Studiul a fost realizat de experți de la Universitatea din Regensburg, Germania, și a fost publicat în jurnalul BMC Medicine. Cercetătorii au analizat datele a aproape 90.000 de britanici cu vârste cuprinse între 42 și 79 de ani, monitorizându-i pe o perioadă extinsă pentru a observa efectele exercițiilor fizice asupra riscului de cancer colorectal.

Rezultatele au arătat că exercițiile fizice realizate dimineața devreme, în jurul orei 8, și seara târziu, în jurul orei 18, pot reduce riscul de cancer colorectal cu până la 11%. În comparație, activitatea fizică desfășurată în alte momente ale zilei a avut un impact mai redus, iar exercițiile fizice efectuate la mijlocul zilei sau noaptea nu au arătat schimbări semnificative în reducerea riscului de cancer1.

Această descoperire este deosebit de importantă deoarece oferă o nouă perspectivă asupra modului în care putem utiliza exercițiile fizice pentru a ne proteja sănătatea. În plus, studiul subliniază importanța adoptării unui program de exerciții fizice regulat și bine structurat, care să țină cont de momentul zilei pentru a maximiza beneficiile asupra sănătății.

În concluzie, momentul zilei în care facem sport poate juca un rol crucial în protecția împotriva cancerului. Această descoperire ne încurajează să fim mai atenți la programul nostru de exerciții fizice și să încercăm să le efectuăm în momentele zilei care oferă cele mai mari beneficii pentru sănătate.

Care este, din experiența dumneavoastră, cea mai bună abordare a pacientului cu cancer?

Abordarea personalizată, inclusiv nutriția personalizată, este covârșitor de importantă în terapia bolii canceroase. Din păcate, nu se fac nici una, nici alta. În cazul chimioterapiei, pacientul ajunge la Institutul Oncologic din Bologna, la cel din Paris sau din Viena, sau din Cluj-Napoca cu o formă tumorală bine definită, precum un cancer pulmonar sau colorectal, iar colegii, pe baza studiilor făcute la centrul X din America, îi recomandă o terapie recentă făcută pe lotul american.

Ce este dieta antitumorală? Care este rolul ei?

Dieta antitumorală are o importanță covârșitoare atât înainte, cât și după orice fel de terapie (chirurgie, radioterapie, chimioterapie), întrucât numai acest tip de dietă însoțită de anumite suplimente alimentare este în stare, pe termen lung, să schimbe terenul metabolic din corp care conduce la formarea tumorii.
Distrugerea unei tumori prin eliminare radio- sau chimioterapeutică nu schimbă nimic în economia corpului, care rămâne mai departe slăbit, intoxicat cu substanțele nocive care au condus la apariția tumorii și suprimat imunologic prin chimioterapia aplicată. Asocierea acestui teren cu o serie de greșeli alimentare grave, precum excesul de carbohidrați, carne roșie, consumul de alcool etc., creează condiții optime reactivării celulelor stem tumorale rămase în corp și metastazării acestora.
De exemplu, carbohidrații din pâine sau din pastele făinoase se transformă în intestin în glucoză, care este principala sursă de energie a celulelor canceroase. Glucoza ajunsă în sânge este preluată de 20 de ori mai repede de celulele tumorale decât de celulele normale și folosită pentru creșterea și multiplicarea acestora.
Ca atare, reducerea carbohidraților simpli din dietă și introducerea unor elemente terapeutice care să conducă la scăderea nivelului de glucoză în sânge (precum anumite preparate contra diabetului de tip 2) determină reducerea proliferării tumorale.
În mod similar, în cazul în care dorim să pregătim pacientul pentru chimioterapie sau radioterapie, procesul de reducere a glucozei înainte de intervenție este deosebit de important. Acest obiectiv se poate realiza printr-un post de două până la trei zile, însoțit numai cu sucuri de legume, sau printr-o terapie adjuvantă cu elemente care scad glucoza din sânge.
Scăzând glucoza, crești eficiența radioterapiei sau a chimioterapiei. Celulele tumorale lipsite de glucoză devin mult mai sensibile la efectele acestor terapii.

Care ar fi regulile unei diete pentru bolnavii de cancer?

O persoană care a fost diagnosticată cu cancer trebuie să respecte câteva reguli de bază, cum ar fi scăderea consumului de carbohidrați simpli (dulciurile, făinoasele, fructele dulci etc). Prima schimbare esențială este să înlocuiești metabolismul carbohidrat al tumorilor, deci aportul de glucoză, cu un suport energetic pe care tumora să nu îl poate folosi, dar pe care îl poate folosi corpul, precum lipidele, anumiți aminoacizi și proteinele vegetale din legume, deci nu orice fel de proteine.
De exemplu, consumarea zilnică a unei porții de carne roșie dublează riscul de cancer mamar, însă riscul scade dacă mănânci această porție doar de două ori pe săptămână. Laptele și produsele lactate sunt extrem de periculoase în cancerul de prostată și în leucemii, dar cel mai mare pericol îl reprezintă carbohidrații simpli.
Aportul de zinc pe care orice terapeut neinformat îl dă pacientului este o altă greșeală frecventă. Suplimentarea cu zinc crește rapid proliferarea celulelor canceroase, întrucât zincul este un element-cheie în enzimele responsabile pentru replicarea acizilor nucleici în aceste celule. Tocmai cerealele sunt bogate în zinc și activează creșterea tumorală.
Din păcate, pacientul pleacă acasă de la institutul oncologic din Franța sau de la cel din Germania sau din România fără niciun fel de indicație privind nutriția ulterioară acestor terapii care au costat zeci de mii de euro și al căror efect poate fi ușor anihilat prin greșeli alimentare de genul celor menționate mai sus.
Sursă: DEPISTAREA PRECOCE ȘI NUTRIȚIA PERSONALIZATĂ — ESENȚIALE ÎN MANAGEMENTUL BOLII CANCEROASE, interviu cu John Ionescu, Revista Politici de Sănătate, mai 2017 (folosit cu permisiune)

Chiar nu mai credem în ”prevenirea cancerului”?

Dezbaterea despre validitatea acestei sintagme s-a intețit după apariția studiului menționat în paragraful de mai sus. Pe scurt, acel studiu a găsit o corelație între numărul de diviziuni ale unei celule în timpul vieții și riscul de a dezvolta cancer. Principiul este simplu: cresc replicările ADN-ului – cresc șansele ca ceva să meargă prost. Unii au interpretat acest fapt ca ”ghinion”.

Lucrurile nu stau chiar așa de simplu. Celulele pulmonare, de exemplu, se divid destul de rar, iar cancerul pulmonar este  printre cele mai frecvente. Celulele gastro-intestinale sunt la celălalt pol al vitezei de diviziune, dar riscul nu se modifică. Cancerele de piele, în special melanomul malign, au fost introduse de studiu în grupul cancerelor care sunt influențate cel mai mult de factorii intrinseci (necontrolabili), când știm clar că factorii externi, cum sunt razele ultraviolete, au un rol important în apariția lor.

În fine, acel studiu s-a concentrat mai mult asupra riscurilor relative de a dezvolta cancer în diferite țesuturi. Dar pe noi ne interesează cât de mult putem reduce noi riscul apariției cancerului prin schimbarea comportamentului.

Privire de ansamblu

După multe cercetări și statistici, oamenii de știință au ajuns la concluzia că factorii intrinseci reprezintă mai puțin de 30% din riscul total de a dezvolta cancer. Adică ai 70% șanse de succes în prevenirea cancerului.
Numeroase studii au dovedit dieta este implicată în apariția cancerului colorectal, alcoolul și tutunul în cancerul de esofag, virusul Papiloma uman în cencerul de col uterin, hepatita C în cancerul hepatic și cu toții știm că fumatul produce cancer pulmonar și că prea mult soare poate duce la cancer de piele.

Bineînțeles, nu toate tipurile de cancer pot fi prevenite în aceeași măsură. Și nu toate cancerele pot fi prevenite. De aceea, nu trebuie să judecăm persoanele care au făcut deja cancer că a fost în totalitate vina lor pentru asta. Foarte mare grijă la astfel de interpretări!

Schimbări simple în comportamentul nostru au potențialul de a ne proteja de apariția multor tipuri de cancer. Ele au de asemenea o controbuție și în prevenirea altor probleme de sănătate. Efortul investit în astfel de schimbări nu este tot timpul plăcut, dar se poate dovedi extrem de util și prețios.

#sanatate #sanatos #preventie #cancer

O fotografie postată de eSănătos.info (@esanatos.info) pe 17 Aug 2016 la 09:05 PDT