți într-o casă care beneficiază de izolație adecvată și care este prevăzută cu ferestre care economisesc energia. Utilizați un termostat programabil pentru a vă încălzi casa mai eficient și, desigur, folosiți becuri economice pentru o iluminare mai eficientă.

De unde a provenit

Initiativa lansarii acestui program in Romania a venit din partea specialistilor din Malta care
deruleaza de ani de zile cu succes acest tip de dieta. Eficienta metodei are la baza imbinarea
detoxifierii si a regimului alimentar sanatos, cu sustinerea motivationala. Sa mananci sanatos
trebuie sa devina un mod de viata, nu un proiect pentru o perioada scurta de timp

Prin abordarea aspectelor emotionale, Dieta Malteza are rezultate foarte bune si in cazul
persoanelor care au esuat in repetate randuri in incercarea de ajunge la greutatea dorita si a o
mentine. Terapia motivationala te ajuta sa identifici si sa depasesti barierele care stau in calea
unei schimbari pe termen lung, bazandu-te pe resursele proprii. Dobandirea acestor abilitati te
ajuta sa obtii si alte tipuri de schimbari care-ti imbunatatesc calitatea vietii.

Cum începe și în ce constă

Programul debuteaza cu o etapa de detoxifiere, urmand dieta propriu-zisa a carei structura si
durata depinde anumite aspecte: varsta, greutatea initiala, inaltime, ritm de viata, intoleranta la
anumite alimente sau alimente preferate.

Meniul este conceput saptamanal si tine cont de ritmul de scadere in greutate a fiecarei
persoane in parte. Exista o lista de alimente contraindicate cum ar fi indulcitorii, pastele
fainoase sau bauturile alcoolice, iar pentru alimentele care sunt permise se dau inclusiv retete
de preparare. In paralel cu regimul alimentar, saptamanal se beneficiaza si de o sedinta de 50
de minute de terapie motivationala.

Oamenii se confrunta deseori cu situatii care pun in dificultate mentinerea programului de
dieta (iesiri cu prietenii, mese festive, influenta celorlalti membri ai familiei). In cadrul
sedintelor de sustinere motivationala se dezvolta abilitatile de a face fata tentatiilor si se
genereaza mecanisme proprii de rezistenta la frustrare.

Pentru cine este potrivit

Acest tip de dieta este ideal pentru persoanele care isi doresc sa slabeasca intre 5 si 20 de
kilograme si sa-si mentina greutatea dorita, dobandind pe termen lung un stil de viata sanatos.

S-a demonstrat că comportamentele sănătoase, cum ar fi mâncatul mai multor legume, somnul suficient și spălatul pe mâini în mod regulat, îmbunătățesc sistemul imunitar al copiilor. Iată șapte strategii pentru a stimula sistemul imunitar al copilului dumneavoastră.

Oferiți o varietate mai mare de produse proaspete. Alimente care cresc imunitatea la copii.

Carotenoidele bogate în vitamine se găsesc într-o gamă largă de fructe și legume, inclusiv morcovi, fasole verde, portocale și căpșuni. Globulele albe din sânge care luptă împotriva inflamației și interferonul, un anticorp care acoperă celulele și blochează virușii, pot fi crescute în organism de către fitonutrienți. Adulții care au o dietă bogată în fitonutrienți sunt mai puțin predispuși la apariția cancerului și a bolilor de inimă, potrivit cercetărilor. Țintiți cinci porții zilnice de fructe și legume pentru tânărul dumneavoastră.

Mențineți o oră de culcare regulată.

S-a demonstrat că celulele ucigașe naturale, armele sistemului imunitar împotriva microorganismelor și a celulelor canceroase, sunt reduse la persoanele care nu au un somn adecvat. Din cauza tuturor activităților, copiii din centrele de îngrijire a copiilor sunt deosebit de vulnerabili la privarea de somn.

De ce au nevoie copiii de atât de mult somn? Un sugar poate avea nevoie de până la 16 ore de somn în fiecare zi, în timp ce copiii mici au nevoie de 11-14 ore, iar preșcolarii au nevoie de 10-13 ore de somn pe zi. Se recomandă ca părinții să încerce să își culce copiii mai devreme dacă aceștia nu pot sau nu vor să tragă un pui de somn în timpul zilei.

Hrănește-ți copilul cu lapte matern.

Anticorpii și globulele albe din laptele matern oferă un impuls sistemului imunitar. Infecțiile urechilor, alergiile, diareea și pneumonia sunt lucruri care pot fi prevenite prin alăptarea corespunzătoare (SIDS). Studiile au arătat că aceasta poate, de asemenea, să îmbunătățească abilitățile cognitive ale bebelușului dumneavoastră și să îl protejeze de diabetul insulino-dependent, boala Crohn, colita și anumite forme de cancer mai târziu în viață. În primele zile după naștere, „prelaptele” galben subțire care provine de la sân este deosebit de bogat în anticorpi care luptă împotriva bolilor.

În primele șase luni de viață ale bebelușului, Academia Americană de Pediatrie recomandă ca mamele să alăpteze exclusiv la sân. Dacă nu vă puteți lua acest angajament, încercați să alăptați cel puțin în primele două-trei luni pentru a vă ajuta copilul să își mențină imunitatea pe care a primit-o în timp ce se afla încă în uter. (Cu toate acestea, hrănirea bebelușului cu lapte praf este perfect acceptabilă!)

Faceți o plimbare împreună, în familie.

S-a demonstrat că a face exerciții fizice în mod regulat crește cantitatea de celule ucigașe naturale la adulți. Fiți un model excelent pentru copiii dvs. dacă doriți ca aceștia să dezvolte o dragoste pentru exerciții fizice pe tot parcursul vieții. Este mai bine să deveniți activi împreună cu copiii dvs. decât să le spuneți doar să iasă afară și să se joace,”. Bicicleta, drumețiile, patinajul în linie, baschetul și tenisul sunt activități excelente pentru familie.

Preveniți transmiterea de germeni.

Pentru a fi clar, combaterea infecțiilor nu crește imunitatea în sine, dar este o metodă extraordinară de a scuti sistemul imunitar al copilului dumneavoastră de o presiune inutilă. Ar trebui să vă asigurați că copiii dvs. se spală pe mâini frecvent și temeinic cu săpun. Înainte și după fiecare masă, precum și după ce se joacă afară, ating animalele de companie, își suflă nasul, merg la baie și se întorc de la grădiniță, ar trebui să fiți foarte atenți la modul în care se îngrijesc.

Luați cu dvs. câteva șervețele de unică folosință atunci când sunteți în deplasare. Prosoapele de mâini și săpunul în forme și parfumuri atractive ar putea ajuta copiii să își facă obiceiul de a se spăla pe mâini acasă.

Dacă copilul dumneavoastră se îmbolnăvește, aruncați-i imediat periuța de dinți. Este imposibil ca un copil să se îmbolnăvească de două ori de aceeași gripă sau răceală, însă virusul se poate răspândi în familie sărind de la o periuță de dinți la alta.

Pe de altă parte, stafilococul sau o altă boală bacteriană poate face ca copilul dumneavoastră să se îmbolnăvească din nou cu aceiași germeni care l-au îmbolnăvit inițial. Aruncarea periuței de dinți a copilului dumneavoastră este o idee bună, deoarece vă protejează atât copilul, cât și întreaga familie.

Fumatul pasiv este un pericol pentru sănătate.

Indiferent dacă dumneavoastră sau soțul/soția dumneavoastră fumați, este timpul să renunțați. Fumul de țigară conține 7.000 de compuși periculoși, dintre care mulți pot provoca iritații sau chiar moartea celulelor din organism. De asemenea, sistemele naturale de detoxifiere ale copiilor sunt mai puțin dezvoltate, ceea ce îi face mai vulnerabili la efectele dăunătoare ale fumatului pasiv decât adulții.

Moartea subită a copilului, bronșita, infecțiile urechii și astmul pot fi cauzate de fumatul pasiv. Inteligența și dezvoltarea creierului pot fi, de asemenea, afectate ca urmare. Dacă nu vă puteți lăsa de fumat, puteți reduce considerabil riscurile pentru sănătatea copilului dumneavoastră prin simplul fapt că fumați în afara casei.

Nu puneți o presiune nejustificată asupra medicului pediatru și nu vă fie teamă să puneți întrebări.

Să insistați pentru o rețetă de antibiotice de la pediatrul copilului dumneavoastră dacă acesta este răcit, are gripă sau are dureri în gât nu este recomandat. Antibioticele tratează doar infecțiile cauzate de bacterii. „Dar cea mai mare parte a bolilor juvenile se datorează virusurilor (viroze).

Un studiu a constatat că mulți pediatri administrează antibiotice cu prudență, deoarece părinții cred în mod eronat că acestea nu vor provoca niciun rău. De fapt, acest lucru este posibil. O infecție de bază a urechii este mai dificil de tratat atunci când bacteriile care o infectează sunt rezistente la terapia obișnuită cu antibiotice, ceea ce a dus la o creștere a tulpinilor rezistente la antibiotice. Asigurați-vă că medicul pediatru al copilului dvs. nu prescrie un antibiotic doar pentru că are impresia că v-ar plăcea să o facă. Pentru părinți, „Credeți că este cu adevărat necesar?” este o întrebare importantă pe care trebuie să o pună copiilor lor.

O dietă sănătoasă este bogată în nutrienți și conține proporțiile corecte de vitamine, carbohidrați, proteine și alte substanțe benefice de care câinii au nevoie.  Cu toate acestea, nu există o rețetă pentru toți câinii, la fel ca în cazul oamenilor, fiecare organism are nevoi diferite și preferă lucruri diferite.

Deoarece noi, în calitate de proprietari, suntem responsabili pentru hrana animalelor noastre de companie, avem la fel de multă responsabilitate față de ei ca și cum am alege pentru noi înșine.

Deși câinii vor mânca aproape orice le iese în cale, acest lucru nu echivalează cu un aport sănătos de nutrienți. Fiecare hrană pentru câini are o compoziție și o valoare nutritivă diferită, astfel încât calitatea hranei variază foarte mult.

Ce hrană pentru câini ar trebui să alegeți?

Asigurați-vă că alegeți o hrană pentru câini de înaltă calitate, bogată în carne, vitamine și antioxidanți. Acest lucru va contribui la dezvoltarea sănătoasă a acestora, lucru pe care orice proprietar se străduiește să îl obțină.

Încercați să cumpărați hrană completă și citiți întotdeauna informațiile privind ingredientele de pe ambalaj.

Amestecați sau alternați hrana uscată și cea umedă ori de câte ori este posibil, astfel încât câinele dvs. să nu se plictisească de aceeași hrană, iar acest lucru este bun pentru organismul său.

Porția și ora meselor

În calitate de proprietari, avem o mare responsabilitate de a ne hrăni corect animalele de companie. Calitatea hranei pe care le-o oferim este un factor important pentru o nutriție adecvată, dar la fel de importante sunt și momentul și porțiile.

Știm că este dificil de a rezista unui câine pofticios și cu ochi mari care stă la marginea mesei, dar supraalimentarea poate duce la probleme grave de sănătate. Câinii nu sunt întotdeauna capabili să separe clar linia dintre foame și sațietate, ei sunt capabili să consume aproape orice cantitate.

În cazuri grave, supraalimentarea poate crește riscul de tulburări de stomac, așa că respectați cantitatea recomandată de medicul veterinar și cea de pe ambalajul hranei pentru câini!

Asigurați-vă că vă hrăniți câinele cu înțelepciune și, de preferință, nu înainte de o plimbare sau de o sesiune de joacă mai lungă!

Hrană specială pentru câini

Câinii, în special cei de lucru, au cerințe dietetice speciale datorită aptitudinii lor fizice.

Pentru a ajuta la menținerea rezistenței și pentru a asigura recuperarea adecvată a oaselor și a mușchilor, hrana completă Julius K-9 vă pot ajuta. Aceasta conține mulți dintre nutrienții necesari pentru dezvoltarea sănătoasă a unui câine de talie medie sau mare.

O gamă largă de hrană de înaltă calitate este disponibilă și pentru câinii sensibili la gluten sau hipoalergenici care necesită o dietă specială.

Asigurați-i câinelui dvs. o alimentație sănătoasă și o dezvoltare corectă cu hrana pentru câini din magazinul online Petissimo!

COVID-19 este deci numele bolii provocate de SARS-CoV-2 (COrona VIrus Disease), unde 19 indică anul apariţiei. Ca şi în cazul HIV/SIDA (HIV e virusul, SIDA este boala), se folosesc denumiri diferite, iar OMS a preferat să nu folosească SARS, pentru a evita confuzia cu boala din 2002.

În infecţia cu SARS-CoV-2, pe lângă terapia antivirală şi antiinflamatorie cu medicamente alopate (de sinteză), se folosesc cu succes şi remedii naturale, atât în scop profilactic, cât şi curativ.

Recomandari naturiste pentru incercarea prevenirii infectiei cu Coronavirus

Astfel, cu scop profilactic, este recomandat consumul zilnic de

• fructe şi legume proaspete (în special ceapă şi usturoi, care conţin vitamine şi minerale),
• suplimente cu vitamina C (profilactic se administrează doze mici pe cale orală, iar în cazuri grave, doze mari de 3-20 g/zi, administrate i.v.),
• vitamina D₃, vitamina E, zinc (sulfat) şi seleniu
• plante precum Artemisia absinthium (pelin alb), Glycyrrhiza glabra (lemn-dulce), Coffea arabica (cafea), Theobroma cacao (cacao), Moringa oleifera (arborele de hrean), Taraxacum officinale (păpădie), Sambucus nigra (soc), Zingiber officinale (ghimbir), Panax ginseng (ginseng), Allium sativum (usturoi), Prunus armeniaca (cais), Ginkgo biloba (ginkgo), Olea europaea (măslin), Uncaria tomentosa (gheara-pisicii), Curcuma longa (turmeric), Withania somnifera (ashwaganda), Boswellia serrata (tămâie indiană), Nigella sativa (negrilică), Origanum vulgare (şovârv), Embelia medica (embelia), Cinnamomum verum (scorţişoară), răşini şi ciuperci: Shilajit (mumijo), Phyllanthus emblica, Terminalia chebula şi Terminalia bellirica (triphala), Boswellia serrata (tămâie indiană), Inonotus obliquus (chaga), precum şi produse apicole (polen, propolis brun, verde şi roşu, atomizat din larvă de trântor), probiotice (colostru, kefir), metale coloidale (argint, aur)
• apă de mare

Antioxidanţii naturali (cum ar fi sursele vegetale de vitamine C şi D):

1. reduc efectul nociv al radicalilor liberi şi al poluanţilor (scad incidenţa afecţiunilor cardiovasculare, osteoarticulare, oftalmologice şi neuronale degenerative cauzate de radicalii liberi)
2. cresc rezistenţa vaselor de sânge
3. susţin mecanismele imunitare
4. diminuează inflamaţiile şi intensitatea proceselor de îmbătrânire.

Din necesarul de vitamine al organismului, vitamina C reprezintă 80%, aşa încât aportul trebuie crescut în condiţii de stres, infecţii gripale sau senescenţă.

Pelinul (Artemisia absinthium) şi-a câştigat un loc bine meritat între materiile prime vegetale importante datorită utilizării sale ca antimalaric în medicina tradiţională chineză. Din frunze s-a extras substanţa activă artemisinina, cu eficienţă dovedită asemănătoare cu a clorochinei/hidroxiclorochinei. Pelinul prezintă un puternic efect imunostimulator, fiind utilizat ca antiviral, antibacterian, antipiretic, antiparazitar, antifungic şi antimalaric.

Propolisul verde brazilian are cea mai puternică acţiune antivirală şi antioxidantă dintre toate tipurile de propolis existente. Cunoscut şi ca „antibiotic natural”, el atribuie produselor acţiune antivirală, antibacteriană, antiseptică, antifungică, antiparazitară, antiinflamatoare, antioxidantă şi puternic imunomodulatoare.

Asocierea pelinului cu propolisul verde acţionează sinergic ca un blocant al enzimei PAK1 (kinaza patogenă), a cărei creştere excesivă favorizează cancerul, inflamaţiile, malaria sau unele infecţii virale pandemice (inclusiv de gripă, HIV şi COVID-19).

Artemisia (pentru al cărei principiu activ, artemisinina s-a acordat în 2015 Premiul Nobelpentru Fiziologie sau Medicină) a făcut obiectul a numeroase studii care-i demonstrează efectele benefice în infecţiile cu SARS CoV-2. Artemisinina, chiar dacă este prezentă într-o cantitate mai mare în Artemisia absinthium, este biodisponibilă prin procesul de fermentaţie al plantelor medicinale, ceea ce duce şi la formarea de acid acetic, cu efecte de „curăţare” a ficatului şi împiedicarea formării de cheaguri sangvine (se ştie că în actuala pandemie complicaţiile apar în special din cauza cedării organelor prin coagulopatie diseminată)⁽²³⁾.

Studiile recente arată că asocierea Artemisiei cu cofeina potenţează efectele acesteia, iar adaosul de Chaga (ciupercă medicinală din zona Siberiei, utilizată de secole în lupta împotriva infecţiilor virale şi a afecţiunilor tumorale), dovedeşte efectele imunologice de potenţare a celulelor natural killer (NK). Cacaua are un puternic efect antioxidant, energizant şi antidepresiv. De asemenea, graţie polifenolilor conţinuţi, are acţiune cardioprotectoare şi scade riscul formării cheagurilor de sânge.

Pentru cei care n-au răbdare să citească tot articolul, iată concluzia: nu există indicii serioase (studii) care să arate că există vreun motiv să ne îngrijorăm că mierea încălzită ar deveni toxică și ne-ar pune sănătatea în pericol.

Cum a apărut ideea că mierea încălzită e toxică?

Se pare că motorul principal al promovării ideii că mierea încălzită este toxică este un sistem de medicină alternativă indiană, numit Maharishi Ayurveda. Conform acestei teorii: la temperaturi de peste 42 de grade Celsius, structura moleculară cu proprietăți curative a mierii se modifică irevocabil (orice o însemna asta…), făcând mierea necomestibilă.

Cum probabil știți, medicina alternativă nu se încurcă cu studii clinice, cu metoda științifică, în general, atunci când își stabilește principiile. În cazul în Ayurveda, se crede că organismul uman și se manifestă sub forma a trei principii biologice numite dosha – Vata, Pitta și Kapha. Un dezechilibru al acestor trei componente ar avea impact negativ asupra sănătății fizice și mentale.

Ce știm despre mierea încălzită

Mierea este constituită din zaharuri (73%) și apă (17%). O substanță numită hidroximetil furfural (HMF) se formează atunci când are loc deshidratarea anumitor zaharuri. Această substanță este invocată ca motiv principal al toxicității mierii.

HMF se formează atât ca urmare a încălzirii, cât și a trecerii timpului. Una dintre regulile fundamentale din chimie este că o creștere a temperaturii cu 10°C echivalează cu o dublarea a ratei de reacție a unei substanțe chimice.

Dar HMF este o substanță care se găsește în numeroase alte alimente și este produsă prin încălzirea unor alimente care conțin zaharuri (cum ar fi pregătirea gemului). Mierea nu este o excepție.

Nu este nimic special cu temperatura de 42°C menționată la începutul articolului. Orice reacție chimică ce are loc la 42°C, are loc și la 40°C, doar că mai încet.

Până în prezent nu este niciun studiu științific care să arate că mierea încălzită, cu cantitățile de HMF care rezultă din procesul de încălzire, ar deveni toxică.

HMF este, într-adevăr, luat în calcul la indicarea calității mierii, dar HMF este un indicator al vechimii ori procesării mierii.

Reacțiile chimice au loc și la temperatură scăzută, dar mai încet. De exemplu, o miere depozitată 3 ani ori păstrată la temperaturi mari, va „spune” acest lucru la o analiză chimică. Desigur, ne dorim să cumpărăm o miere proaspătă și fără intervenții ale omului (direct de la albine). HMF este, de asemenea, un indicator al utilizării adăugării de sirop de zahăr mierii.

Unele companii producătoare de miere pasteurizează mierea (o încălzesc rapid până la 71°C, apoi o îmbuteliază caldă) pentru a ucide sporii de drojdie, care ar duce la fermentarea mierii aflate pe rafturile magazinelor. Nu s-a constatat nicio toxicitate a mierii astfel încălzite.

În plus, așa cum mai toată lumea știe, mierea are tendința de a se cristaliza odată cu trecerea timpului. Cei mai mulți dintre noi o readucem la starea lichidă cu ajutorul cuptorului cu microunde ori prin punerea borcanului într-un vas cu apă fierbinte. Din nou, nimeni nu a auzit de cazuri de intoxicare cu miere astfel procesată.

Așadar, în concluzie, deși este preferabil, desigur, să utilizăm mierea în starea produsă de albine, fără procesări ulterioare, nu există date științifice care să ne spună că mierea încălzită este toxică.

Potrivit Centrului pentru Controlul si Prevenire a Bolilor (CDC), se estimeaza un procent de 75 de milioane de americani care sufera de hipertensiune arteriala . Multi factori de risc pentru hipertensiune arteriala sunt in afara controlului dumneavoastra, cum ar fi varsta, istoricul familial, sexul și rasa. Dar exista, de asemenea, factori care pot fi controlati, cum ar fi exercitile fizice si dieta. O dieta care poate ajuta la controlul tensiunii arteriale este cea bogata in potasiu, magneziu si fibre mai scazute in sodiu.

Cititi mai departe pentru a afla care alimente va pot ajuta in lupta impotriva hipertensiunii arteriale.

13 alimente care ajuta la scaderea tensiunii arteriale

1. Verdeturile (legumele frunzoase)

Potasiul ajuta rinichii să elimine prea mult sodiu, prin urina. Acesta fapt, la randul sau, scade tensiunea arteriala.

Verdeturile care sunt bogate in potasiu, includ:

• salata verde
• rucola
• varza furajera
• frunzele de nap
• varza
• spanacul
• frunzele de sfecla
• sfecla elvetiana (mangold)

Legumele conservate adesea au adaos de sodiu . Dar legumele congelate conțin mai multe substanțe nutritive decât legumele proaspete, și sunt mai ușor de depozitat. Puteți amesteca, de asemenea, aceste legume cu banane  și lapte de nuci pentru un suc verde dulce și sănătos.

2. Fructele de padure

Fructele de padure, in special afinele, sunt bogate in compusi naturali numiti flavonoizi. Un studiu a constatat ca ,consumarea acestor compusi ar putea preveni hipertensiunea arteriala si de asemenea ar putea ajuta la scaderea tensiunii arteriale.

Afinele, zmeura, si capsunile sunt usor de a adauga la dieta dumneavoastra. Le puteti adauga la cereale sau la granola dimineața la micul dejun, sau se pot păstra congelatela , pentru prepararea unui desert rapid si sanatos.

3. Sfecla rosie

Sfecla este bogata in oxid nitric, care poate ajuta la largirea vaselor de sange si scaderea tensiunii arteriale. Cercetatorii au descoperit ca nitratii din sucul de sfecla rosie, a ajutat la scaderea tensiunii arteriala a participantilor din cadrul cercetarilor, intr-un interval de doar 24 de ore.

Puteti prepara suc din sfecla rosie sau puteti gati si manca intreaga radacina. Radacina de sfecla este delicioasa prajita dar si adaugata la tocana. De asemenea o puteti coace sub forma de chipsuri.  Aveti insă grija la manevrarea sfeclei – sucul poate pata mainile și hainele.

4. Laptele degresat si iaurtul 

Laptele degresat este o sursa excelenta de calciu si este sarac in grasimi. Acestea sunt doua dintre elementele importante ale unei diete menite scaderii tensiunii arteriale. De asemenea puteti opta pentru iaurt, daca nu va place lapte.

Potrivit asociatiei  American Heart, femeile care au mancat cinci sau mai multe portii de iaurt pe saptamana, au prezentat o reducere de 20 la suta de risc pentru dezvoltarea hipertensiunii arteriale.

Incercati sa incorporati fulgi de ovaz, migdale maruntite și fructe in iaurt pentru beneficii suplimentare a sanatatii inimii. Atunci cand cumparati iaurt, asigurati-va ca nu contine adaos de zahar. Cu cat  mai mica este cantitatea de zahar pe porzie, cu atat mai bine.

5. Fulgii de ovaz 

Fulgii de ovaz se potrivesc, prin continutul lor ridicat de fibre, scazut in grasime si scazut in sodiu, la un mod de viata sanatos care ajuta la scaderea tensiunii arteriale. Consumul de fulgi de ovaz la micul dejun este o modalitate foarte buna de  alimentare cu nutrienti necesari pentru intraga zi

Fulgii de ovaz lăsați la inmuiat peste noapte, este o optiune indragita la micul dejun. Pentru preparare, adaugati 1/2 cana de fulgi de ovaz, 1/2 cana de lapte si alune intr-un borcan. Dimineata, se amesteca si se adauga fructe de padure si  scortisoara dupa gust.

6. Bananele

Consumul de alimente bogate in potasiu, este mai bun decat completarea sa prin suplimente. Se taie o banana pe langă cereale sau fulgi de ovaz pentru un plus bogat in potasiu. De asemenea, puteti lua o banana pe drum, impreuna cu un ou fiert, pentru un mic dejun rapid sau o gustare.

7. Somonul, macroul, si pestele cu omega-3

Pestele este o mare sursa de proteine slabe. Pestele gras precum macroul si somonul sunt bogati in acizi grasi numiti omega-3, acestia pot scadea tensiunea arteriala, reduce inflamatiile si trigliceridele. In plus fata de toate aceste surse ale pestelui, pastravul contine vitamina D. Alimentelele contin rar vitamina D, iar aceasta vitamina, asemanatoare hormonului, are proprietati care duc la scaderea tensiunii arteriala.

Un beneficiu a prepararii pestelui este faptul ca este usor de condimentat si de gatit. Pentru a incerca, asezati un fileu de somon pe o hartie de copt si condimenti-l cu ierburi, lamaie si ulei de masline.  Coaceti pestele in cuptorul preincălzit la 230 ° C ,timp de 12-15 minute.

8. Semintele

Seminte nesarate sunt bogate in potasiu, magneziu și alte minerale cunoscute pentru scaderea tensiunii arteriale. Savurati  ¼ cana de seminte de floarea-soarelui sau seminte de dovleac ca o gustare intre mese. 

9. Usturoiul și ierburile

O cercetare indica asupra faptului ca usturoiul poate ajuta la scaderea hipertensiunii arteriale, prin cresterea cantitatii oxidului nitric din organism. Oxidul nitric ajuta vasodilatia sau largirea arterelor si prin urmare, la scaderea tensiunii arteriale.

Incorporand ierburile aromate si condimentele in dieta dumneavoastra de zi cu zi, va poate ajuta de asemenea la reducerea consumului de sare. Exemple de ierburi si condimente care le puteti adauga sunt busuiocul, scortisoara, cimbrul, rozmarinul, si multe altele.

10. Ciocolata neagra

Un studiu din 2015 a constatat ca consumul de ciocolata neagra este asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare (CVD). Studiul sugerează ca pana la 100 de grame pe zi de ciocolata neagra poat fi asociate cu un risc mai mic de CVD.

Ciocolata neagra contine mai mult de 60 de procente solide de cacao si are mai putin zahar decat ciocolata obisnuita. Puteti adauga ciocolata neagra la iaurt sau poate fi mancata cu fructe, cum ar fi capsunile, afinele, zmeura sau ca un desert sanatos.

11. Fisticul

Fisticul este o varianta  sanatoasa care ajuta la scadea tensiunii arteriale prin reducerea rezistentei vasculare periferice, sau stramtorarea vaselor de sange, și a ritmului cardiac. Un studiu a constatat ca o dieta care include o portie de fistic pe zi, ajuta la rscaderea tensiunii arteriale.

Puteti incorpora fisticul in dieta dumneavoastra prin adaugarea lui la prajituri, sosuri pesto, și salate, sau prin consumul lui sub forma unei gustari.

12. Uleiul de masline

Uleiul de masline este un exemplu de grasimi sanatoase. Acesta contine polifenoli, care sunt niste componenti luptatori in combatere inflamatilor si care poate ajuta la scaderea tensiunii arteriale.

Uleiul de masline te poate ajuta sa consumi doua sau trei portii zilnice de grasime, acestea făcând  parte din dieta DASH (a se vedea mai jos pentru mai multe despre aceasta dieta). Este, de asemenea, o mare alternativa la uleiul de canola, unt sau sosul pentru salat din comert.

13. Rodiile

Rodiile sunt niste fructe sanatose care le puteti savura crude sau sub forma de suc. Un studiu a ajuns la concluzia ca daca bem o ceasca de suc de rodie pe zi, timp de patru saptamani, acesta va putea ajuta la scăderea tensiunii arteriale pe termen scurt.

Sucul de rodii este gustos, alături de un mic dejun sanatos. Asigurati-va de adaosul de zahar in  sucurile cumparate de la magazin, caci zaharuri adaugate pot anula beneficiile de sanatate.

Dieta DASH si alimente recomandate

O dieta adecvata pentru scaderea tensiunii arteriale, este dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) , care include reducerea aportului de grasimi, sodiu, și alcool. Urmand dieta DASH timp de doua saptamani, aceasta va poate ajuta la scaderea tensiunii arteriale sistolice, intre 8-14 puncte.

Sugestii de servire pentru dieta DASH :

In general, ar trebui sa mancam cat mai multe surse de proteine, continut scazut de grasimi, cereale integrale si o multime de fructe si legume. Liniile directoare ale dietei DASH sugereaza, de asemenea, consumul de mai multe alimente bogate in potasiu, calciu si magneziu.De asemenea, orientările recomanda nu mâncam mai mult de:

• Cinci portii de dulciuri pe saptamana
• Un pahar de lichide pe zi pentru femei
• Doua pahare de lichide pe zi pentru barbati

Un studiu a constatat ca diete DASH cu un continut ridicat de grasimi (grasimi pline)  reduce aceeasi cantitate a tensiunii arteriale ca dieta DASH traditionala. O alta reexaminare a analizat rezultatele a 17 studii si a constatat ca dieta DASH a redus tensiunea arteriala, in medie, de 6,74 mmHg fata de tensiunea arteriala sistolica si 3,54 mmHg puncte pentru  tensiunea arteriale diastolica.

Concluzii

Printr-o dieta corespunzatoare unei inimi sanatoasa, puteti reduce riscurile hipertensiunii arteriale si promovati o stare buna a sanatatii generale.

In zilele noastre, exista numeroase sfaturi cu privire la o alimentatie corecta. Numarul dietelor este in crestere si poate fi dificil de ales una adecvata, mai ales cand vine vorba despre zahar, deoarece organismul tinde sa metabolizeze diferit zaharul prelucrat sau adaugat, comparativ cu zaharul provenit din surse naturale.

Toate fructele reprezinta surse naturale de zahar. Fructele foarte dulci, precum pepenii verzi si mango, au un continut relativ ridicat de zahar. Totusi, fructele tind sa contina mai putin zahar decat alimentele indulcite. Astfel, aproape toata lumea, inclusiv persoanele cu diabet, ar putea beneficia de pe urma consumului de fructe. Acest lucru se datoreaza combinatiei de apa, vitamine, minerale, fibre si fitochimicale pe care o contin.

Fructele contin doua tipuri de zahar: fructoza si glucoza. Proportiile fiecaruia variaza, dar majoritatea fructelor contin aproximativ jumatate din cantitate de glucoza si jumatate de fructoza. Glucoza ridica valoarea nivelului de zahar din sange, astfel incat organismul trebuie sa utilizeze insulina pentru a-l metaboliza. Fructoza nu creste nivelul de zahar din sange, dar trebuie descompusa de catre ficat.

In acest articol sunt prezentate mai multe detalii despre zaharul provenit din fructe, incluzand efectele acestuia asupra organismului uman.

Diferenta dintre zaharul din fructe si alte tipuri de zahar

Producatorii folosesc diverse tipuri de zahar pentru a produce alimente. Cele mai frecvente tipuri de zahar folosite sunt urmatoarele:

• Sirop de porumb – de cele mai multe ori contine 100% glucoza;
  
• Fructoza – reprezinta zahar obtinut din fructe;
  
• Galactoza – este un monozaharid caracteristic laptelui;
  
• Sirop de porumb bogat in fructoza – combina fructoza rafinata si glucoza, dar cu un procent mai mare de fructoza;
  
• Maltoza – se formeaza prin legarea a doua unitati de glucoza;
  
• Zaharoza – poarta si numele de sucroza. Este zaharul alb rafinat sau de masa, fiind cea mai utilizata forma de zahar. In general, contine cantitati egale de zaharoza si fructoza.
  

Aceste tipuri de zaharuri difera de zaharul din fructe deoarece sunt supuse procesarii. Majoritatea producatorilor tind sa adauge aceste tipuri de zahar in produsele alimentare, ajungand ulterior in organism unde sunt metabolizate foarte rapid.

Riscuri potentiale

Cercetarile sugereaza in mod constant ca fructoza rafinata si cea adaugata, ambele prezente in zahar si in produsele indulcite, sunt responsabile de cresterea riscului de afectiuni de sanatate, inclusiv diabet si boli cardiace. Totusi, trebuie retinut ca aceste rezultate fac referire la fructoza prelucrata si folosita ca aditiv in alimentele indulcite, nu la fructoza din fructele consumate intregi.

Desi unele diete extreme urmaresc sa reduca sau sa elimine complet fructele din alimentatie, trebuie stiut ca nu exista dovezi care sa sustina ca fructele sunt daunatoare. Persoanele cu diabet zaharat pot consuma in siguranta fructe, acestea neavand zahar adaugat. In multe cazuri, fructele dulci pot satisface dorinta de consuma alte alimente bogate in zahar. Fructele au mai putin zahar decat cele mai multe gustari dulci, ceea ce poate insemna ca o persoana consuma mai putin zahar si mai putine calorii, obtinand, de asemenea, substante nutritive valoroase.

Fructele intregi si proaspete sunt intotdeauna o alegere mai buna comparativ cu fructele ambalate sau prelucrate. De exemplu, producatorii tind sa indulceasca si sa proceseze foarte mult sucurile de fructe. Sucurile aromate destinate copiilor contin adesea cantitati mari de zahar adaugat si nu reprezinta un substituent pentru fructele intregi.

Persoanele care consuma fructe conservate ar trebui sa verifice in prealabil eticheta, deoarece unele astfel de produse pot contine indulcitori sau alti agenti aromatizanti care pot creste considerabil valorile de zahar din organism.

Un aport foarte mare de fructe, ca si in cazul altor alimente, poate determina o persoana sa consume prea multe calorii, ceea ce duce la cresterea riscului de obezitate. Cu toate acestea, consumul unor cantitati exagerate de fructe este improbabil. Pentru a depasi 2000 de calorii pe zi, consumand numai fructe, o persoana ar trebui sa manance aproximativ 18 banane, 15 mere sau 44 kiwi.

Exista si exceptii de persoane care ar trebui sa evite fructele. Acestea sunt cele cu afectiuni rare si care presupun afectarea modului prin care organismul absoarbe sau metabolizeaza fructoza. Persoanele cu alergii specifice la fructe ar trebui sa evite, de asemenea, anumite tipuri de fructe. In plus, persoanele cu intoleranta la fructoza sau cu malabsorbtie a fructozei ar trebui sa evite fructele si produsele cu fructoza.

Trebuie stiut ca femeile insarcinate in al doilea trimestru de sarcina ar trebui sa evite consumul a mai mult de 4 portii de fructe pe zi, in special a fructelor cu un indice glicemic crescut. Se recomanda si evitarea fructelor tropicale, deoarece acestea pot creste riscul de diabet gestational.

Beneficiile consumului de fructe

Beneficiile consumului de fructe depasesc cu mult riscurile presupuse sau ipotetice. Beneficiile aduse printr-un aport echilibrat de fructe sunt reprezentate de:

• Cresterea aportului de fibre – consumul de fibre ajuta la mentinerea senzatiei de satietate pentru mai mult timp si reduce poftele alimentare. In plus, bacteriile intestinale benefice sunt hranite optim printr-un aport adecvat de fibre. Consumul de fibre poate, de asemenea, sa ajute la pierderea kilogramelor in plus in mod sanatos si sa mentina valorile glicemiei in limite normale, aspect important mai ales in cazul persoanelor cu diabet zaharat.
  
• Reducerea consumului de zahar – persoanele care inlocuiesc gustarile dulci cu fructe consuma mai putin zahar si mai putine calorii. Fructele sunt extrem de delicioase si se regasesc in numeroase varietati, suplinind cu brio alte produse alimentare cu zahar adaugat;
  
• Sustinerea starii de sanatate a organismului – consumul de fructe este corelat cu o gama larga de beneficii pentru sanatate. Conform unei analize realizate in anul 2017, consumul de fructe si legume reduce riscul de a dezvolta diverse afectiuni, inclusiv boli cardiace si oncologice;
  
• Reducerea riscului de obezitate – persoanele care urmeaza diete bogate in fructe sunt mai putin susceptibile de a dezvolta obezitate si probleme de sanatate asociate acesteia.
  

Studiile actuale au concluzionat ca fructele au efecte extrem de benefice pentru sanatate, iar de foarte multe ori acestea sunt subestimate. Se recomanda ca fructele si legumele sa fie introduse intr-o dieta echilibrata si care ofera organismului tot necesarul de care are nevoie. In plus, se recomanda cresterea nivelului de activitate fizica, consumul a minim 2 litri de apa in fiecare zi, dar si un program de odihna eficient.

Concluzii

In prezent, poate fi dificil sa se aleaga un plan alimentar sanatos, deoarece exista numeroase recomandari si diete. Unele dintre acestea nu sunt eficiente si supun organismul la un stres inutil. Astfel, trebuie urmate diete echilibrate, bogate in fructe si legume, dar care sa ofere tot necesarul de care organismul are nevoie.

Inainte ca o persoana sa faca schimbari in alimentatie, ar trebui sa discute cu un medic nutritionist. Se recomanda evitarea consumului de produse procesate si cu zahar adaugat. In schimb, acestea pot fi inlocuite cu succes de fructe.

Bibliografie:

Aune, D., et al. (2017). Fruit and vegetable intake and the risk of cardiovascular disease, total cancer and all-cause mortality—A systematic review and dose-response meta-analysis of prospective studies. https://academic.oup.com/ije/article/46/3/1029/3039477

Background on carbohydrates and sugars. (n.d.). https://foodinsight.org/background-on-carbohydrates-sugars/

Fructose-restricted diet. (n.d.). https://www.uwhealth.org/healthfacts/nutrition/376.pdf

Fruits. (2016). http://www.diabetes.org/food-and-fitness/food/what-can-i-eat/making-healthy-food-choices/fruits.html

Huang, W.-Q., et al. (2017). Excessive fruit consumption during the second trimester is associated with increased likelihood of gestational diabetes mellitus: A prospective study. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5341573/

Lee-Kwan, S. H., et al. (2017). Disparities in state-specific adult fruit and vegetable consumption — United States, 2015. https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/66/wr/mm6645a1.htm?s_cid=mm6645a1_w

McRorie, J. W. (2015). Evidence-based approach to fiber supplements and clinically meaningful health benefits, part 1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4415962/

Meyer, M. (2016). Fruits in all forms. https://foodinsight.org/fruits-in-all-forms/

Nutrition information on raw fruits for restaurants & retail establishments. (2017). https://www.fda.gov/food/food-labeling-nutrition/nutrition-information-raw-fruits-restaurants-retail-establishments

Sharma, S. P., et al. (2016). Paradoxical effects of fruit on obesity. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5084020/

Sievenpiper, J. L., et al. (2014). Fructose vs. glucose and metabolism: Do the metabolic differences matter? [Abstract]. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24370846

Stanhope, K. L., et al. (2013). Adverse metabolic effects of dietary fructose: Results from the recent epidemiological, clinical, and mechanistic studies [Abstract]. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23594708

Yip, C. S. C., et al. (2019). The association of fruit and vegetable intakes with burden of diseases: A systematic review of meta-analyses [Abstract]. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S221226721831342X

Ținem să menționăm că studiile de tip randomizat dublu-orb reprezintă unele dintre cele mai bune și eficiente metode de cercetare. Ele oferă, alături, de revizuirile sistematice și meta-analizele, concluzii pertinente și bazate pe dovezi în ceea ce privește relația cauză-efect.

”Acesta este primul studiu randomizat dublu-orb care demonstrează faptul că produsele care conțin gluten din făină nu generează simptome în voluntarii sănătoși.

Rezultatele susțin ideea cum că glutenul nu provoacă simptome la persoanele sănătoase care nu au o susceptibilitate fiziologică la consumul de gluten.”

Statisticile arată că doar aproximativ 1% din populație suferă de boală celiacă sau intoleranță la gluten.

Acest studiu se adresează concepției populare conform căreia glutenul este nesănătos, chiar și pentru cei care nu sunt diagnosticați cu boală celiacă sau intoleranță/sensibilitate la gluten non-celiacă.

Cercetătorii îndeamnă persoanele care doresc să înceapă o dietă fără gluten să se testeze pentru boala celiacă înainte de a începe dieta.

Nu abandona războiul

Chiar dacă acum nu ai scăzut prea mult sau nu ai scăzut deloc în gre­utate, nu abandona războiul. Victoriile sunt pentru cei care continuă să creadă că ele sunt posi­bile, în ciuda înfrângerilor. Victoriile au de-a face în mod esenţial cu men­talitatea noastră.

Hrăneşte şi antrenează muşchii voinţei.

Modul de funcţionare al vo­inţei este asemănător cu cel al unui muşchi. Cu cât lucrezi mai mult la dezvoltarea ei, cu atât mai bine o poţi integra în viaţa ta. Este indicat să începi cu fapte mici de voinţă înainte de a încerca să le atingi pe cele mai dificile.

Poate că aş­teptările de a da jos 15 kilograme au fost exagerate. Ideal ar fi să-ţi regândeşti hotărârea şi să te orientezi spre o schimbare mai mică – 5 kilograme de exemplu – dar care să se potrivească cu obiectivul mare, şi începe acum din nou.

Leagă obiectivul scăderii în greuta­te de un alt obiectiv pe care ţi-l do­reşti cu adevărat

Poate nunta ta sau a altcuiva, poate un alt eveniment, oricum nu un obiectiv pe care altci­neva şi-l doreşte pentru tine sau un obiectiv pe care crezi că ar trebui să ţi-l doreşti. Alege un obiectiv pozitiv, care vine cu adevărat din interiorul tău şi care contribuie la ceva impor­tant în viaţă.

Voinţa este contagioasă.

Găseşte un model de voinţă – cineva care a realizat deja ceea ce ţi-ai propus să faci și tu. De asemenea, încearcă sâ te înconjori de membri ai familiei, prieteni sau grupuri care te pot sprijini. De regulă, schimbarea nu se face de unul singur.

Asigură-te de victorie în prima parte a zilei.

Trebuie să ştii că oame­nii au o putere de voinţă mai mare atunci când se trezesc şi, treptat, pu terea voinţei scade pe parcursul zilei, pe măsură ce oboseşti. Aşa că încearcă să faci ce e nevoie – de exemplu, exerciţiu fizic – în prima parte a zilei.

De asemenea, repartizează mesele cele mai consistente dimineaţa şi la amiază, apoi, seara, fii vigilent, căci obiceiurile rele se pot întoarce.

Hotărăşte-te să aplici principiul to­leranţei zero în două domenii:

• Nu consuma nimic (decât apă) după o anumită oră, să zicem ora 7 p.m.
• Elimină total, pentru trei sau şase luni, anumite alimente tip bombă calorică. Asemenea alimente ar fi: băuturile îndulcite cu zahăr, de tip Coca-Cola, Sprite etc., ciocolata, patiseriile şi prăjiturile făcute cu fâină albă şi margarină

Ţine cont de faptul că stresul şi voinţa sunt incompatibile.

De fie­care dată când suntem stresaţi, ne e mai greu să ne manifestăm voinţa. Potrivit lui McGonigal, „răspunsul luptă-sau-fugi inundă organismul cu energia de a acţiona instinctiv şi fură această energie din zone ale creierului în care e nevoie de aceas­ta pentru a lua decizii înţelepte.

De asemenea, stresul te încurajează să te concentrezi pe obiective şi rezultate imediate, pe termen scurt, dar au­tocontrolul îţi cere să ai în vedere şi imaginea de ansamblu.”

Rezultatul? „Să înveţi cum să controlezi stresul mai bine este unul din cele mai im­portante lucruri pe care le poţi face pentru a-ţi îmbunătăţi voinţa.”

Când eşti stresat, ieşi la o plimbare. Chiar şi o plimbare de cinci minute pe afara poate reduce nivelul de stres, îţi poate îmbunătăţi dispoziţia şi te poate ajuta să reumpli rezervele de voinţă.

Somnul e sfânt – aplică principii toleranţei zero la lipsa de odihnă

Deficitul de somn (mai puţin de 7-8 ore pe noap­te) are rezultate dezastroase. O noapte nedormită sau cu un somn de doar 3-4 ore are efecte asemănătoare consumului de alcool în ce priveşte scăderea nivelu­lui de autocontrol.

Cortexul prefrontal pierde controlul asupra regiunilor creierului care produc poftele. Stu­diile arată că şi doar o oră de somn în plus în fiecare noapte (opt ore ar fi ideal) îi ajută pe dependenţii de droguri care sunt în recuperare să evite recidiva. Cu siguranţă că te va ajuta să rezişti în faţa unei gogoşi sau a unei ţigări.

Alimentaţia sănătoasă joacă un rol esenţial.

Adoptarea unei alimentaţii bazate mai mult pe fructe şi legume, o alimentaţie bazată pe alimente de origine vegetală, mai puţin procesate, face ca energia şi nutrienţii să fie mai disponibili creierului şi poate îmbu­nătăţi fiecare aspect al puterii voinţei, de la a birui amânarea până la respec­tarea hotărârilor de sfârşit de an.

Cercetările arată că a fi conştient de sine te ajută să te autocontrolezi

Poate că nu e o idee rea să-ţi pui oglinzi în bucătărie sau sufragerie (undeva unde să te vezi când mănânci) și să lipești o oglindă și pe frigider. De asemenea, poţi aşeza o oglindă şi lângă televizor.

De ce? Oglinzile atrag atenţia către sine şi de aceea ne amintesc de obiectivele, valorile şi idealurile noastre.

Brian Wansink a scris o carte despre acest subiect, numită Mindless Eating. Dacă mănânci în timp ce te uiţi la televizor sau în timp ce eşti angajat într-o conversaţie cu alte persoane, eşti mai puţin atent la ce mănânci şi astfel e posibil să nu observi cât de mult mănânci. În acest caz, oamenii au tendinţa să consume orice le este pus în faţă. Ei mănâncă până termină mâncarea din farfurie.

Pentru rezul­tate mai bune, mănâncă singur sau cu alţii în faţa unei oglinzi. Probabil că acesta nu este un lucru plăcut, dar îţi va atrage atenţia constant la cât consumi şi îţi va aminti de intenţia ta de a evita excesul.

• Pot enzimete din plante să înlocu­iască enzimele din organismul uman?
• În ce măsură enzimele din vegetale sunt distruse prin încălzire şi ce impor­tanţă are acest lucru?
• Cum afectează prepararea termică valoarea nutritivă a alimentelor?
• Care sunt avantajele şi riscurile ali­mentaţiei de crudităţi?
• Sunt bolile canceroase vindecabile prin cura de crudităţi?

Popularitatea dietei de crudităţi

Originile teoriei

Ce se înţelege prin dieta de crudități?

Raw sau raw-vegan?

Hrană vie-vie sau hrană negătită?

La ce temperatură se distrug enzimele din hrana vie?

Câte crudităţi trebuie să consumăm pentru a fi raw?

Ştiinţa riguroasă şi bunul-simţ ne îndeamnă la moderaţie

Sursa: Revista Viață+Sănătate, Aprilie 2015 – Lect. Univ. Dr. Valentin Nădășan

Unii susțin că microbiomul este răspunsul la toate. Eu nu cred că e cazul. Dar odată ce îl înțelegem mai mult, am putea afirma că manipularea microbiomului este importantă în modificarea sănătății.
– Mark Frieder, președintele Societății pentru Microbiologie Aplicată

Una dintre principalele piedici în imunoterapia cancerului este înțelegerea răspunsului pozitiv la tratament, iar aceste studii sunt un pas înainte spre a-i putea identifica mai bine pe acei care vor răspunde la tratament
– Dr. Emma Smith, Cancer Research UK

”Diabetul se tratează, nu se vindecă”

Fiind o boală cronică, Diabetul Zaharat de tip 2 are o evoluție insidioasă, bolnavul fiind nevoit să îl controleze zilnic, fie prin respectarea recomandărilor nutriționale, fie prin medicația antidiabetică. Cu cât stilul de viață este mai sănătos, cu atât introducerea medicației va fi mai târzie.
Care sunt principalele modificări ale stilului de viață pe care ar trebui să le facă un diabetic (și nu numai)?

• 3 mese principale și 2 gustări opționale între mese
• renunțarea la fast-food și la ”bombe calorice” (prăjituri, cartofi prăjiți, înghețată, băuturi carbogazoase și bogate în îndulcitori etc)
• efort fizic moderat, cel puțin 150 de minute pe săptămână
• renunțarea la fumat și alcool
• menținerea unei greutăți optime
• evitarea stresului și a situațiilor conflictuale
• somn de minim 7-8 ore pe noapte

Statisticile spun că doar o treime dintre români respectă recomandările de mai sus. Dacă optimizarea stilului de viață nu este respectată, bolnavul va ajunge să fie controlat de boală, nu el să controleze boala.
Alte sfaturi oferite de Dr. Nica includ:

• respectați ritmul de administrare a medicamentelor – nu omiteți doze, crezând că vă simțiți mai bine sau să luați medicamentul doar atunci când ”mâncați mai mult”.
• Nu adoptați regimuri alimentare extreme sau dezechilibrate
• Îndulcitorii artificiali în exces duc la dezechilibre metabolice importante
• Nu credeți în persoanele care oferă ”terapii naturale” pentru vindecarea diabetului. Diabetul nu se vindecă.
• Tratamentele actuale sunt bazate pe studii și ghiduri internaționale, fiind elaborate pentru ca bolnavul să aibă o calitate a vieții cât mai bună
• Optimizarea stilului de viață la pacienții prediabetici duce la întârzierea apariției bolii mai mult decât medicamentele

Care sunt cele mai frecvente manifestări ale instalării diabetului zaharat și ce trebuie să fac dacă le am?
Principalul semn al diabetului este hiperglicemia – creșterea nivelului de zahăr în sânge -, iar simptomele pot fi trecute cu vederea:

• Urinatul frecvent (poliuria)
• Nevoia de a consuma lichide multe și senzația de gură uscată (polidipsia)
• Senzație constantă de foame și ingestia crescută de alimente
• Energie scăzută, oboseală
• Scădere în greutate neprevăzută
• Vedere încețoșată
• Infecții genitale frecvente
• Răni sau tăieturi care se vindecă încet

Mergi la medicul de familie cât mai repede dacă experimentezi simptome din lista de mai sus. Diagnosticul precoce este esențial!