În ultimele trei decenii, a crescut semnificativ incidența cancerelor sistemului gastrointestinal în rândul adulților tineri. Potrivit unui nou studiu, cel mai puternic impact îl au cancerele de colon și rect, dar și alte cancere digestive prezintă creșteri îngrijorătoare. Specialiștii consideră că factori precum dieta, microbiomul, stresul și somnul ar putea influența această tendință.
Creșteri majore în SUA la cancerele de colon și rect
O analiză publicată în jurnalul JAMA Network Open a examinat datele privind incidența a 13 tipuri de cancer gastrointestinale în SUA, în perioada 2010–2019. Studiul a descoperit o creștere de 0,26% pe an pentru toate cancerele gastrointestinale combinate. Deși cifra pare mică, autorii subliniază că în rândul persoanelor sub 50 de ani, creșterile au fost mai abrupte.
Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la:
- Colon și rect: au înregistrat cea mai mare rată de creștere.
- Cancerele de apendice și cele ale ductului biliar (colangiocarcinoame intrahepatice).
- De asemenea, s-au constatat creșteri la cancerele de pancreas și stomac.
Autorii au atras atenția că, deși aceste tipuri de cancer rămân mai rare în grupul de vârstă sub 50 de ani, tendința de creștere este semnificativă.
Ce cauze sunt suspectate?
Cercetătorii nu au stabilit încă o cauză clară pentru această creștere. Totuși, mai mulți factori sunt suspectați:
- Dieta modernă, bogată în alimente ultra-procesate, zahăr, carne roșie și grăsimi nesănătoase.
- Microbiomul intestinal, care este influențat de alimentație, antibiotice, poluare și stil de viață. Dezechilibrele microbiene pot favoriza inflamația și apariția cancerului.
- Somnul insuficient sau neregulat, care afectează imunitatea și procesele inflamatorii.
- Stresul cronic, care poate contribui la disfuncții digestive și la slăbirea sistemului imunitar.
- Sedentarismul și lipsa activității fizice.
- Obezitatea infantilă și adolescentină, care este în creștere la nivel mondial.
Dr. T. Clark Gamblin, coautor al studiului, a explicat că „este clar că în rândul adulților tineri se întâmplă ceva diferit față de generațiile anterioare. Nu putem explica aceste tendințe doar printr-o mai bună detectare.”
Diferențe între grupe de vârstă
Cea mai mare creștere s-a observat în rândul tinerilor între 20 și 29 de ani. De asemenea, s-au înregistrat creșteri semnificative și la persoanele cu vârste între 30 și 39 de ani, deși mai reduse decât în primul grup. La adulții trecuți de 50 de ani, rata cancerelor gastrointestinale a rămas constantă sau a scăzut.
Aceste date sugerează că este puțin probabil ca doar screening-ul sau îmbunătățirea diagnosticelor să fie responsabile pentru tendințele observate — mai ales că unele tipuri de cancer, precum cel apendicular sau cel al ductului biliar, nu sunt vizate în mod curent de programele de screening.
Implicații pentru viitor
Rezultatele studiului ridică întrebări esențiale legate de prevenție și de eventuale ajustări ale ghidurilor de screening. În SUA, vârsta recomandată pentru începerea colonoscopiei a fost redusă recent la 45 de ani, tocmai din cauza creșterii cancerelor colorectale precoce.
Însă, având în vedere că unele dintre aceste cancere apar chiar înainte de 40 de ani, unii specialiști cer reevaluarea acestor recomandări.
Dr. William Dahut, de la Societatea Americană de Cancer, a subliniat că este crucial să înțelegem cauzele acestei creșteri și să dezvoltăm strategii pentru prevenție. „Trebuie să regândim complet modul în care abordăm riscul de cancer în rândul tinerilor”, a spus acesta.
Iată o imagine clară și actualizată a evoluției cancerelor gastrointestinale (GI) în Europa și România în ultimul deceniu:
Evoluția în Europa
În ultimii zece ani, incidența cancerelor gastrointestinale în rândul tinerilor adulți din Europa, în special la cei sub 50 de ani, a înregistrat o creștere semnificativă, cu precădere în cazul cancerului colorectal. Potrivit datelor disponibile, în grupa de vârstă 20–39 de ani, rata de incidență a cancerului de colon a crescut cu până la 7,9% anual între 2004 și 2016 în unele țări europene, în timp ce cancerul rectal a avut o creștere medie de aproximativ 1,8% pe an din 1990 până în 2016. Pentru adulții între 40 și 49 de ani, incidența cancerului colorectal a crescut cu aproximativ 1,4% anual din 2005 până în prezent. Această tendință este observabilă în majoritatea regiunilor Europei, dar este mai pronunțată în Europa de Nord și de Vest. Deși alte tipuri de cancer gastrointestinal, precum cel gastric, pancreatic sau esofagian, nu sunt la fel de bine documentate în rândul tinerilor, unele studii sugerează că și acestea prezintă creșteri ușoare de incidență, fără a atinge însă amploarea cancerului colorectal. În ansamblu, evoluția din ultimul deceniu indică o schimbare îngrijorătoare în profilul de vârstă al acestor boli, care afectează din ce în ce mai frecvent persoane tinere care nu fac parte din categoriile tradițional considerate cu risc crescut.
Situația în România
În România, cancerul colorectal a înregistrat o creștere îngrijorătoare în ultimul deceniu, cu o dublare a numărului de cazuri, de la aproximativ 3.000 la peste 5.100, ceea ce indică o incidență în ascensiune cu peste 70%. Această evoluție reflectă tendințele observate în Europa de Vest în urmă cu două-trei decenii, însă spre deosebire de acele țări care au reușit ulterior să reducă incidența prin programe extinse de screening, România rămâne fără un sistem național eficient de prevenție și diagnostic timpuriu. Deși incidența totală este încă sub media europeană, mortalitatea este semnificativ mai ridicată, în special în rândul persoanelor între 15 și 64 de ani, din cauza depistării târzii și a accesului deficitar la tratament. Lipsa infrastructurii medicale adecvate, întârzierile mari în diagnostic – care pot depăși 100 de zile între suspiciune și tratament – și absența unei educații publice privind simptomele timpurii contribuie la un tablou general alarmant, ce plasează România într-o zonă de risc accentuat în privința cancerelor digestive.
Concluzii și recomandări
Pentru moment, este esențială conștientizarea simptomelor timpurii și prezentarea la medic chiar și în lipsa unui risc tradițional. Simptome precum dureri abdominale persistente, sânge în scaun, pierdere inexplicabilă în greutate sau schimbări de tranzit intestinal nu trebuie ignorate, indiferent de vârstă.
România se află într-o perioadă de creștere rapidă a cazurilor colorectal, dar fără măsuri eficiente (screening, diagnostic precoce), ceea ce duce la mortalitate peste medie europeană .
Pentru îmbunătățire, România trebuie să:
- Extindă programe naționale de screening (colonoscopie, testare FIT),
- Îmbunătățească capacitatea de diagnostic rapid, reducând timpul până la tratament din ~150 zile la 10–50 zile
- Promoveze educația privind stilul de viață și simptomele precoce,
- Investi în registre naționale solide și în politici de prevenție.
Creșterea alarmantă a cancerelor digestive în rândul persoanelor tinere este o problemă de sănătate publică. Deși cauzele exacte nu sunt pe deplin înțelese, stilul de viață modern – alimentația, stresul, somnul și dezechilibrul microbiomului – pare să joace un rol central.
