Știri

Sănătatea globală, în colaps: finanțarea internațională se prăbușește la minime istorice

Sistemele de sănătate din țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o criză financiară fără precedent, în contextul în care asistența globală pentru sănătate scade drastic, avertizează un nou studiu publicat în revista The Lancet. Finanțarea internațională, care a cunoscut un vârf istoric în timpul pandemiei COVID-19, se prăbușește acum la niveluri nemaiîntâlnite în ultimii 15 ani.

Potrivit datelor publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), fondurile globale destinate sănătății publice (Development Assistance for Health – DAH) ar putea scădea de la 80 de miliarde de dolari în 2021 la doar 39 de miliarde în 2025. Această înjumătățire are implicații dramatice: milioane de decese ce ar fi putut fi prevenite ar putea avea loc în lipsa tratamentelor, vaccinurilor și programelor de prevenție.

De ce se prăbușește finanțarea

Principala cauză a declinului este retragerea sau reducerea contribuțiilor din partea principalelor puteri donatoare, în special:

  • Statele Unite, care și-au redus contribuțiile cu peste 67%;
  • Regatul Unit, cu o scădere de 40%;
  • Franța și Germania, cu reduceri de 33%, respectiv 12%.

Această retragere vine pe fondul reorientării bugetelor spre domeniul apărării, migrației sau intereselor interne, dar și al unor schimbări politice în SUA, unde administrația actuală a blocat timp de 90 de zile finanțarea programelor-cheie gestionate de USAID și PEPFAR.

“Este un regres istoric care aruncă 30 de ani de progrese în lupta cu HIV, malaria și tuberculoza într-un pericol real de a fi pierdute”, a declarat cercetătoarea Annie Haakenstad de la IHME, citată de EurekAlert.

Organizații precum UNAIDS și Wellcome Trust avertizează că tăierile bugetare ar putea duce la 14 milioane de decese prevenibile până în 2030, majoritatea în Africa subsahariană, acolo unde sistemele medicale depind aproape în totalitate de ajutorul internațional.

Un exemplu concret este Africa de Sud, unde cercetările pentru un potențial vaccin împotriva HIV au fost abandonate, după ce SUA au retras o finanțare de 46 de milioane de dolari. Peste 100 de oameni de știință și aproximativ 8.000 de angajați din domeniul medical au fost concediați, potrivit Associated Press.

Critici din partea liderilor internaționali

Fostul președinte Barack Obama și fostul președinte George W. Bush au criticat deschis decizia administrației Trump de a desființa USAID, catalogând-o drept „o catastrofă morală și strategică”. Cei doi au subliniat că USAID a salvat peste 91 de milioane de vieți între 2001 și 2021, prin programe de combatere a bolilor infecțioase.

Posibile soluții și apeluri la reformă

Un editorial recent publicat în „PLOS Global Public Health” sugerează că această criză ar putea fi o oportunitate pentru reformarea arhitecturii globale a sănătății. Experții propun înlocuirea abordării “pe verticală” (fonduri direcționate către o singură boală) cu investiții sistemice în infrastructura medicală, personal și echipamente.

În același timp, organizații precum AVAC și Global Fund semnalează că modificările în structura cofinanțărilor (de exemplu, trecerea de la raportul 1:2 la 1:4 între contribuția națională și cea internațională) riscă să facă imposibilă susținerea programelor de combatere a HIV/SIDA în țările cele mai afectate.

Senatul american încearcă să limiteze daunele

O rază de speranță a venit recent din Senatul SUA, care a votat în iulie împotriva tăierii fondurilor pentru PEPFAR și malaria, păstrând o parte din bugetul destinat sănătății globale în 2025. Totuși, marile agenții de implementare sunt deja afectate, iar redresarea lor ar putea dura ani întregi.


Concluzie

Criza actuală a finanțării în sănătate globală nu este doar o problemă de buget, ci una de securitate umanitară și stabilitate internațională. Lipsa de investiții poate duce nu doar la pierderi de vieți omenești, ci și la răspândirea epidemiilor, instabilitate economică și creșterea migrației forțate. În acest context, apelul comunității științifice este clar: fără un efort global reînnoit și solidar, epoca post-COVID riscă să devină o epocă a uitării și abandonului sanitar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button