Aceste evoluții reflectă o schimbare dramatică față de anul 2000, când 13% erau subponderali și doar 3% sufereau de obezitate.

Raportul UNICEF, intitulat Feeding Profit: How Food Environments are Failing Children, se bazează pe date din peste 190 de țări și coalizează informații de la UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială.

Obezitatea depășește subnutriția în toate regiunile lumii, cu excepția Africii subsahariene și a Asiei de Sud.

Cele mai mari rate de obezitate se înregistrează în țările insulare din Pacific: 38% în Niue, 37% în Insulele Cook, și 33% în Nauru – o creștere majoră, generată de înlocuirea dietelor tradiționale cu alimente ultra-procesate, ieftine și energic dense.

Și alte țări înregistrează cifre alarmante: SUA și Emiratele Arabe Unite au aproximativ 21% copii obezi. În Regatul Unit, proporția copiilor cu exces de greutate a crescut de la 29% (2000) la 30% (2022), iar obezitatea a urcat de la 9% la 11%.

UNICEF avertizează că obezitatea infantilă aduce riscuri grave pe termen lung: boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și anumite tipuri de cancer. Factorii majori sunt mediile alimentare nesănătoase: alimentele ultra-procesate (UPFs) (cereale, prăjituri, sucuri, mâncăruri la pachet) sunt accesibile, promovate intens, mai ales în școli și online, și invazive în dietă.

UNICEF solicită intervenții urgente la nivel guvernamental: restricționarea marketingului către copii, etichetare clară, taxe pe produsele nesănătoase, interdicții în școli și sprijin pentru familiile vulnerabile, astfel încât nutriția sănătoasă să devină accesibilă.

Ce sunt alimentele ultraprocesate?

Aceste alimente sunt produse industriale care conțin niveluri ridicate de aditivi, zahăr, sare și grăsimi nesănătoase. Exemple includ gustările ambalate, băuturile carbogazoase, pizza congelată sau batoanele energizante. Ele sunt concepute pentru a avea un gust atractiv și pentru a fi convenabile, însă studiile arată că pot afecta grav sănătatea​.

Descoperirile studiilor recente

1. Legătura cu sănătatea musculară:
   • Persoanele care consumă o dietă bogată în alimente ultraprocesate prezintă un nivel crescut de grăsime în mușchii coapsei, detectabil prin imagistică prin rezonanță magnetică (MRI). Acest fenomen contribuie la scăderea forței și mobilității musculare și poate favoriza afecțiuni precum osteoartrita​
   • Un alt studiu bazat pe datele NHANES (National Health and Nutrition Examination Survey) a constatat că persoanele cu un aport ridicat de calorii din alimente ultraprocesate au un risc cu 60% mai mare de a dezvolta masă musculară scăzută (sarcopenie)​
2. Consecințe metabolice și structurale:
   • Consumul de alimente ultraprocesate este asociat cu dezechilibre în microbiota intestinală, care pot afecta sănătatea musculo-scheletică prin axa intestin-musculatură și axa intestin-creier​
3. Rata consumului:
   • Aproximativ 40% din alimentația participanților incluși în studiu era reprezentată de alimente ultraprocesate, o tendință comună în multe țări occidentale​

Soluții pentru protejarea sănătății musculare

Reducerea consumului de alimente ultraprocesate în favoarea alimentelor proaspete și minim procesate este o strategie eficientă. Dietele bogate în fructe, legume, cereale integrale, nuci și proteine slabe pot ajuta la menținerea unei mase musculare sănătoase. De asemenea, activitatea fizică regulată, în special antrenamentele de rezistență, este esențială pentru prevenirea sarcopeniei​

Implicații pentru sănătatea publică

Aceste studii subliniază necesitatea unor campanii de informare privind riscurile asociate alimentelor ultraprocesate și importanța adoptării unei alimentații echilibrate. Politicile care promovează accesul la alimente sănătoase și reduc expunerea la produse ultraprocesate ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății populației.