În acest studiu, participanții au fost clasificați în funcție de cronotipul lor, adică tendința naturală de a fi activ mai devreme sau mai târziu în cursul zilei. Aproximativ 8% dintre respondenți s-au descris ca fiind persoane preponderent active seara, care adorm de regulă foarte târziu, uneori în jurul orei 2 dimineața, și își desfășoară activitățile în special după amiază și noapte. În contrast, circa 24% s-au considerat active dimineața, cu ore de somn mai devreme și niveluri de activitate mai ridicate în prima parte a zilei, iar aproximativ 67% nu au manifestat o preferință clară de timp pentru activitate.

Cercetătorii au folosit scorul Life’s Essential 8 al American Heart Association (AHA) pentru a evalua sănătatea cardiovasculară generală. Acest scor cuprinde opt componente esențiale: alimentația, activitatea fizică, fumatul, calitatea somnului, greutatea corporală, nivelul colesterolului, glicemia și tensiunea arterială. Scorurile mai scăzute la aceste criterii semnalează un profil cardiovascular mai slab.

Rezultatele au fost semnificative: persoanele cu un cronotip predominant de seară au avut o probabilitate cu 79% mai mare de a avea un scor general slab de sănătate cardiovasculară, comparativ cu cei fără o preferință de timp definită. Mai mult, pe durata unei perioade medii de urmărire de aproximativ 14 ani, acești respondenți au prezentat un risc cu 16% mai mare de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral decât participanții din categoria intermediară.

Efectele negative asupra sănătății inimii au fost observate mai ales la femei, unde legătura dintre activitatea predominant seara și o sănătate cardiovasculară precară a fost mai puternică decât la bărbați. Această diferență de gen poate reflecta variații în comportamentele de stil de viață sau în modul în care ritmurile biologice interacționează cu factorii cardiometabolici, însă cercetătorii subliniază că necesită investigații suplimentare pentru a fi înțeleasă pe deplin.

Un aspect important pe care îl evidențiază studiul este că nu există o legătură inevitabilă între a sta treaz până târziu și un risc mai mare de boli ale inimii din cauza însuși faptului de a fi nocturn. În schimb, diferențele observate în sănătatea cardiovasculară par să fie influențate în mare măsură de obiceiurile de viață asociate cronotipului. Persoanele active seara au prezentat mai frecvent tendințe nesănătoase, precum consumul de nicotină, somnul insuficient sau de proastă calitate și, posibil, o alimentație mai puțin benefică inimii. Aceste comportamente, mai degrabă decât timpul propriu-zis când cineva se culcă, par să explice o parte însemnată din riscurile observate.

Autorii studiului subliniază că aceste rezultate oferă o perspectivă importantă asupra modului în care ritmul circadian, adică ceasul intern al organismului care reglează ciclurile de somn și veghe, poate influența sănătatea pe termen lung. Ritmurile circadiene influențează procese biologice cheie, de la reglarea hormonei și metabolism la tensiunea arterială și funcția cardiovasculară. Perturbarea acestui sistem, fie prin ore neregulate de somn, fie prin obiceiuri care „decalchează” ceasul biologic față de mediul natural, este considerată un factor de risc pentru probleme de sănătate grave.

Cercetarea sugerează că persoanele care preferă să stea treze până târziu nu ar trebui să se considere condamnați la un risc mai mare de boli cardiovasculare. În schimb, îmbunătățirea obiceiurilor de viață legate de somn, dietă și renunțarea la fumat pot fi strategii eficiente pentru reducerea riscurilor, indiferent de cronotipul individual.

Mit: Accidentele vasculare cerebrale afectează doar persoanele în vârstă

Oricine, la orice vârstă, poate fi afectat de o boală cerebrovasculară. Chiar și copiii. Una din 5 victime are sub 55 de ani, iar una din 10 sub 45. Obezitatea și bolile cardiovasculare par să fie factorii de risc prevalenți printre persoanele tinere.

Mit: Consecințele unui AVC sunt doar de natură fizică

Chiar dacă efectele imediate ale accidentelor vasculare cerebrale implică un grad variabil de dizabilitate fizică (paralizie, pierderea vederii etc), este important de recunoscut faptul că acest eveniment nefericit afectează atât pacientul, cât și familia, la nivel psihologic și emoțional. Anxietatea și depresia sunt printre primele și cele mai importante probleme de acest gen care apar după un AVC. De aceea, apelarea la ajutorul unui psiholog sau a unui psihiatru nu trebuie să fie constituie un semn de slăbiciune sau de stigmatizare în cadrul familiei – oricine poate fi afectat. Stigma este una din principalele cauze ale subdiagnosticării tulburărilor psihice și de comportament în România.
De asemenea, deficitele cognitive (precum amnezia sau afazia – dificultatea în înțelegerea și exprimarea limbajului) pot fi la fel de devastatoare precum cele fizice.

Mit: Accidentele vasculare cerebrale nu pot fi prevenite

Aproximativ 80% din Accidentele Vasculare Cerebrale pot fi prevenite doar prin reducerea factorilor de risc individuali precum:

• Hipertensiunea Arterială
• Hipercolesterolemia
• Diabetul zaharat
• Obezitatea
• Fumatul
• Abuzul de substanțe

Cele mai simple schimbări pe care le poți face în stilul de viață sunt:

1. Dieta:
   • evitarea alimentelor procesate, bogate în zahăr și sare
   • asigurarea unei alimentații echilibrate, diversificate, bogate în fructe și legume și săracă (nu deloc) în grăsimi saturate.
   • mai multe sfaturi pentru o alimentație sănătoasă găsiți în unul dintre cele mai citite articol de pe acest site.
2. Excercițiul fizic:
   • minim 150 de minute de exercițiu fizic aerobic moderat pe săptămână. Mai multe detalii aici:

     De cât exercițiu fizic ai nevoie pentru a fi sănătos

3. Renunță la fumat
   • fumatul îți îngustează arterele și favorizează formarea de cheaguri
   • renunțarea la acest obicei nu numai că scade riscul dezvoltării unui atac vascular cerebral, ci te protejează și împotriva bolilor cardiovasculare și a cancerului pulmonar.
4. Las-o mai moale cu alcoolul. Sau lasă-l de tot!
   • consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și poate provoca aritmii cardiace (fibrilația atrială), condiții care cresc riscul de AVC.
   • datorită conținutului crescut de calorii, alcoolul poate influența de asemenea greutatea
5. Controlează bolile de fond
   • dacă ai fost diagnosticat cu o boală care crește riscul de dezvoltare a unui accident vascular cerebral, nu o lăsa necontrolată. Nu uita de vizita periodică la medic și de recomandările lui!

Dar nu toată lumea reușește să își dea seama imediat dacă persoana de lângă el are un AVC și să ceară îmediat ajutor. De aceea fiecare dintre noi are nevoie de un minim de educație medicală. Medicii nu sunt zgârciți să țină informația doar pentru ei. Chiar încurajează informarea medicală din surse de calitate.

Cei de la Bright Side au realizat un videoclip excepțional și simplu de înțeles despre cum putem recunoaște semnele unui Accident Vascular Cerebral:

Cei patru pași pe care trebuie să-i parcurgi pentru a determina dacă cineva dă semne de un Accident Vascular Cerebral sunt:

1. Cere-i să zâmbească!
2. Cere-i să spună o propoziție simplă (de exemplu, ”Vremea e frumoasă astăzi”)!
3. Cere-i să ridice ambele brațe!
4. Cere-i să scoată limba!

Dacă persoana nu poate executa cel puțin una din cererile de mai sus, apelează serviciul de urgențe (112).
Un cardiolog spunea că dacă oricine citește aceste informații le distribuie la 10 din prietenii lui, cel puțin o viață va fi salvată!