Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de aproape 4.000 de adulți japonezi sănătoși, cu vârste cuprinse între 40 și 64 de ani, selectați dintr-un grup inițial de peste 12.000 de respondenți. Participanții au completat chestionare detaliate privind timpul alocat muncii plătite și neplătite, calitatea somnului și starea lor mentală. Rezultatele au scos la iveală faptul că, deși femeile petrec mai puține ore în activități remunerate comparativ cu bărbații, ele acumulează un volum total de muncă mai mare din cauza responsabilităților domestice și de îngrijire.

Această diferență este semnificativă și la nivel de distribuție a sarcinilor casnice: aproximativ 90% dintre femei au raportat implicare în activități gospodărești, comparativ cu doar 40% dintre bărbați. În consecință, femeile ajung să fie mai expuse fenomenului denumit „sărăcie de timp”, caracterizat prin lipsa timpului necesar pentru odihnă și recuperare.

Unul dintre principalele rezultate ale studiului indică faptul că orele totale de muncă, nu doar cele plătite, sunt asociate cu un risc crescut de somn neodihnitor – o formă de somn care nu oferă senzația de refacere după odihnă. Această asociere a fost observată atât la bărbați, cât și la femei. Totuși, în cazul sănătății mintale, impactul a fost mai pronunțat în rândul femeilor, unde volumul mare de muncă s-a corelat direct cu o stare psihologică mai precară.

Autorii studiului subliniază că evaluările tradiționale ale riscurilor pentru sănătate iau în calcul în principal munca remunerată, ignorând contribuția semnificativă a muncii neplătite. Această abordare incompletă poate duce la subestimarea presiunii reale asupra indivizilor, în special asupra femeilor, care suportă în mod disproporționat sarcinile domestice.

Rezultatele se aliniază și cu alte cercetări din domeniu, care au demonstrat că programele de lucru extinse sau neregulate afectează negativ calitatea somnului și cresc riscul de anxietate și depresie. De exemplu, persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă cele mai slabe rezultate în ceea ce privește durata și calitatea somnului, inclusiv dificultăți de adormire sau treziri frecvente în timpul nopții.

În plus, specialiștii atrag atenția că somnul neodihnitor nu este doar o problemă de confort, ci un factor important de risc pentru sănătatea generală. Acesta poate influența negativ funcționarea cognitivă, echilibrul emoțional și performanța zilnică, fiind asociat cu afecțiuni psihice și chiar cu scăderea productivității la locul de muncă.

În contextul acestor concluzii, cercetătorii propun ca politicile publice și strategiile de sănătate ocupațională să ia în considerare volumul total de muncă al indivizilor. Integrarea muncii neplătite în evaluările oficiale ar putea contribui la reducerea inegalităților de gen și la dezvoltarea unor măsuri mai eficiente pentru protejarea sănătății mintale și a calității somnului.

Studiul subliniază, în esență, că echilibrul dintre muncă și viața personală nu poate fi evaluat corect fără a include toate formele de activitate zilnică. În lipsa acestei perspective, impactul real asupra sănătății rămâne parțial invizibil, iar riscurile asociate suprasolicitării continuă să fie subestimate.