Vulnerabilități emoționale și lipsă de sprijin: radiografia sănătății mintale în școlile din România
Elevii din ciclul gimnazial traversează o perioadă critică din punct de vedere emoțional și psihologic, în lipsa unor măsuri sistematice de prevenție și sprijin. Concluzia aparține raportului „Analiza stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial din România”, lansat marți în cadrul proiectului „Politici și resurse pentru școli sigure și suportive”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Ministerul Educației și Cercetării, cu asistență tehnică UNICEF și în cooperare cu Comisia Europeană – SG REFORM.
Documentul arată că aproape un sfert dintre elevi, respectiv 23%, prezintă risc de tulburări emoționale manifestate la școală. Printre simptomele cel mai des semnalate se numără oboseala cronică, neliniștea și agitația, dar și niveluri ridicate de îngrijorare. Aproximativ 45% dintre copii se plâng de oboseală persistentă, 33% resimt agitație și neliniște, iar 31% declară că se confruntă frecvent cu stări de supărare sau îngrijorare excesivă, potrivit datelor centralizate.
Raportul scoate în evidență diferențe importante între categorii de elevi: fetele, copiii din mediul urban, elevii cu cerințe educaționale speciale, dar și cei de etnie romă sau cu statut de refugiat sunt mai vulnerabili din punct de vedere emoțional.
Deși majoritatea elevilor afirmă că relațiile cu colegii sunt în general pozitive, nivelul de încredere și percepția de siguranță rămân limitate. Doar 63% dintre copii spun că se simt respectați în școală, 60% se simt protejați, iar mai puțin de 55% ar apela la consilierul școlar în cazul unei probleme personale. În același timp, aproape 40% dintre elevi consideră că opiniile lor nu sunt încurajate, iar 35% afirmă că nu pot discuta deschis cu profesorii. Unul din patru elevi declară că a simțit frică față de colegi.
Problemele de sănătate mintală sunt strâns legate de alte riscuri identificate în mediul școlar, precum bullying-ul, autovătămarea sau consumul de substanțe psihoactive. Specialiștii avertizează că lipsa unor programe consistente de consiliere și intervenție crește vulnerabilitatea copiilor și reduce șansele de recuperare timpurie.
Raportul recomandă extinderea serviciilor de sprijin psihologic și social, pregătirea cadrelor didactice pentru a gestiona situațiile de vulnerabilitate emoțională și dezvoltarea unor politici coerente de prevenție la nivel național. Documentul subliniază că aceste măsuri trebuie aplicate unitar pentru a reduce discrepanțele care afectează în special elevii din grupurile marginalizate și pentru a sprijini adaptarea adolescenților într-o etapă marcată de presiuni școlare și sociale în creștere.
