Cafeaua influențează bacteriile intestinale, memoria și starea de spirit (studiu 2026)
Cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi la nivel mondial, continuă să atragă atenţia comunităţii ştiinţifice prin efectele sale complexe asupra organismului. Un nou studiu realizat de cercetători de la APC Microbiome Ireland şi University College Cork arată că atât cafeaua cu cofeină, cât şi cea decofeinizată pot influenţa microbiomul intestinal, starea psihică şi anumite funcţii cognitive. Rezultatele cercetării sugerează că efectele cafelei merg dincolo de simpla stimulare produsă de cofeină şi implică o interacţiune complexă între intestin şi creier.
Studiul, publicat recent în revista ştiinţifică Nature Communications, a analizat pentru prima dată în detaliu modul în care cafeaua influenţează aşa-numita „axă intestin-creier”, sistemul bidirecţional prin care microbiomul intestinal comunică permanent cu sistemul nervos central. Cercetarea a inclus 62 de participanţi sănătoşi, împărţiţi în două grupuri: 31 de consumatori obişnuiţi de cafea şi 31 de persoane care nu consumau această băutură.
Consumatorii de cafea erau persoane care beau în mod regulat între trei şi cinci ceşti pe zi, un nivel considerat moderat şi sigur de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară. Participanţii au completat evaluări psihologice, jurnale alimentare şi chestionare privind consumul de cofeină, iar cercetătorii au analizat probe de scaun şi urină pentru a observa modificările produse în microbiom şi în metaboliţii intestinali.
Într-o primă etapă, consumatorii obişnuiţi de cafea au renunţat complet la băutură timp de două săptămâni. În această perioadă, cercetătorii au observat schimbări semnificative în profilul metaboliţilor intestinali şi în anumite reacţii emoţionale şi cognitive. Ulterior, cafeaua a fost reintrodusă într-un protocol desfăşurat în orb: o parte dintre participanţi au primit cafea decofeinizată, iar ceilalţi cafea cu cofeină.
Rezultatele au arătat că ambele tipuri de cafea au fost asociate cu scăderea nivelului perceput de stres, depresie şi impulsivitate. Cercetătorii spun că aceste efecte sugerează că beneficiile asupra dispoziţiei nu depind exclusiv de cofeină, ci şi de alte substanţe prezente în cafea, precum polifenolii şi antioxidanţii naturali.
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului priveşte modificările produse în microbiomul intestinal. Persoanele care consumau cafea prezentau niveluri mai ridicate ale unor bacterii precum Eggertella sp şi Cryptobacterium curtum. Potrivit autorilor, aceste bacterii sunt implicate în secreţia acizilor gastrici şi intestinali şi în sinteza acizilor biliari, procese considerate importante pentru eliminarea bacteriilor dăunătoare şi pentru menţinerea sănătăţii digestive.
De asemenea, cercetătorii au identificat o creştere a bacteriilor din grupul Firmicutes, asociate anterior în alte studii cu stări emoţionale pozitive. Analizele au indicat şi modificări ale unor metaboliţi intestinali şi compuşi neuroactivi implicaţi în comunicarea dintre intestin şi creier.
Diferenţele dintre cafeaua cu cofeină şi cea decofeinizată au fost vizibile mai ales în zona funcţiilor cognitive. Îmbunătăţiri ale învăţării şi memoriei au fost observate exclusiv la participanţii care au consumat cafea decofeinizată. Cercetătorii consideră că aceste efecte ar putea fi legate de compuşi non-cafeinici, în special polifenolii, care pot influenţa activitatea microbiomului şi metabolismul cerebral.
În schimb, cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea anxietăţii şi cu îmbunătăţirea atenţiei, vigilenţei şi capacităţii de concentrare. Studiul a mai arătat că participanţii care consumau cafea cu cofeină prezentau şi indicatori asociaţi unui risc mai redus de inflamaţie.
Profesorul John Cryan, unul dintre autorii studiului, a declarat că interesul public pentru sănătatea intestinală a crescut considerabil în ultimii ani, iar relaţia dintre digestie şi sănătatea mintală este tot mai bine documentată. Potrivit acestuia, noile rezultate arată că „cafeaua este mai mult decât cofeină”, fiind un factor alimentar complex care interacţionează cu microbiomul, metabolismul şi starea emoţională.
Specialiştii atrag totuşi atenţia că studiul are şi limitări. Numărul participanţilor a fost relativ redus, iar cercetarea s-a bazat parţial pe date raportate de participanţi privind dieta şi starea lor emoţională. De asemenea, nu au fost controlate strict toate variabilele alimentare, precum consumul de zahăr sau lapte în cafea, factori care pot influenţa la rândul lor microbiomul intestinal.
Chiar şi în aceste condiţii, cercetarea oferă unele dintre cele mai detaliate dovezi de până acum privind legătura dintre cafea, bacteriile intestinale şi funcţiile cognitive. Rezultatele susţin ideea că efectele cafelei asupra organismului nu depind exclusiv de cofeină şi că băutura poate influenţa simultan digestia, starea psihică şi activitatea cerebrală prin intermediul axei intestin-creier.
