Locul de muncă, principală sursă de stres în România: burnout-ul afectează tot mai mulți angajați
Stresul este o reacție naturală la situații dificile sau solicitante și poate avea, în doze moderate, un rol adaptativ. Însă atunci când devine constant și intens, poate afecta grav sănătatea fizică și mintală. De Ziua Mondială a Sănătății Mintale (10 octombrie), specialiștii atrag atenția asupra impactului profesional asupra stării psihice a oamenilor, subliniind că locul de muncă reprezintă una dintre cele mai importante surse de stres în viața cotidiană.
Împlinirea profesională — un dezechilibru major
Un studiu recent indică faptul că 65 % dintre români nu se simt împliniți profesional. În paralel, 60 % dintre angajați recunosc că folosesc strategii anti-stres la birou pentru a face față presiunilor. Printre principalele surse de tensiune la locul de muncă se numără:
- Volumul mare de muncă — citat de 64 % dintre respondenți
- Preluarea unui număr excesiv de responsabilități — 50 %
- Stagnarea salariilor — 45 %
- Interacțiunea cu clienți dificili — 34 %
Aceste condiții favorizează apariția fenomenelor de burnout, adică epuizare emoțională, sentiment de ineficacitate și distanțare față de muncă. Femeile par să fie mai vulnerabile: 71 % dintre ele indică risc de burnout, în comparație cu 62 % dintre bărbați.
Viața personală — sacrificată în favoarea muncii
Ritmul alert și solicitările profesionale fac ca mulți să neglijeze propria persoană: nu mai găsim timp pentru hobby-uri, relaxare, reflecție sau activități care aduc bucurie. Prof. univ. dr. Luiza Spiru, medic primar de geriatrie și gerontologie, afirmă că lipsa timpului pentru noi înșine devine frecvent obstacolul principal în autoreglare și autocunoaștere.
Specialiștii recomandă să integrăm în viața cotidiană mici activități plăcute — mai ușoare sau mai ample — care să permită deconectarea. Dr. Gabriella Bondoc, medic primar de psihiatrie, sugerează includerea tehnicilor de relaxare, imaginației pozitive și recunoașterea progresului în activități, pentru a crește toleranța la stres.
Tabuurile psihicului – ajutorul profesional, subutilizat
Deși aproape jumătate dintre români spun că se confruntă cu probleme emoționale sau psihosociale — precum anxietate sau depresie — doar 19 % dintre ei caută suport profesional. Această discrepanță între nevoia declarată și acțiunea concretă indică că stigmatul, lipsa accesului sau barierele personale rămân obstacole semnificative în calea intervenției timpurii.
Atitudini diferite între generații
Se remarcă o dinamică interesantă: tinerii par să fie mai reticenți față de muncă, pe când persoanele în vârstă, inclusiv de peste 70 de ani, își manifestă dorința de a se angaja. Acest contrast poate reflecta deopotrivă diferențe de motivație, experiență, percepția asupra rolului muncii și nevoi sociale sau financiare.
Concluzii & recomandări
- Stresul profesional este omniprezent — și mulți români nu se simt împliniți la muncă, iar presiunile legate de volum, responsabilități sau salarizare sunt frecvent semnalate.
- Burnout-ul nu iartă pe nimeni, dar segmentele vulnerabile (precum femeile) par expuse în mod disproporționat.
- Neglijarea timpului personal amplifică dezechilibrul psihic, ceea ce reclamă măsuri simple, dar constante: activități relaxante, pauze, recunoașterea propriilor limite.
- Ajutorul profesional dificil accesibil e subutilizat — există un decalaj semnificativ între suferința psihologică declarată și cererea de sprijin.
- În plan social, atitudinile față de muncă şi de împlinire profesională variază cu vârsta, sugerând provocări adaptative în contextul pieței muncii și al valorilor personale.
