Românii continuă să se perceapă mai sănătoși decât indică datele medicale oficiale, într-un contrast tot mai accentuat între evaluarea subiectivă a propriei stări de sănătate și indicatorii obiectivi ai sistemului sanitar. Cele mai recente rapoarte publicate de Comisia Europeană, precum și datele centralizate de Institutul Național de Statistică, arată că populația României pierde aproximativ un deceniu de viață sănătoasă în comparație cu majoritatea statelor vest-europene, în timp ce proporția celor care se declară „perfect sănătoși” este în creștere.
Potrivit evaluărilor europene privind anii de viață sănătoasă – indicator care măsoară perioada trăită fără limitări majore cauzate de probleme de sănătate – românii ating, în medie, doar 59 de ani fără dizabilități semnificative. Diferența față de statele din vestul Uniunii Europene este de aproximativ zece ani, conform rapoartelor de țară publicate de Comisia Europeană în cadrul analizelor periodice privind starea sănătății în UE. În paralel, percepția individuală indică o tendință opusă: ponderea românilor care declară că sunt perfect sănătoși a crescut de la 27% în 2015 la 32% în 2024, potrivit acelorași evaluări europene bazate pe anchete privind sănătatea populației.
Datele statistice interne conturează însă o imagine diferită. Conform informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică și raportărilor din sistemul medical, rata mortalității cauzate de bolile cronice a crescut cu aproximativ 10% în ultimii 15 ani. Creșterea este asociată în principal cu afecțiuni cardiovasculare, metabolice și oncologice, care continuă să domine tabloul patologiilor severe din România.
Costurile generate de aceste boli sunt semnificative. Estimările incluse în analizele naționale și europene arată că îngrijirea medicală pentru cele mai răspândite cinci boli cronice depășește 10 miliarde de euro anual. Este vorba despre accidentul vascular cerebral, boala cardiacă ischemică – afecțiune determinată de îngustarea arterelor coronare –, diabetul zaharat de tip 2, boala pulmonară obstructivă cronică și cancerul mamar. Aceste patologii concentrează o parte majoră a internărilor, tratamentelor de lungă durată și complicațiilor care reduc semnificativ calitatea vieții.
În cazul diabetului, datele europene indică o evoluție îngrijorătoare. Mortalitatea asociată acestei boli a crescut cu peste 50% în România, potrivit rapoartelor Comisiei Europene privind performanța sistemelor de sănătate. Specialiștii subliniază că diabetul de tip 2 este frecvent diagnosticat tardiv, iar complicațiile cardiovasculare și renale contribuie semnificativ la rata crescută a deceselor.
Rapoartele europene mai arată că o treime dintre bărbații cu vârsta peste 65 de ani și dintre femeile peste 55 de ani suferă de multiple boli cronice. În același segment de vârstă, mai puțin de 2% declară că au o stare de sănătate foarte bună. Indicatorii reflectă o prevalență ridicată a comorbidităților, care determină atât o speranță de viață sănătoasă redusă, cât și o presiune constantă asupra sistemului medical.
Datele oficiale evidențiază și un nivel scăzut al prevenției. România se situează constant sub media Uniunii Europene în ceea ce privește consultațiile preventive și accesarea serviciilor de medicină de familie. Evaluările sistemice arată că o parte semnificativă a populației ajunge la medic în stadii avansate ale bolii, când opțiunile terapeutice sunt mai limitate și mai costisitoare. Rapoartele Comisiei Europene subliniază că prevenția și depistarea precoce rămân puncte vulnerabile ale sistemului românesc de sănătate.
În paralel, structura factorilor de risc rămâne relevantă. Datele statistice indică prevalențe ridicate ale fumatului, consumului de alcool și obezității în rândul populației adulte, elemente asociate direct cu incidența crescută a bolilor cardiovasculare și metabolice. Aceste tendințe sunt consemnate în rapoartele de țară elaborate la nivel european, care compară indicatorii de sănătate publică între statele membre.
Discrepanța dintre percepție și realitate devine astfel una dintre caracteristicile definitorii ale sănătății publice din România. În timp ce un procent tot mai mare de persoane declară că nu are probleme majore, datele clinice și statistice indică o povară crescândă a bolilor cronice și o reducere a anilor trăiți fără limitări. Diferența de aproximativ un deceniu față de vestul Europei în ceea ce privește anii de viață sănătoasă rămâne un indicator sintetic al acestei situații.
