Studiul, publicat recent în revista ştiinţifică Nature Communications, a analizat pentru prima dată în detaliu modul în care cafeaua influenţează aşa-numita „axă intestin-creier”, sistemul bidirecţional prin care microbiomul intestinal comunică permanent cu sistemul nervos central. Cercetarea a inclus 62 de participanţi sănătoşi, împărţiţi în două grupuri: 31 de consumatori obişnuiţi de cafea şi 31 de persoane care nu consumau această băutură.

Consumatorii de cafea erau persoane care beau în mod regulat între trei şi cinci ceşti pe zi, un nivel considerat moderat şi sigur de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară. Participanţii au completat evaluări psihologice, jurnale alimentare şi chestionare privind consumul de cofeină, iar cercetătorii au analizat probe de scaun şi urină pentru a observa modificările produse în microbiom şi în metaboliţii intestinali.

Într-o primă etapă, consumatorii obişnuiţi de cafea au renunţat complet la băutură timp de două săptămâni. În această perioadă, cercetătorii au observat schimbări semnificative în profilul metaboliţilor intestinali şi în anumite reacţii emoţionale şi cognitive. Ulterior, cafeaua a fost reintrodusă într-un protocol desfăşurat în orb: o parte dintre participanţi au primit cafea decofeinizată, iar ceilalţi cafea cu cofeină.

Rezultatele au arătat că ambele tipuri de cafea au fost asociate cu scăderea nivelului perceput de stres, depresie şi impulsivitate. Cercetătorii spun că aceste efecte sugerează că beneficiile asupra dispoziţiei nu depind exclusiv de cofeină, ci şi de alte substanţe prezente în cafea, precum polifenolii şi antioxidanţii naturali.

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului priveşte modificările produse în microbiomul intestinal. Persoanele care consumau cafea prezentau niveluri mai ridicate ale unor bacterii precum Eggertella sp şi Cryptobacterium curtum. Potrivit autorilor, aceste bacterii sunt implicate în secreţia acizilor gastrici şi intestinali şi în sinteza acizilor biliari, procese considerate importante pentru eliminarea bacteriilor dăunătoare şi pentru menţinerea sănătăţii digestive.

De asemenea, cercetătorii au identificat o creştere a bacteriilor din grupul Firmicutes, asociate anterior în alte studii cu stări emoţionale pozitive. Analizele au indicat şi modificări ale unor metaboliţi intestinali şi compuşi neuroactivi implicaţi în comunicarea dintre intestin şi creier.

Diferenţele dintre cafeaua cu cofeină şi cea decofeinizată au fost vizibile mai ales în zona funcţiilor cognitive. Îmbunătăţiri ale învăţării şi memoriei au fost observate exclusiv la participanţii care au consumat cafea decofeinizată. Cercetătorii consideră că aceste efecte ar putea fi legate de compuşi non-cafeinici, în special polifenolii, care pot influenţa activitatea microbiomului şi metabolismul cerebral.

În schimb, cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea anxietăţii şi cu îmbunătăţirea atenţiei, vigilenţei şi capacităţii de concentrare. Studiul a mai arătat că participanţii care consumau cafea cu cofeină prezentau şi indicatori asociaţi unui risc mai redus de inflamaţie.

Profesorul John Cryan, unul dintre autorii studiului, a declarat că interesul public pentru sănătatea intestinală a crescut considerabil în ultimii ani, iar relaţia dintre digestie şi sănătatea mintală este tot mai bine documentată. Potrivit acestuia, noile rezultate arată că „cafeaua este mai mult decât cofeină”, fiind un factor alimentar complex care interacţionează cu microbiomul, metabolismul şi starea emoţională.

Specialiştii atrag totuşi atenţia că studiul are şi limitări. Numărul participanţilor a fost relativ redus, iar cercetarea s-a bazat parţial pe date raportate de participanţi privind dieta şi starea lor emoţională. De asemenea, nu au fost controlate strict toate variabilele alimentare, precum consumul de zahăr sau lapte în cafea, factori care pot influenţa la rândul lor microbiomul intestinal.

Chiar şi în aceste condiţii, cercetarea oferă unele dintre cele mai detaliate dovezi de până acum privind legătura dintre cafea, bacteriile intestinale şi funcţiile cognitive. Rezultatele susţin ideea că efectele cafelei asupra organismului nu depind exclusiv de cofeină şi că băutura poate influenţa simultan digestia, starea psihică şi activitatea cerebrală prin intermediul axei intestin-creier.

Analiza a inclus date din două cohorte mari — Nurses’ Health Study și Health Professionals Follow-Up Study — și a urmărit cazurile de demență documentate (peste 11 mii identificate în total), precum şi evoluția funcțiilor cognitive pe parcursul decadelor. Cercetătorii au comparat consumul de cafea caffeinizată, cafea decofeinizată și ceai caffeinizat cu ratele de dementare și cu performanța în teste cognitive. Rezultatele au arătat că un consum mai mare de cafea caffeinizată a fost semnificativ asociat cu un risc mai scăzut de demență și cu rezultate cognitive mai favorabile comparativ cu cei care au băut puțin sau deloc astfel de băuturi. În schimb, consumul de cafea decofeinizată nu a fost asociat cu un risc redus.

Cea mai pronunțată asociere s-a observat în rândul participanților care consumau moderat: aproximativ două până la trei cești de cafea caffeinizată pe zi sau una până la două cești de ceai caffeinizat. Această categorie de consum a prezentat cea mai mică incidență a demenței în comparație cu consumul redus sau inexistent.

Coordonatorul studiului, Dr. Daniel Wang de la Harvard Medical School, a subliniat însă că datele nu demonstrează o relație de cauzalitate între cofeină și protecția creierului. Efectul observat, dacă există unul direct, este considerat modest, iar alte elemente ale stilului de viață — cum ar fi exercițiile fizice regulate, o dietă sănătoasă și somnul adecvat — rămân criterii bine documentate pentru menținerea sănătății cognitive odată cu înaintarea în vârstă.

Cercetători implicați în analiză au remarcat prezența unor ingrediente bioactive în cafea și ceai — inclusiv polifenoli și cofeină — care au fost sugerate ca factori ce pot reduce inflamația și deteriorarea celulară, mecanisme teoretice ce pot contribui la menținerea funcției creierului. Cu toate acestea, autorii studiului și experți independenți insistă asupra faptului că observațiile sunt asociative, iar interpretarea lor trebuie făcută în contextul altor variabile și riscuri legate de sănătate.

Datele colectate pe parcursul a peste patru decenii oferă unele dintre cele mai robuste dovezi observaționale privind obiceiurile de consum de cofeină și sănătatea cognitivă, dar confirmarea unui rol protector direct al acestor băuturi necesită investigații suplimentare, inclusiv prin studii experimentale și mecanistice.

(Sursa – Journal of the American Medical Association (JAMA))