O meta-analiză publicată recent în revista Frontiers in Microbiology aduce în atenția publicului o posibilă legătură promițătoare între probiotice și un somn mai odihnitor. Cercetarea sugerează că administrarea de bacterii benefice ar putea avea efecte pozitive nu doar asupra calității somnului, ci și asupra stării de spirit, deschizând astfel o nouă direcție de tratament pentru insomnie și tulburări conexe.
Insomnia, o problemă răspândită și subdiagnosticată
Insomnia afectează între 30% și 50% dintre adulți la un moment dat în viață, potrivit statisticilor internaționale. Problemele de adormire, trezirile frecvente în timpul nopții sau senzația de oboseală la trezire nu sunt doar frustrante, ci pot avea și consecințe grave pe termen lung. Tulburările de somn se asociază cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, depresie, declin cognitiv și chiar suicid.
Deși tratamentele consacrate – precum terapia cognitiv-comportamentală sau medicamentele hipnotice – pot fi eficiente, acestea au limite. Costurile ridicate, accesul limitat la specialiști și riscul de dependență determină tot mai mulți pacienți să caute alternative sigure și accesibile. În acest context, probioticele apar ca o opțiune cu potențial terapeutic real, dar încă insuficient înțeles.
Microbiomul intestinal, noua frontieră a cercetării somnului
Ipoteza centrală a studiului se bazează pe relația tot mai studiată dintre intestin și creier, cunoscută sub numele de axa microbiom-intestin-creier. Dezechilibrele în flora intestinală – numite disbioze – pot influența nivelurile de inflamație din organism, pot deregla hormonii de stres și chiar afecta producția unor neurotransmițători implicați direct în ciclurile somn-veghe.
Probioticele, prin restaurarea echilibrului microbian, ar putea acționa indirect asupra acestor căi. Anumite tulpini bacteriene produc substanțe precursoare ale GABA și serotoninei – compuși implicați în relaxare și reglarea somnului. Alte tulpini ar putea stimula secreția de melatonină, principalul hormon al somnului, sau pot modula răspunsul la stres prin axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală.
Ce a analizat meta-analiza
Lucrarea a inclus șase studii clinice randomizate, realizate între 2018 și 2024, în patru țări: China, Japonia, Coreea de Sud și Australia. În total, au fost evaluați 424 de pacienți diagnosticați cu insomnie, cu o vârstă medie de 39 de ani. Tulpinile probiotice administrate au variat considerabil – de la Lactobacillus sakei și Bifidobacterium adolescentis, la formule multi-tulpină sau Saccharomyces boulardii.
Majoritatea studiilor au fost de bună calitate, dar două dintre ele au prezentat un risc metodologic mai ridicat, din cauza unor detalii insuficient descrise privind randomizarea și alocarea participanților.
Probioticele îmbunătățesc calitatea somnului, dar nu și durata
Principalul indicator analizat a fost calitatea somnului, măsurată cu ajutorul indexului Pittsburgh Sleep Quality Index (PSQI). Rezultatele au arătat o îmbunătățire semnificativă a scorurilor PSQI în rândul celor care au primit probiotice, ceea ce sugerează că participanții percepeau un somn mai odihnitor. Efectele au fost mai pronunțate în studiile desfășurate în China și Australia.
Totuși, atunci când cercetătorii au analizat parametrii obiectivi ai somnului – precum timpul total de somn, eficiența somnului sau latența adormirii – rezultatele au fost mai puțin concludente. Nu s-au identificat diferențe semnificative față de grupurile placebo în ceea ce privește durata totală a somnului sau procentul de timp petrecut efectiv dormind. Doar latența adormirii – adică timpul necesar pentru a adormi – a fost ușor redusă în unele cazuri, dar impactul clinic a fost considerat modest.
Efecte pozitive și asupra stării de spirit
În plus față de impactul asupra somnului, două dintre studiile analizate au raportat o reducere a simptomelor depresive în rândul celor care au luat probiotice. Deși dimensiunea efectului a fost semnificativă statistic, autorii atrag atenția că aceste rezultate trebuie interpretate cu prudență, din cauza numărului mic de participanți și a riscului potențial de părtinire a publicării.
Cu toate acestea, descoperirea este în acord cu alte cercetări recente care au explorat conexiunea dintre microbiom și sănătatea mintală. Anumite tulpini probiotice – uneori denumite generic „psihobiotice” – au fost deja asociate cu reducerea anxietății și depresiei ușoare.
Siguranță și tolerabilitate
Din punctul de vedere al siguranței, probioticele s-au dovedit a fi bine tolerate. Doar două studii au raportat efecte adverse, toate fiind ușoare și temporare, precum balonare sau disconfort abdominal, fără diferențe semnificative față de grupurile placebo.
Această profilaxie favorabilă le face atractive ca alternativă sau adjuvant pentru persoanele care nu tolerează bine medicația clasică pentru somn sau care preferă opțiuni naturale.
Ce urmează
În ciuda rezultatelor încurajatoare, autorii meta-analizei subliniază că dovezile actuale sunt încă limitate. Numărul redus de studii, variațiile mari între tulpini, doze și durate, precum și lipsa standardizării metodologice fac dificilă formularea unor recomandări clare.
Pentru a înțelege mai bine care sunt cele mai eficiente tulpini și ce dozaj ar trebui utilizat, este nevoie de studii clinice mai ample, bine concepute și desfășurate pe o durată mai lungă. În special, este importantă includerea unor eșantioane mai diverse din punct de vedere demografic, inclusiv persoane în vârstă sau cu comorbidități.
Concluzie
Probioticele ar putea oferi un sprijin real în îmbunătățirea calității somnului și reducerea simptomelor depresive, însă efectele asupra parametrilor obiectivi ai somnului rămân deocamdată neconvingătoare. Până la apariția unor dovezi mai solide, ele pot fi luate în considerare ca parte a unei abordări complementare, dar nu ca tratament unic. Cercetările viitoare vor fi esențiale pentru a valida acest potențial terapeutic al microbiomului.
