Foarte multe emoții negative înconjoară evoluția bolilor respiratorii acute febrile, in acest moment de accelerare previzibilă a numărului de cazuri confirmate ca fiind produse de virusul gripal. Mediatizarea, uneori inabilă, și accentul pus doar pe mortalitate (34 de decese) dă naștere unor interpretări în notă personală (excesiv de optimistă, cu ignorarea fenomenului sau catastrofală, cu reacții iraționale).
Ar fi bine să știm cu toții că gripa este o afecțiune severă și poate produce complicații (unele grave sau chiar fatale) DAR nu este o situație fără ieșire şi fără soluții.
Privind rațional (şi nu emoțional😊) fenomenul, aş dori să exemplific, cu acest recent articol publicat de medicii din Turcia. O excelentă analiză a gripei si al potențialului său de severitate. Studiu facut in 11 spitale din Istambul şi care a analizat toate cazurile de gripă confirmată, din sezonul 2015-16 in acele spitale.
Cu accent pe formele severe si pe decese. Autorii identifică factorii de risc pentru evoluție fatală și punctează faptul ca TOATE decesele au fost înregistrate la adult și majoritatea la adult cu vârsta peste 65 ani având gripă A. Multi având ÎNAINTE DE A FACE GRIPĂ boli grave – cancer, boli cardiace, boli neurologice, insuficiență renală etc.
Şi identifică drept factor secundar de risc utilizarea tardivă a antiviralelor (Oseltamivir si Zanamivir).
Ce se poate face ACUM in România in mod concret? Mă refer la cititorii SVC, părinți sau cadre medicale…
1. Lăsăm panica de o parte. Nu ajută la nimic ci doar ne indeamna către soluții greşite.
2. Izolare la domiciliu a tututror copiilor cu viroze febrile si tuse, DACĂ au forme uşoare de boală (adică acel copil care poate să bea/mănânce acceptabil, care respiră normal şi care poate fi trezit cu usurință din somn). Dacă oricare din cele 3 elemente mentionate sunt anormale, mergem urgent la medic.
3. Toate cazurile de boală asemanatoare gripei (ILI – Influenza like illness) la personele cu risc de complicații (gravide, vârsta peste 65 sau sub 5 ani şi pacientii cu boli cronice) trebuiesc evaluate de medic. Intarzierea diagnosticului şi respectiv administrarea antiviralelor creşte riscul de deces.
4. Autodiagnosticarea si autotratamentul sunt periculoase. Mai ales la grupele de risc!
5. Antibioticele sunt inutile in formele obişnuite de gripă. Persoanele fără factori de risc NU vor primi preventiv antibiotice. Acestea se dau doar in spital la cei cu suprainfecții bacteriene dovedite.
6. „Invențiile” NU ajută la nimic. Tratamentul gripei cu Isoprinosine, sirop „antiviral”, oscillococcinum sau alte medicamente homeopate, uleiurile esențiale, dozele uriaşe de vitamina C etc nu sunt indicate la pacienții cu gripă. Nici măcar la cei cu risc crescut. Nu vindecă gripa si nu pot inlocui inhibitorii de neuraminidază în tratamentul acesteia.
7. Singurul medicament administrat prin inhalare la un pacient cu gripă este zanamivir (Relenza). Nu se inhalează Ventolin, Adrenalină sau Corticosteroizi inhalatorii la pacienții cu gripă daca nu au astm documentat. Sunt inutile şi periculoase in automedicatie sau in situația recomandărilor telefonice
8. Evităm vizitarea spațiilor publice aglomerate – cele 4 zile libere vor schimba percepția potențialului pericol si riscul va părea, în mod fals, mai mic.
9. Evităm contactul cu personele ce ar putea muri, dacă fac gripă, atunci cand avem un episod de ILI. Nu merg nepoții bolnavi la bunici, chiar daca e inchisă scoala!!
10. Ne spălam bine pe mâini, purtăm mască dacă avem factori de risc şi acoperim cu cotul sau batista de unică folosința tusea sau stranutul.
