Conform unei statistici recente, România se află în ”fruntea” clasamentului european în ce privește incidența Accidentelor Cerebrale Vasculare și totodată a mortalității de cauză cerebrovasculară. În lume, AVC reprezintă a treia cauză de deces, după bolile de inimă și cancer. În cifre, apriximativ 15 milioane de cazuri noi apar în fiecare an, o treime din acestea soldându-se cu deces, iar o altă treime rămânând cu diferite grade de dizabilitate permanentă.
Într-un articol precedent am învățat care sunt cele mai importante semne ale unui accident vascular cerebral și cum îl putem recunoaște pentru a salva o viață.
Cea mai multe cazuri sunt de natură ischemică, adică un cheag a blocat un vas de sânge din creier, întrerupând fluxul sanguin. Aproximativ 20% sunt hemoragice, însemnând ruptura unui vas de sânge important, deseori cauzată de hipertensiune sau malformații vasculare, cum sunt anevrismele.
Consecințele unui accident vascular cerebral depind de localizarea și întinderea leziunilor, dar și de factori ce țin de sănătatea generală a pacientului sau de vârstă.
De obicei, un AVC major este precedat de una sau mai multe accidente ischemice tranzitorii (AIT), care sunt uneori silențioase și trecute cu vederea.
Mit: Accidentele vasculare cerebrale afectează doar persoanele în vârstă
Oricine, la orice vârstă, poate fi afectat de o boală cerebrovasculară. Chiar și copiii. Una din 5 victime are sub 55 de ani, iar una din 10 sub 45. Obezitatea și bolile cardiovasculare par să fie factorii de risc prevalenți printre persoanele tinere.
Mit: Consecințele unui AVC sunt doar de natură fizică
Chiar dacă efectele imediate ale accidentelor vasculare cerebrale implică un grad variabil de dizabilitate fizică (paralizie, pierderea vederii etc), este important de recunoscut faptul că acest eveniment nefericit afectează atât pacientul, cât și familia, la nivel psihologic și emoțional. Anxietatea și depresia sunt printre primele și cele mai importante probleme de acest gen care apar după un AVC. De aceea, apelarea la ajutorul unui psiholog sau a unui psihiatru nu trebuie să fie constituie un semn de slăbiciune sau de stigmatizare în cadrul familiei – oricine poate fi afectat. Stigma este una din principalele cauze ale subdiagnosticării tulburărilor psihice și de comportament în România.
De asemenea, deficitele cognitive (precum amnezia sau afazia – dificultatea în înțelegerea și exprimarea limbajului) pot fi la fel de devastatoare precum cele fizice.
Mit: Accidentele vasculare cerebrale nu pot fi prevenite
Aproximativ 80% din Accidentele Vasculare Cerebrale pot fi prevenite doar prin reducerea factorilor de risc individuali precum:
- Hipertensiunea Arterială
- Hipercolesterolemia
- Diabetul zaharat
- Obezitatea
- Fumatul
- Abuzul de substanțe
Cele mai simple schimbări pe care le poți face în stilul de viață sunt:
- Dieta:
- evitarea alimentelor procesate, bogate în zahăr și sare
- asigurarea unei alimentații echilibrate, diversificate, bogate în fructe și legume și săracă (nu deloc) în grăsimi saturate.
- mai multe sfaturi pentru o alimentație sănătoasă găsiți în unul dintre cele mai citite articol de pe acest site.
- Excercițiul fizic:
- minim 150 de minute de exercițiu fizic aerobic moderat pe săptămână. Mai multe detalii aici:
- Renunță la fumat
- fumatul îți îngustează arterele și favorizează formarea de cheaguri
- renunțarea la acest obicei nu numai că scade riscul dezvoltării unui atac vascular cerebral, ci te protejează și împotriva bolilor cardiovasculare și a cancerului pulmonar.
- Las-o mai moale cu alcoolul. Sau lasă-l de tot!
- consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și poate provoca aritmii cardiace (fibrilația atrială), condiții care cresc riscul de AVC.
- datorită conținutului crescut de calorii, alcoolul poate influența de asemenea greutatea
- Controlează bolile de fond
- dacă ai fost diagnosticat cu o boală care crește riscul de dezvoltare a unui accident vascular cerebral, nu o lăsa necontrolată. Nu uita de vizita periodică la medic și de recomandările lui!
