Potrivit evaluărilor europene privind anii de viață sănătoasă – indicator care măsoară perioada trăită fără limitări majore cauzate de probleme de sănătate – românii ating, în medie, doar 59 de ani fără dizabilități semnificative. Diferența față de statele din vestul Uniunii Europene este de aproximativ zece ani, conform rapoartelor de țară publicate de Comisia Europeană în cadrul analizelor periodice privind starea sănătății în UE. În paralel, percepția individuală indică o tendință opusă: ponderea românilor care declară că sunt perfect sănătoși a crescut de la 27% în 2015 la 32% în 2024, potrivit acelorași evaluări europene bazate pe anchete privind sănătatea populației.

Datele statistice interne conturează însă o imagine diferită. Conform informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică și raportărilor din sistemul medical, rata mortalității cauzate de bolile cronice a crescut cu aproximativ 10% în ultimii 15 ani. Creșterea este asociată în principal cu afecțiuni cardiovasculare, metabolice și oncologice, care continuă să domine tabloul patologiilor severe din România.

Costurile generate de aceste boli sunt semnificative. Estimările incluse în analizele naționale și europene arată că îngrijirea medicală pentru cele mai răspândite cinci boli cronice depășește 10 miliarde de euro anual. Este vorba despre accidentul vascular cerebral, boala cardiacă ischemică – afecțiune determinată de îngustarea arterelor coronare –, diabetul zaharat de tip 2, boala pulmonară obstructivă cronică și cancerul mamar. Aceste patologii concentrează o parte majoră a internărilor, tratamentelor de lungă durată și complicațiilor care reduc semnificativ calitatea vieții.

În cazul diabetului, datele europene indică o evoluție îngrijorătoare. Mortalitatea asociată acestei boli a crescut cu peste 50% în România, potrivit rapoartelor Comisiei Europene privind performanța sistemelor de sănătate. Specialiștii subliniază că diabetul de tip 2 este frecvent diagnosticat tardiv, iar complicațiile cardiovasculare și renale contribuie semnificativ la rata crescută a deceselor.

Rapoartele europene mai arată că o treime dintre bărbații cu vârsta peste 65 de ani și dintre femeile peste 55 de ani suferă de multiple boli cronice. În același segment de vârstă, mai puțin de 2% declară că au o stare de sănătate foarte bună. Indicatorii reflectă o prevalență ridicată a comorbidităților, care determină atât o speranță de viață sănătoasă redusă, cât și o presiune constantă asupra sistemului medical.

Datele oficiale evidențiază și un nivel scăzut al prevenției. România se situează constant sub media Uniunii Europene în ceea ce privește consultațiile preventive și accesarea serviciilor de medicină de familie. Evaluările sistemice arată că o parte semnificativă a populației ajunge la medic în stadii avansate ale bolii, când opțiunile terapeutice sunt mai limitate și mai costisitoare. Rapoartele Comisiei Europene subliniază că prevenția și depistarea precoce rămân puncte vulnerabile ale sistemului românesc de sănătate.

În paralel, structura factorilor de risc rămâne relevantă. Datele statistice indică prevalențe ridicate ale fumatului, consumului de alcool și obezității în rândul populației adulte, elemente asociate direct cu incidența crescută a bolilor cardiovasculare și metabolice. Aceste tendințe sunt consemnate în rapoartele de țară elaborate la nivel european, care compară indicatorii de sănătate publică între statele membre.

Discrepanța dintre percepție și realitate devine astfel una dintre caracteristicile definitorii ale sănătății publice din România. În timp ce un procent tot mai mare de persoane declară că nu are probleme majore, datele clinice și statistice indică o povară crescândă a bolilor cronice și o reducere a anilor trăiți fără limitări. Diferența de aproximativ un deceniu față de vestul Europei în ceea ce privește anii de viață sănătoasă rămâne un indicator sintetic al acestei situații.

Studiul recent publicat de revista JAMA examinează exact acest aspect: compară mortalitatea totală (toate cauzele) pe 4 ani la adulți vaccinați cu vaccin mRNA împotriva COVID-19 cu cea a adulților nevaccinați.

Cum a fost realizat studiul

Cercetătorii au folosit date din sistemul național de asigurări de sănătate din Franța (SNDS), care acoperă toată populația rezidentă. Cohorta include adulți cu vârste între 18 și 59 de ani, suficient de „activi” în sistemul de sănătate (o interacțiune cu sistemul în 2020), și care erau în viață la 1 noiembrie 2021.

Expunerea a fost definită ca primirea primei doze de vaccin mRNA între 1 mai și 31 octombrie 2021 — perioada de vaccinare de masă pentru adulți în Franța. Cei nevaccinați la 1 noiembrie 2021 au primit o “dată-index” aleatorie, calculată pe baza distribuției reale de vaccinare, pentru a asigura comparabilitatea urmăririi.

Pentru a evita erorile de tip “immortal time bias” (unde cineva are un avantaj fals dacă supraviețuiește automat până la data vaccinării), monitorizarea mortalității a început abia la 6 luni după data-index, pentru ambele grupuri.

Au fost utilizate modele statistice de tip Cox ponderate, ajustate pentru caracteristici sociodemografice și 41 de comorbidități (boli cronice, factori de risc etc.).

Cohorta finală a cuprins circa 22,8 milioane de persoane vaccinate și aproximativ 5,9 milioane nevaccinate.

Urmărirea s-a întins până la 31 martie 2025, cu o durată medie de circa 45 de luni (≈ 3 ani și 9 luni).

Ce au arătat datele

Pe întreaga perioadă de urmărire:

• În grupul vaccinat s-au înregistrat 98 429 decese (≈ 0,4 %), în timp ce la nevaccinați au fost 32 662 decese (≈ 0,6 %).
• După ajustări, riscul de mortalitate totală a fost cu aproximativ 25 % mai mic la persoanele vaccinate comparativ cu cele nevaccinate (weighted hazard ratio, wHR = 0,75; interval de încredere 95 %: 0,75–0,76).
• În ceea ce privește decesele cauzate sever de COVID-19, grupul vaccinat a avut un risc cu circa 74 % mai mic (wHR = 0,26; 95 % CI: 0,22–0,30).

Analize suplimentare — inclusiv excluderea deceselor COVID-19 — au arătat aceeași tendință: mortalitatea “all-cause” rămâne semnificativ mai scăzută la vaccinați.

Când s-au analizat cauzele principale de deces pentru perioada cu date disponibile (până decembrie 2023), s-a observat că riscul mortalității a fost mai redus la vaccinați în majoritatea categoriilor: boli cardiovasculare, cancere, boli respiratorii, cauze externe (accidente, suicid etc.).

Mai mult, chiar în primele 6 luni după vaccinare, datele arată o reducere semnificativă a mortalității – cu aproximativ 29% mai puține decese în perioada post-vaccinare comparativ cu controlul.

Interpretarea rezultatelor

Acest studiu reprezintă prima analiză de mare amploare care urmărește mortalitatea generală pe termen lung într-o populație adultă relativ tânără, în contextul vaccinării mRNA.

Concluzia este clară și semnificativă: nu există nicio dovadă că vaccinarea mRNA împotriva COVID-19 ar crește mortalitatea totală la 4 ani — dimpotrivă, persoanele vaccinate au avut o mortalitate semnificativ mai mică. Aceasta include atât decese legate de COVID-19, cât și decese din alte cauze.

Mai mult, reducerea mortalităţii din cauze non-COVID sugerează posibil un efect protector general — fie prin reducerea consecinţelor post-COVID (complicații, forme grave, sechele), fie prin faptul că persoanele vaccinate au, în medie, un comportament de sănătate și o implicare mai bună în sistemul de sănătate (ceea ce studiul încearcă să ajusteze, dar nu poate măsura perfect).

Limitele studiului

Autorii recunosc câteva restricții importante:

• Studiul se referă doar la vaccinuri mRNA primite între 1 mai și 31 octombrie 2021; persoanele vaccinate mai devreme sau cu alte tipuri de vaccinuri au fost excluse.
• Datele detaliate privind cauzele specifice de deces nu sunt complete pentru întreaga perioadă (disponibile doar până la sfârșitul lui 2023).
• Pot exista factori confuzori greu de măsurat: de exemplu, diferențe de stil de viață, nivel socio-economic, acces la servicii medicale, sănătate generală — elemente care pot influența mortalitatea și decizia de a se vaccina. Chiar dacă modelele statistice au încercat să ajusteze pentru cât mai multe variabile, “bias-ul vaccinului de persoane sănătoase” (“healthy-vaccinee bias”) nu poate fi eliminat complet.

Concluzii și implicații

Pentru adulții tineri și de vârstă medie, rezultatele acestui studiu aduc vești extrem de importante: vaccinarea mRNA contra COVID-19 nu crește, ci pare să scadă semnificativ riscul de deces pe termen mediu și lung — atât din cauza COVID-19, cât și din alte cauze.

Această concluzie contribuie semnificativ la încrederea în siguranța pe termen lung a vaccinurilor mRNA, susținând că beneficiile lor — protecția împotriva bolii severe, spitalizărilor și deceselor — nu vin cu un cost aparent pe termen lung, la nivel de mortalitate generală.

Rezultatul este relevant nu doar pentru Franța, ci pentru tot sistemul global de sănătate, întrucât studiul e realizat pe zeci de milioane de oameni și oferă dovezi reale, din viața de zi cu zi, nu doar din trialuri clinice.