Alegerea alimentației zilnice rămâne un subiect de interes major atât în comunitatea medicală, cât și în viața de zi cu zi. De la recomandările tradiționale de a limita carnea roșie până la curentul tot mai popular al dietelor bazate pe plante, dilema privind farfuria ideală stârnește numeroase dezbateri. Recent, un studiu de o anvergură impresionantă, publicat în revista de specialitate Current Developments in Nutrition și analizat de publicațiile medicale internaționale, aduce noi clarificări pe baza datelor adunate pe parcursul a 38 de ani.

Cercetarea a analizat evoluția a aproximativ un milion de adulți din Statele Unite (cu vârste între 30 și 95 de ani), parte din celebra cohortă Cancer Prevention Study-II (CPS-II) inițiată de Societatea Americană de Cancer. Obiectivul principal a fost evaluarea legăturilor dintre consumul de carne roșie și procesată, dietele bazate exclusiv pe carne albă (pui, curcan, pește) sau stilul vegetarian și rata mortalității cauzate de boli cardiovasculare, cancer, accident vascular cerebral (AVC) sau alte cauze.

Reducerea cărnii roșii și procesate: Un plus clar pentru sănătate

Organizația Mondială a Sănătății și Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) clasifică de mult timp carnea procesată ca fiind cancerigenă, iar carnea roșie neprocesată ca fiind probabil cancerigenă pentru om. Noul studiu confirmă faptul că moderația aduce beneficii reale pentru sănătate.

Dintre participanții urmăriți pe o perioadă medie de 27,5 ani (timp în care au fost înregistrate peste 620.000 de decese, având ca principale cauze bolile cardiace și cancerul), imensa majoritate consuma frecvent carne roșie și procesată. Concret, 37% aveau un consum ridicat (de cel puțin 6 ori pe săptămână), 31% un consum moderat, iar 31% un consum redus (între 0,5 și mai puțin de 4 ori pe săptămână). Doar 0,9% au urmat o dietă bazată exclusiv pe carne albă și 0,4% un regim vegetarian.

După ajustarea riguroasă a datelor în funcție de vârstă, indice de masă corporală (IMC), fumat și stil de viață, cercetătorii au observat că un consum redus de carne roșie și procesată este asociat cu scăderi constante ale riscurilor generale:

• O scădere de 1% până la 5% a riscului de deces din toate cauzele, din boli cardiace și din cancer, comparativ cu un consum ridicat.

• O reducere de până la 4% a riscului de moarte prin accident vascular cerebral.

Specialiștii explică aceste rezultate prin aportul mai mic de grăsimi saturate, sodiu, nitriți și fier hemic — compuși asociați frecvent cu inflamația din organism și afecțiunile cardiovasculare.

Carnea albă versus dieta vegetariană: Ce arată datele pe subgrupuri?

O atenție deosebită a fost acordată participanților care au eliminat complet carnea roșie din dieta lor, optând fie doar pentru carne albă, fie pentru un regim vegetarian.

1. Dieta bazată exclusiv pe carne albă:

   Persoanele care au consumat doar carne de pasăre sau pește au înregistrat beneficii notabile în anumite categorii demografice. În comparație cu cei care consumau frecvent carne roșie, dieta cu carne albă a fost asociată cu un risc de mortalitate generală mai mic cu 7% la bărbați, cu 5% la persoanele cu o greutate corporală sănătoasă și cu 6% la grupa de vârstă 50-64 de ani. De asemenea, în rândul persoanelor care au atins vârsta de peste 80 de ani, consumul exclusiv de carne albă s-a asociat cu o reducere de 9% a mortalității prin cancer.

2. Dieta vegetariană:

   În mod surprinzător, stilul vegetarian nu a arătat o reducere generalizată a mortalității pe toate categoriile analizate, dar a oferit beneficii semnificative în subgrupuri specifice. Spre exemplu, în rândul persoanelor cu obezitate, regimul vegetarian a fost asociat cu o reducere impresionantă de 20% a riscului de mortalitate generală, iar la grupa de vârstă 50-64 de ani, riscul a fost mai mic cu 6%.

Autorii studiului subliniază că absența unor efecte mai pronunțate la nivelul întregului grup vegetarian se poate explica prin numărul foarte mic de participanți vegetarieni (doar 0,4% din eșantion) și prin evaluarea dietei pe baza unui singur chestionar completat la începutul cercetării.

Corelație sau cauzalitate? Cum interpretăm rezultatele

Fiind vorba despre un studiu observațional, oamenii de știință precizează că datele indică asocieri statistice și nu o relație directă de cauză și efect. Factorii de stil de viață joacă un rol esențial: aproape două treimi dintre participanții care consumau doar carne albă sau erau vegetarieni aveau deja o greutate corporală optimă, făceau mai multă mișcare și aveau mai puține obiceiuri nesănătoase.

Limitările metodologice reamintesc faptul că deciziile privind sănătatea trebuie luate privind imaginea de ansamblu a stilului de viață, nu doar un singur ingredient.

Recomandări practice pentru o alimentație echilibrată

Concluzia principală a cercetătorilor este că moderația și calitatea alimentelor primordiază în fața restricțiilor extreme. Nu este absolut necesar să elimini complet carnea din alimentație pentru a avea o viață lungă și sănătoasă, însă reducerea cărnii roșii și procesate rămâne o măsură benefică.

Pentru un aport proteic sănătos, ghidurile de nutriție recomandă:

• Limitarea drastică a cărnii procesate (mezeluri, cârnați, bacon).

• Înlocuirea parțială a cărnii roșii cu carne de pasăre, pește, dar și cu surse vegetale precum lintea, fasolea, năutul sau nucile.

• Atenție la stilul de viață general: mișcare regulată, hidratare și o dietă bogată în legume și fructe.

Cele aproape patru decenii de cercetare reconfirmă regula de aur: diversitatea alimentară și reducerea exceselor reprezintă cea mai sigură cale către o longevitate sănătoasă.

(Sursa- https://cdn.nutrition.org/article/S2475-2991(26)01803-2/fulltext)