Un studiu amplu realizat de cercetători de la Universitatea Cambridge, care a analizat date provenite de la 124.780 de femei, oferă o perspectivă nouă asupra modului în care menopauza influențează sănătatea creierului și riscul de demență. Concluziile sugerează că tranziția menopauzală nu este doar o etapă hormonală, ci un proces cu impact profund asupra structurii cerebrale, în special asupra materiei cenușii – componentă esențială pentru memorie, reglarea emoțiilor și funcțiile cognitive superioare.
Legătura dintre menopauză și pierderea materiei cenușii
Cercetarea arată că femeile aflate la menopauză prezintă o reducere vizibilă a materiei cenușii în anumite regiuni ale creierului. Aceste zone sunt aceleași care sunt afectate în stadiile timpurii ale bolii Alzheimer, ceea ce poate explica de ce femeile sunt statistic mai expuse riscului de a dezvolta demență comparativ cu bărbații. Deși se știa deja că femeile reprezintă aproximativ două treimi dintre cazurile de Alzheimer la nivel global, mecanismele biologice din spatele acestei diferențe nu erau pe deplin înțelese.
Studiul sugerează că scăderea nivelului de estrogen – un hormon cu rol neuroprotector – ar putea contribui la aceste modificări structurale. Estrogenul influențează comunicarea neuronală, fluxul sanguin cerebral și procesele de regenerare celulară. Odată cu instalarea menopauzei, nivelurile hormonale scad abrupt, iar creierul pare să resimtă această schimbare.
Rolul terapiei de substituție hormonală (HRT)
Un element important al studiului este comparația dintre femeile aflate la menopauză care folosesc terapie de substituție hormonală (HRT) și cele care nu o folosesc. Femeile care nu urmează HRT au prezentat timpi de reacție mai lenți și o degradare mai accentuată a funcțiilor cognitive, în timp ce utilizatoarele de HRT au avut performanțe similare cu femeile premenopauzale.
Acest lucru sugerează că HRT ar putea încetini procesul de îmbătrânire cerebrală, deși cercetătorii subliniază că terapia nu este potrivită pentru toate femeile și trebuie administrată personalizat, în funcție de istoricul medical și de riscurile individuale.
Impactul menopauzei asupra sănătății mintale
Pe lângă modificările structurale ale creierului, studiul confirmă că menopauza poate amplifica probleme precum anxietatea, depresia și tulburările de somn. Femeile post-menopauzale au raportat niveluri mai ridicate de oboseală și dificultăți de concentrare. Aceste simptome sunt adesea minimalizate sau atribuite stresului cotidian, însă cercetătorii insistă că ele au o bază biologică reală.
Această perspectivă este importantă pentru combaterea stigmatului și pentru a încuraja femeile să caute sprijin medical atunci când simptomele devin greu de gestionat. Menopauza nu este doar o etapă „naturală”, ci un proces complex care poate afecta profund calitatea vieții.
De ce sunt femeile mai vulnerabile la demență?
Deși demența este influențată de numeroși factori – genetici, stil de viață, mediu – studiul Cambridge oferă o piesă importantă din puzzle: modificările cerebrale accelerate în timpul menopauzei. Faptul că regiunile afectate sunt aceleași implicate în Alzheimer întărește ideea că tranziția hormonală poate declanșa sau accelera procese neurodegenerative.
Totuși, cercetătorii avertizează că menopauza nu cauzează direct demența. Mai degrabă, ea creează un context biologic în care riscul crește, mai ales dacă este combinat cu alți factori precum sedentarismul, alimentația dezechilibrată, fumatul sau predispoziția genetică.
Importanța unui stil de viață sănătos
Experții subliniază că, deși anumite schimbări sunt inevitabile, multe efecte pot fi atenuate printr-un stil de viață echilibrat. Activitatea fizică regulată, alimentația bogată în nutrienți, somnul adecvat și gestionarea stresului pot contribui la menținerea sănătății cerebrale. De asemenea, monitorizarea simptomelor și discuțiile regulate cu medicul pot ajuta la identificarea timpurie a problemelor cognitive.
Concluzie
Studiul Universității Cambridge reprezintă un pas important în înțelegerea diferențelor de gen în riscul de demență. El arată că menopauza nu este doar o schimbare hormonală, ci un moment critic pentru sănătatea creierului. Reducerea materiei cenușii, încetinirea funcțiilor cognitive și accentuarea simptomelor psihologice sunt elemente care necesită atenție medicală și socială.
În același timp, rezultatele oferă speranță: intervențiile precum HRT (acolo unde este potrivită) și adoptarea unui stil de viață sănătos pot contribui la protejarea creierului. Înțelegerea acestor mecanisme poate ajuta femeile să navigheze mai bine această etapă și să reducă riscurile pe termen lung.
