Un nou raport publicat de Agenția Europeană de Mediu (EEA) scoate la iveală o realitate șocantă, adesea ignorată în spațiul public: poluarea fonică este una dintre cele mai periculoase forme de poluare urbană, cu efecte grave asupra sănătății publice, depășind, ca impact, chiar și fumatul pasiv sau expunerea la plumb. Potrivit documentului, peste 110 milioane de persoane din Uniunea Europeană sunt expuse zilnic la niveluri de zgomot dăunătoare, provenite în principal din trafic rutier, feroviar sau aerian.
Zgomotul continuu și intens nu este doar o sursă de disconfort auditiv, ci un factor direct implicat în declanșarea unor afecțiuni cronice grave, precum hipertensiunea arterială, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau diabetul de tip 2. În fiecare an, poluarea fonică este responsabilă pentru aproximativ 66.000 de decese premature în Europa, alături de alte zeci de mii de cazuri de boli cardiovasculare sau tulburări psihice și cognitive, conform evaluărilor oficiale ale EEA. Copiii sunt în mod special vulnerabili: aproximativ 15 milioane de minori trăiesc în zone afectate de zgomot excesiv, iar acest lucru le afectează direct capacitatea de învățare și dezvoltarea cognitivă.
Efectele zgomotului asupra organismului sunt profunde și adesea subestimate. Expunerea constantă la sunete puternice declanșează reacții fiziologice de stres, cu eliberarea susținută de cortizol, ceea ce duce la inflamații sistemice, perturbarea somnului și afectarea sănătății cardiovasculare. Pe termen lung, acest tip de poluare devine un catalizator tăcut al bolilor cronice. Comparativ cu alte riscuri de mediu, cum ar fi inhalarea pasivă a fumului de țigară sau contaminarea cu plumb, zgomotul este mai puțin vizibil, dar la fel de letal.
Raportul subliniază că progresele în combaterea acestui fenomen sunt lente și insuficiente. Între 2017 și 2022, expunerea populației europene la poluare fonică a scăzut cu doar 3%, departe de obiectivul stabilit de Uniunea Europeană de a reduce impactul zgomotului asupra sănătății cu 30% până în 2030. Agenția recomandă o serie de măsuri urgente: reducerea vitezei în orașe, extinderea zonelor pietonale, încurajarea transportului public și electric, modernizarea infrastructurii feroviare și reglementarea strictă a zborurilor pe timp de noapte.
De asemenea, EEA cere un efort concertat din partea guvernelor și autorităților locale pentru a trata zgomotul nu doar ca pe o problemă de disconfort urban, ci ca pe o amenințare reală la adresa sănătății publice. Costurile economice anuale generate de bolile asociate zgomotului depășesc 100 de miliarde de euro – o povară care ar fi considerată inacceptabilă dacă ar fi cauzată de fumat sau de poluanți industriali vizibili.
Raportul complet și concluziile oficiale au fost prezentate în cadrul unei conferințe desfășurate la Copenhaga, care atrage atenția asupra gravității fenomenului și lipsei de reacție la nivel politic. În lipsa unor acțiuni urgente și coordonate, avertizează experții, Europa riscă să transforme poluarea fonică într-un „ucigaș tăcut” acceptat de societate.
