Decizia a fost anunțată duminică, în contextul intensificării îngrijorărilor privind răspândirea rapidă a virusului în estul Republicii Democrate Congo, în special în provincia Ituri, o regiune afectată de conflicte armate, mobilitate ridicată a populației și infrastructură medicală limitată. Potrivit OMS, cazurile suspecte au fost identificate în mai multe zone sanitare, inclusiv Bunia, Rwampara și Mongbwalu, iar autoritățile avertizează că dimensiunea reală a focarului ar putea fi mai mare decât cea raportată oficial până acum.

Ministerul Sănătății din RDC a confirmat opt cazuri de Ebola cauzate de tulpina Bundibugyo, o variantă rară a virusului pentru care nu există în prezent vaccinuri sau tratamente aprobate specific. Această tulpină a mai fost identificată doar de două ori în trecut, în Uganda între 2007 și 2008 și în Congo în 2012. Spre deosebire de tulpina Zair, cea mai comună și pentru care există vaccinuri experimentate în focarele anterioare, Bundibugyo rămâne mai puțin studiată și ridică dificultăți suplimentare pentru autoritățile sanitare internaționale.

OMS a explicat că declararea unei „urgențe de sănătate publică de interes internațional” reprezintă cel mai înalt nivel de alertă prevăzut de Regulamentul Sanitar Internațional și are rolul de a mobiliza rapid sprijin global, resurse medicale și coordonare internațională. Instituția a insistat însă că această clasificare nu înseamnă că lumea se află în fața unei pandemii similare cu COVID-19. Reuters notează că oficialii OMS au precizat explicit că focarul actual „nu îndeplinește criteriile unei pandemii”, deși există risc ridicat de extindere regională.

Primele semnale privind apariția focarului au fost transmise la începutul lunii mai, însă autoritățile sanitare din Congo au confirmat oficial epidemia după apariția unui număr mare de decese suspecte. Cazul index investigat este cel al unei asistente medicale din Bunia, care a murit după simptome severe, printre care febră, vărsături, sângerări și slăbiciune accentuată. Ulterior, au fost raportate mai multe decese în comunitate și inclusiv în rândul personalului medical, ceea ce a amplificat temerile privind transmiterea în spitale și centre sanitare insuficient echipate.

Situația a devenit și mai sensibilă după confirmarea a două cazuri în Kampala, capitala Ugandei. Potrivit OMS, ambele persoane infectate călătoriseră din RDC, iar unul dintre pacienți a decedat. Organizația avertizează că mobilitatea ridicată dintre statele din regiune și existența unor frontiere greu controlabile cresc riscul de răspândire transfrontalieră a virusului.

Autoritățile din Congo au activat centrele de operațiuni de urgență și au început intensificarea supravegherii epidemiologice și a controalelor la frontieră. OMS a trimis experți în teren și a alocat fonduri de urgență pentru sprijinirea intervenției rapide. În paralel, Africa CDC a convocat reuniuni cu reprezentanți din Uganda, Sudanul de Sud și alți parteneri internaționali pentru coordonarea măsurilor de răspuns și supraveghere regională.

Ebola este o boală virală severă care se transmite prin contact direct cu fluidele corporale ale persoanelor infectate sau prin materiale contaminate. Simptomele includ febră, dureri musculare, vărsături, diaree și hemoragii interne sau externe. Rata de mortalitate diferă în funcție de tulpină și de accesul la îngrijire medicală. Potrivit Institutelor Naționale de Sănătate din SUA, varianta Bundibugyo are o rată de mortalitate estimată la aproximativ 37%, mai redusă decât tulpina Zair, care poate depăși 70-80% în anumite focare.

Republica Democrată Congo se confruntă frecvent cu epidemii de Ebola, actualul episod fiind al 17-lea focar înregistrat în țară de la descoperirea virusului în 1976. Specialiștii avertizează că instabilitatea din estul Congo, activitatea grupărilor armate și condițiile sanitare precare complică semnificativ controlul epidemiei. OMS a subliniat că este esențială cooperarea internațională pentru limitarea focarului și prevenirea unei extinderi regionale mai ample.

(Sursa – https://www.who.int/news/item/17-05-2026-epidemic-of-ebola-disease-in-the-democratic-republic-of-the-congo-and-uganda-determined-a-public-health-emergency-of-international-concern )

Raportul subliniază că declinul acoperirii vaccinale este rezultatul unui cumul de factori: dezinformarea intensă din mediul online, barierele administrative și logistice din sistemul de sănătate, dar și desființarea programelor de vaccinare în școli. Astfel, birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, nevoia de transport pentru familiile din zone rurale și comunicarea deficitară cu părinții au contribuit la această situație alarmantă.

Datele europene citate în raport sunt și mai îngrijorătoare: între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, România a raportat 27.568 de cazuri de rujeolă, reprezentând o proporție covârșitoare din totalul celor 32.265 de cazuri diagnosticate în Uniunea Europeană în aceeași perioadă. Italia, țara cu al doilea cel mai mare număr de cazuri, avea doar 1.097 de cazuri raportate în aceeași perioadă. De asemenea, între 2023 și 2025, România a înregistrat 35.736 de cazuri de rujeolă, dintre care 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani. În acest interval s-au înregistrat și 30 de decese cauzate de rujeolă, un indicator tragic al consecințelor reale ale scăderii vaccinării.

Distribuția ratei de vaccinare la nivel regional este extrem de inegală. Unele județe au atins acoperiri vaccinale de peste 70%, în timp ce în altele aceasta a fost dramatic de scăzută. Județul Argeș a raportat o acoperire de doar 23,7%, în timp ce Bihor a avut cea mai ridicată rată, de 73,8%. În restul județelor, acoperirea a variat între 31,3% și 67,4%, toate sub nivelul considerat necesar pentru protecția comunitară.

În ceea ce privește alte vaccinuri incluse în schema națională, acoperirea este de asemenea sub nivelurile dorite: BCG (primul vaccin împotriva tuberculozei) se situează la 93,5%, dar pentru alte imunizări — cum ar fi cele împotriva hepatitei B, difteriei, tetanosului, pertussis, poliomielitei și pneumococului — ratele de acoperire rămân în jurul a 54–55%, de asemenea sub pragul de 95% recomandat de OMS.

Organizația „Salvați Copiii” solicită autorităților române să simplifice sistemul de raportare a vaccinărilor, să investească în training-uri de comunicare pentru personalul medical și să creeze echipe multidisciplinare la nivel local care să promoveze vaccinarea. Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru a stopa declinul acoperirii vaccinale și pentru a preveni reapariția unor epidemii care pot fi controlate prin imunizare eficientă.

New Mexico a raportat 65 de cazuri, majoritatea în comitatul Lea, aflat la granița cu Texas. Un al treilea deces este în curs de investigare în acest stat.

Experții atribuie răspândirea rapidă a virusului scăderii ratei de vaccinare sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea colectivă, precum și dezinformării privind siguranța vaccinurilor. Potrivit CDC, 96% dintre cazuri sunt înregistrate la persoane nevaccinate sau cu statut necunoscut.

În plus, bugetele reduse ale Departamentului Sănătății și Serviciilor Umane (HHS) și anularea granturilor COVID-19 în valoare de 11 miliarde de dolari au afectat programele de vaccinare gratuite pentru copii, cum ar fi Vaccines for Children (VFC), esențiale pentru comunitățile cu venituri reduse.

Mesajele contradictorii ale Secretarului Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., care a pus la îndoială eficacitatea vaccinului ROR și a promovat tratamente nevalidate, au amplificat confuzia publicului și au subminat eforturile de sănătate publică.

CDC a trimis 22 de specialiști în Texas pentru a sprijini autoritățile locale în gestionarea focarului și a emis alerte pentru a preveni extinderea epidemiei în contextul sezonului de călătorii.

Autoritățile sanitare subliniază importanța vaccinării cu două doze de ROR pentru prevenirea rujeolei, o boală extrem de contagioasă care poate duce la complicații severe sau deces.