Un nou studiu publicat recent în revista Aging & Mental Health sugerează că „starea generală de bine” – cunoscută și sub termenul de „wellbeing” sau „bunăstare psihologică” – poate juca un rol important în menținerea sănătății cognitive odată cu înaintarea în vârstă. Cercetarea, desfășurată pe parcursul a 16 ani, a analizat datele a peste 10.000 de adulți britanici în vârstă de peste 50 de ani, toți fără semne de demență la momentul inițial. Concluzia principală a fost că persoanele care au raportat un nivel ridicat de bunăstare în viața de zi cu zi au avut, în medie, o memorie mai bună și un declin cognitiv mai lent în timp.
Bunăstarea, în acest context, nu se referă doar la starea de fericire sau lipsa simptomelor depresive, ci la o combinație de trăiri și percepții pozitive legate de viață: sentimentul de autonomie, scop personal, control asupra deciziilor și o percepție generală de satisfacție. Cercetătorii au descoperit că toate aceste dimensiuni contribuie la o stare mintală mai stabilă și, posibil, la o protecție pe termen lung împotriva declinului memoriei.
Participanții la studiu au fost evaluați în nouă valuri de analiză, între anii 2002 și 2018, în cadrul cohortelor din „English Longitudinal Study of Ageing”. În fiecare etapă, li s-au aplicat teste de memorie (precum reamintirea unor liste de cuvinte) și chestionare validate pentru a măsura nivelul de bunăstare psihologică. Rezultatele au arătat că cei care au menținut constant un scor ridicat la aceste chestionare au avut performanțe mai bune la testele cognitive, chiar și după ce cercetătorii au exclus efectul simptomelor depresive sau al altor factori potențial perturbatori.
Un aspect esențial al acestui studiu a fost analiza direcției relației dintre memorie și bunăstare. O întrebare-cheie a fost dacă o memorie bună duce la o stare de bine sau dacă, dimpotrivă, o stare de bine susține funcționarea cognitivă. Conform rezultatelor, autorii au observat că nivelul de bunăstare măsurat anterior era asociat cu o memorie mai bună ulterior, nu invers. Această constatare sugerează că o viață trăită cu sens și echilibru emoțional ar putea contribui în mod activ la protejarea funcției cognitive, și nu doar că o memorie bună creează un sentiment de confort psihologic.
Amber John, cercetătoare la University College London și Universitatea din Liverpool, autoare principală a studiului, a subliniat importanța acestei descoperiri. Ea afirmă că „rezultatele noastre sugerează că bunăstarea ar putea fi un factor de protecție cognitivă și că intervențiile care vizează îmbunătățirea stării de bine ar putea fi benefice pentru menținerea memoriei la vârsta mijlocie”. Aceasta ar putea deschide noi direcții de cercetare și practică în domeniul sănătății publice, în special într-o eră în care îmbătrânirea populației aduce tot mai multe provocări legate de demență și alte boli neurodegenerative.
Totodată, studiul aduce un mesaj important și pentru intervențiile psihologice. Tehnici precum mindfulness, terapia cognitiv-comportamentală, activitățile creative sau strategiile de întărire a scopului personal ar putea deveni nu doar instrumente pentru tratarea anxietății și depresiei, ci și metode de prevenție cognitivă, dacă aceste rezultate vor fi confirmate prin studii experimentale viitoare.
Cercetarea nu este lipsită de limite. Autorii admit că, deși s-a constatat o asociere clară între bunăstare și memorie, aceasta nu poate fi interpretată drept o relație cauzală fermă. Rămâne posibil ca alte variabile, neidentificate, să influențeze atât memoria, cât și bunăstarea. De asemenea, studiul a fost realizat în principal pe o populație britanică, astfel că extinderea concluziilor la alte culturi și contexte socio-economice trebuie făcută cu prudență.
Chiar și așa, rezultatele oferă un nou unghi asupra modului în care sănătatea mintală și psihosocială poate avea efecte tangibile asupra funcționării creierului. Într-o perioadă în care accentul cade din ce în ce mai mult pe prevenție și calitatea vieții, aceste date sugerează că grija pentru echilibrul emoțional nu este un lux, ci o necesitate pentru sănătatea cognitivă pe termen lung.
