Anual, peste 4.5 miliarde de pasageri călătoresc pe calea aerului. Avionul este considerat cel mai rapid și sigur mijloc de transport la nivel global. Prin intermediul acestuia putem să călătorim oriunde pe planetă într-un timp relativ scurt. Multe zboruri sunt considerate ca fiind regionale și scurte, ce nu depășesc 3 ore de zbor. Însă există și zboruri lungi de peste 14-15 ore, care supun organismul uman la o serie de încercări.
Cum ne este afectat organismul în timpul zborului?
Expunerea la radiații
Zborul vă expune la niveluri mai ridicate de radiații, dar nu este periculos. Veți obține mai multe radiații de la o radiografie toracică, de exemplu, decât de la un zbor transatlantic, deși acest risc este mai ridicat pentru cei ce zboară mai des. Dar nici măcar echipajul companiei aeriene nu este expus peste cotele normale pe durata unui an.
Deshidratare
Aerul uscat care circulă în cabina avionului influențează nivelul de hidratare, cu alte cuvinte are un efect de deshidratare asupra organismului. Pentru cei care de altfel sunt sănătoși, acest lucru nu cauzează prea multe probleme. Poate vă veți confrunta cu pielea mai uscată, gură uscată și/sau o ușoară durere de cap. Dar efectele deshidratante la altitudine mare și umiditate scăzută pot exacerba bolile existente. Consumul ușor de băuturi alcoolice sau cu cofeină pot duce la o deshidratare accelerată, așa că se recomandă consumul de apă. Iar schimbarea lentilelor de contact pentru ochelari este o idee înțeleaptă pentru a evita iritarea ochilor.
Tromboza venoasă profundă
Este o concepție greșită că tromboza venoasă profundă (TVP) se întâmplă doar în timpul zborurilor. Riscurile sunt similare dacă sunteți într-o călătorie lungă cu autobuzul, de exemplu. Lipsa mișcării poate încetini fluxul de sânge în vene, ducând la formarea cheagurilor de sânge – de obicei la picioare – care se pot desprinde și pot provoca o embolie pulmonară și să vă pună viața în pericol. Site-ul NHS Fit For Travel spune că cei care au suferit recent intervenții chirurgicale, persoanele însărcinate sau persoanele obeze și care suferă de vene varicoase sunt printre grupurile cu cel mai mare risc de TVP.
Pentru a preveni apariția trombozei venoase profunde, ciorapii antiembolism, dacă sunt purtați corect, sunt o alegere bună. Însă cele mai bune măsuri de prevenire sunt de natură comportamentală. Sfaturile includ alegerea unui scaun pe culoar, deoarece așa vă puteți de plasa mai mult, vă puteți întinde picioarele, vă ridicați în picioare și vă mișcați pe culoar etc. Consumulul excesiv de alcool nu este recomandat. Păstrați-vă hidratați!
Niciun pasager nu a dezvoltat TVP în urma unui zbor. Dar au existat dovezi că oamenii care au purtat ciorapi și-au redus considerabil șansele de a dezvolta cheaguri fără simptome și știm că orice cheag poate crește, se poate mișca și, ulterior, poate provoca simptome.
Jet lag
În urma unor zboruri mai lungi, inevitabil schimbați și fusul orar. În majoritatea cazurilor, pasagerii se confruntă cu jet lag, deconectarea între momentul în care corpul crede că este și ora, pe măsură ce traversezi fusurile orare. Jet lag va deveni, de obicei, mai problematic atunci când traversați trei sau mai multe fusuri orare, mai ales dacă călătoriți spre est. Se recomandă ca pe durata zborului să vă odihniți, mai ales dacă zburați noaptea.
Concluzii
Urmați sfaturile pe care vi le oferă companiile aeriene și consultați medicul dumneavoastră de familie înainte de a călători, dacă este necesar. În timpul zborului, depuneți acest efort suplimentar pentru vă deplasa în cabină, a bea apă, a purta o mască și a practica o bună igienă a mâinilor.
Se recomandă să consultați un medic dacă vă resimțiți acut după un zbor lung. Cu toate că există anumite riscuri, nu s-au raportat cazuri de pasageri care să sufere de o afecțiune în urma zborurilor lungi.
One Comment