Cercetători internaționali au anunțat publicarea unui studiu clinic care demonstrează că un implant ocular – compact, wireless, introdus sub retină – a permis recuperarea parțială a vederii centrale la pacienţi cu forma avansată a Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV), până acum consideraţi fără opţiuni de tratare eficientă. Studiul a apărut în The New England Journal of Medicine.
Dispozitivul – denumit „PRIMA implant” – constă într-o microcipă subretinală de aproximativ 2 mm × 2 mm, grosime de circa 30 micrometri, implantată în regiunea maculară afectată de fotoreceptori deterioraţi. Pacienţii purtau ochelari speciali dotati cu cameră video şi un procesor care transformă imaginea captată în impulsuri infraroşii ce proiectează semnalul către cipul implantat, acesta convertind semnalul în stimulare electrică a neuronilor retinieni rămaşi. Prin această abordare, zona centrală a retinei – unde fotoreceptorii au fost distruşi – primeşte o sursă artificială de stimulare vizuală, în timp ce vederea periferică naturală rămâne funcţională.
Date din studiu:
– Studiul multicentric a inclus 38 de pacienţi cu atrofie geografică – o formă tardivă de DMLV – intervievaţi la 17 centre din cinci ţări europene.
– Dintre aceştia, 32 au finalizat urmărirea la 12 luni.
– Rezultatele: 84 % dintre pacienţi au putut să identifice litere, cifre sau cuvinte după intervenţie, comparativ cu imposibilitatea anterioară.
– În termeni de acuitate vizuală, s-a constatat o îmbunătăţire medie de circa 5 linii pe tabelul ETDRS (echivalentul a ~25 litere) şi în unele cazuri până la 12 linii.
– Nu s-a observat o scădere semnificativă a vederii periferice în timpul perioadei de studiu.
– În termeni practici, pacienţii au raportat utilizarea implantului în viaţa de zi cu zi pentru citit cărţi, etichete şi indicatoare, după o perioadă de antrenament vizual de câteva luni.
Potrivit autorilor, este pentru prima dată când pacienţi cu DMLV în stadiu avansat – care îşi pierd vederea centrală – au obţinut vedere funcţională (nu doar percepţie de lumină) cu ajutorul unei proteze retiniene.
Cu toate acestea, studiul are limitări: rezoluţia vizuală oferită de implant este încă modestă, vederea obţinută fiind monocromă (alb-negru) şi necesită antrenament intens şi adaptare.
De asemenea, dispozitivul nu este încă disponibil pe scară largă — în Europa este în curs de obţinere a aprobării, iar în SUA procedura este investigatională.
Cercetătorii lucrează la versiuni de implant cu rezoluţie mai mare (pixeli mai mici) şi la software care să permită recunoaşterea feţelor şi a tonurilor de gri. Dacă rezultatele se vor confirma în studii mai largi, aceasta ar putea marca un punct de cotitură în tratamentul formelor tardive de DMLV, pentru care opţiunile terapeutice actuale sunt foarte limitate.
Studiul publicat în NEJM arată că implantul PRIMA poate oferi pacienţilor cu DMLV pierderea completă a vederii centrale o şansă reală de recuperare parţială — cititul şi recunoaşterea literelor devenind din nou posibile în peste 80 % din cazuri. În acelaşi timp, tehnologia este încă în evoluţie, iar accesul larg rămâne în perspectivă.
