Procrastinarea orei de culcare la adulții tineri, asociată cu trăsături specifice de personalitate

Procrastinarea orei de culcare, definită ca tendința de a amâna momentul de a merge la somn fără motive externe evidente, este o problemă frecventă în rândul adulților tineri. Studiile recente au evidențiat o legătură între acest comportament și anumite trăsături de personalitate, precum și impactul negativ asupra sănătății generale.

Un nou studiu prezentat la conferința SLEEP 2025 scoate la iveală o legătură clară între procrastinarea orei de culcare și anumite trăsături de personalitate, în special la adulții tineri. Rezultatele indică faptul că această tendință este legată de tendințe depresive, nevroticism ridicat și niveluri scăzute de conștiinciozitate și extraversie.

Ce este procrastinarea orei de culcare?

Conform definiției tehnice, „bedtime procrastination” este întârzierea voluntară a mersului la culcare, fără existența unor obligații externe care să justifice amânarea. Deși pare un obicei banal, impactul asupra sănătății este semnificativ, reducând timpul efectiv de somn și afectând calitatea acestuia.

Studiul: metodologie și concluzii

Studiul, prezentat oficial în cadrul întâlnirii anuale SLEEP 2025 în Seattle, a inclus 390 de adulți tineri, cu o vârstă medie de 24 de ani. Participanții au completat:

• Un chestionar privind cronotipul (tipul de somn – „tip de seară” sau „tip de dimineață”),
• Un chestionar de personalitate axat pe cele cinci trăsături majore (Big Five): nevroticism, extraversie, deschidere, agreabilitate și conștiinciozitate,
• Un jurnal de somn ținut timp de 14 zile, pentru a măsura procrastinarea orei de culcare.

Conform datelor analizate, procrastinarea somnului este puternic corelată cu un nivel crescut de nevroticism și un nivel redus de conștiinciozitate și extraversie, chiar și după ajustarea statistică pentru cronotip. Participanții care amânau frecvent ora de culcare raportau mai puține activități plăcute și o predispoziție accentuată către emoții negative, caracteristice depresiei.

Implicații asupra sănătății mintale și fizice

Dr. Steven Carlson, autorul principal al studiului, doctorand în departamentul de psihologie al Universității din Utah, subliniază că acest comportament reflectă nu doar probleme de planificare sau autodisciplină, ci și dificultăți în gestionarea anxietății și a stărilor emoționale negative înainte de culcare. Dr. Steven Carlson a menționat că persoanele care amână în mod obișnuit ora de culcare sunt mai puțin predispuse să caute activități captivante sau plăcute și tind să experimenteze emoții negative, caracteristice depresiei.

Aceste concluzii sunt în linie cu recomandările American Academy of Sleep Medicine (AASM), care susține că un adult are nevoie de cel puțin 7 ore de somn pe noapte pentru a-și menține sănătatea optimă. Comportamente precum procrastinarea somnului reduc semnificativ această oportunitate.

Amânarea orei de culcare poate duce la reducerea duratei și calității somnului, având consecințe negative asupra sănătății fizice și mentale. Privarea de somn este asociată cu probleme de memorie, boli cardiovasculare și obezitate.

Soluții posibile și direcții viitoare

Intervențiile care vizează reducerea emoțiilor negative înainte de culcare, precum tehnici de relaxare, mindfulness sau igienă a somnului, pot contribui la combaterea acestui obicei nociv.

Alți factori, precum utilizarea problematică a telefonului mobil și oboseala autoreglării, au fost identificați ca predictori semnificativi ai procrastinării orei de culcare. Pentru a combate acest comportament, experții recomandă stabilirea unei rutine relaxante înainte de culcare, evitarea utilizării dispozitivelor electronice în pat și menținerea unui program de somn constant.

Cercetătorii speră ca viitoarele studii să exploreze dacă abordarea sănătății emoționale poate reduce efectiv procrastinarea orei de culcare și, implicit, să îmbunătățească calitatea somnului și starea generală de bine.

Ințelegerea legăturii dintre procrastinarea orei de culcare și trăsăturile de personalitate poate contribui la dezvoltarea unor strategii personalizate pentru îmbunătățirea igienei somnului și, implicit, a sănătății generale.