Cercetarea sugerează că cele două afecțiuni nu acționează independent, ci se potențează reciproc, creând un cerc vicios care favorizează inflamația cronică, tulburările metabolice și deteriorarea mai rapidă a organismului odată cu înaintarea în vârstă.

Un risc mult mai mare atunci când cele două probleme apar împreună

Studiul a fost coordonat de profesorul Tiago Silva Alexandre, din cadrul Departamentului de Gerontologie al Universității Federale din São Carlos (UFSCar), Brazilia, în colaborare cu University College London (UCL) și cu sprijinul FAPESP.

Cercetătorii au urmărit 5.520 de persoane cu vârsta de 50 de ani și peste timp de șase ani, folosind date din English Longitudinal Study of Ageing (ELSA), unul dintre cele mai importante studii longitudinale dedicate procesului de îmbătrânire.

Rezultatele au arătat că fiecare dintre cele două condiții era asociată individual cu un risc mai mare de deces, însă efectul lor combinat a fost semnificativ mai puternic.

Persoanele cu obezitate abdominală au avut un risc de deces cu 47% mai mare, iar cele cu deficit de vitamina D au prezentat un risc crescut cu până la 91%. În schimb, atunci când cele două condiții au fost prezente simultan, riscul de deces a crescut cu 123%, adică mai mult decât dublu față de persoanele fără aceste probleme.

De ce este periculoasă grăsimea abdominală

În cadrul studiului, obezitatea abdominală a fost definită printr-o circumferință a taliei mai mare de 102 cm la bărbați și 88 cm la femei.

Spre deosebire de excesul de greutate distribuit uniform, grăsimea acumulată în jurul abdomenului este considerată de mult timp un factor de risc major pentru boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte tulburări metabolice. Acest tip de țesut adipos produce substanțe inflamatorii care mențin organismul într-o stare de inflamație cronică de intensitate redusă.

Potrivit autorilor, tocmai această inflamație persistentă poate deveni deosebit de periculoasă atunci când este asociată cu niveluri foarte scăzute de vitamina D.

Cum poate grăsimea abdominală să reducă vitamina D disponibilă

Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării este că obezitatea abdominală și deficitul de vitamina D se pot alimenta reciproc.

Grăsimea abdominală poate „sechestra” vitamina D, adică o poate stoca în celulele adipoase în loc să o lase disponibilă în sânge pentru a fi utilizată de organe și sisteme esențiale.

Astfel, organismul poate avea vitamina D depozitată în țesutul adipos, însă concentrația disponibilă în circulația sanguină rămâne insuficientă pentru funcțiile biologice normale.

În plus, cercetătorii arată că obezitatea poate modifica și metabolismul vitaminei D, prin reducerea expresiei unor enzime implicate în procesarea acesteia, ceea ce limitează și mai mult cantitatea de vitamină activă disponibilă organismului.

Inflamația cronică și îmbătrânirea

Profesorul Tiago Silva Alexandre explică faptul că efectul combinat este deosebit de relevant după vârsta de 50 de ani, deoarece îmbătrânirea este însoțită de un fenomen cunoscut sub numele de „inflammaging”, o stare de inflamație cronică de intensitate redusă asociată procesului de îmbătrânire.

În mod normal, vitamina D are un rol important în reglarea sistemului imunitar, contribuind la limitarea reacțiilor inflamatorii excesive. Atunci când nivelul vitaminei este scăzut și există simultan exces de grăsime abdominală, organismul dezvoltă un mediu sistemic nefavorabil care poate accelera apariția bolilor cardiovasculare, a tulburărilor metabolice și a pierderii masei și forței musculare.

Cercetătorii consideră că această interacțiune explică de ce riscul de deces crește atât de mult atunci când cele două condiții sunt prezente împreună.

Vitamina D influențează mai multe funcții esențiale

Autorii subliniază că vitamina D nu este importantă doar pentru sănătatea oaselor. Ea acționează ca un hormon cu efecte asupra mai multor organe și sisteme, inclusiv asupra sistemului cardiovascular, sistemului nervos central, sistemului imunitar și sistemului endocrin.

Echipa de cercetare a identificat în studii anterioare un posibil efect în cascadă: deficitul de vitamina D favorizează pierderea forței musculare, ceea ce reduce viteza de mers, crește dependența funcțională și poate accelera pierderea autonomiei la vârstnici.

Într-o cercetare separată, același grup a observat și o asociere între deficitul de vitamina D și un risc mai mare de declin cognitiv.

Ce recomandă specialiștii

Deși studiul este observațional și nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, rezultatele indică faptul că monitorizarea nivelului de vitamina D și reducerea excesului de grăsime abdominală pot reprezenta măsuri importante pentru prevenirea decesului prematur după vârsta de 50 de ani.

Autorii atrag atenția că evaluarea circumferinței taliei și verificarea nivelului de vitamina D sunt investigații relativ simple, care pot ajuta la identificarea persoanelor cu risc crescut și la inițierea unor măsuri de prevenție înainte de apariția complicațiilor majore.