Consumul frecvent de alimente ultra-procesate ar putea afecta capacitatea de concentrare chiar și în cazul persoanelor care, în rest, au o dietă considerată sănătoasă. Concluzia aparține unui nou studiu realizat de cercetători de la Monash University, University of São Paulo și Deakin University, publicat la finalul lunii aprilie 2026. Analiza sugerează că nivelul de procesare industrială al alimentelor poate avea efecte proprii asupra funcțiilor cognitive, dincolo de conținutul clasic de calorii, zahăr, sare sau grăsimi.
Potrivit cercetării, fiecare creștere cu 10% a ponderii alimentelor ultra-procesate în dieta zilnică a fost asociată cu o scădere distinctă și măsurabilă a capacității de focalizare. În termeni practici, participanții au obținut scoruri mai mici la teste standardizate care măsoară atenția vizuală și viteza de procesare a informației. Autorii au analizat date provenite de la peste 2.100 de adulți australieni fără demență diagnosticată, ceea ce oferă studiului o bază statistică relevantă.
Cercetătorii au remarcat că efectul negativ a fost observat chiar și atunci când alimentația generală era relativ echilibrată. Cu alte cuvinte, simplul fapt că o persoană consumă fructe, legume sau alte produse recomandate nu elimină complet impactul unei proporții mari de produse intens procesate, precum snacksuri ambalate, băuturi carbogazoase, cereale foarte rafinate, mezeluri industriale sau mese gata preparate.
În cadrul studiului, participanții consumau în medie aproximativ 41% din energia zilnică din alimente ultra-procesate, un nivel apropiat de media națională australiană, estimată la 42%. Cercetătorii atrag atenția că acest tipar alimentar nu este specific doar Australiei. În multe state dezvoltate, ponderea acestor produse a crescut constant în ultimele decenii, fiind susținută de accesibilitate, termen lung de valabilitate și marketing agresiv.
Deși noua cercetare nu a identificat o legătură directă între consumul de alimente ultra-procesate și pierderi de memorie în lotul analizat, specialiștii subliniază că atenția reprezintă o funcție de bază pentru procese esențiale precum învățarea, rezolvarea de probleme și luarea deciziilor. Scăderea acesteia pe termen lung ar putea influența performanța profesională, randamentul școlar și calitatea vieții.
Rezultatele se adaugă unui corp mai larg de dovezi. Un studiu publicat anterior în JAMA Neurology a arătat că un consum ridicat de alimente ultra-procesate a fost asociat cu un ritm mai rapid de declin cognitiv global și al funcțiilor executive la adulți de vârstă mijlocie și vârstnici. Autorii acelui studiu concluzionau că limitarea acestor produse ar putea fi asociată cu un risc mai mic de deteriorare cognitivă.
Mai multe mecanisme sunt investigate în prezent de comunitatea științifică. Printre ipoteze se numără inflamația cronică de intensitate redusă, perturbarea microbiomului intestinal, efectele unor aditivi alimentari, expunerea la compuși proveniți din ambalaje și impactul metabolic indirect prin obezitate, hipertensiune arterială sau diabet. Aceste afecțiuni sunt recunoscute drept factori de risc pentru declin cognitiv și demență.
Specialiștii subliniază totuși că studiile observaționale nu demonstrează automat o relație cauză-efect. Ele indică asocieri statistice care trebuie confirmate prin cercetări suplimentare și intervenții controlate. Totuși, convergența rezultatelor din mai multe țări și pe populații diferite a crescut interesul pentru rolul gradului de procesare alimentară în sănătatea creierului.
În practică, recomandările actuale merg spre reducerea treptată a produselor ultra-procesate și orientarea către alimente minim procesate: legume, fructe, leguminoase, nuci, pește, ouă, lactate simple și cereale integrale. Prepararea meselor acasă și citirea etichetelor rămân instrumente utile pentru consumatori.
Mesajul principal transmis de noul studiu este clar: nu doar ce mâncăm contează, ci și cât de mult a fost modificat industrial acel aliment înainte de a ajunge în farfurie. Pentru un creier sănătos, calitatea alimentației pare să includă și nivelul de procesare, nu doar numărul de calorii.
