OMS lansează o mișcare globală pentru recâștigarea încrederii în știință și sănătate
Peste 240 de organizații s-au alăturat inițiativei
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat pe 10 noiembrie 2026 o nouă inițiativă internațională prin care își propune să consolideze încrederea publicului în știință, cercetare și informațiile medicale. Denumită „Together for Science and Health” (Împreună pentru știință și sănătate), mișcarea reunește peste 240 de organizații și instituții care și-au asumat un angajament comun pentru promovarea informațiilor bazate pe dovezi științifice.
Inițiativa apare într-un moment în care dezinformarea medicală circulă rapid, în special pe platformele digitale, iar evoluția inteligenței artificiale schimbă modul în care oamenii produc, distribuie și interpretează informațiile despre sănătate.
Lansarea oficială a avut loc de Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare, marcată anual pe 10 noiembrie, și a fost coordonată de OMS împreună cu parteneri internaționali. La evenimentul principal de la Paris au participat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, și președintele Franței, Emmanuel Macron. Alte 12 evenimente au fost organizate în diferite regiuni ale lumii.
Trei direcții pentru reconstruirea încrederii în știință
Mișcarea „Together for Science and Health” urmărește să apropie comunitatea științifică de societate și să consolideze rolul cercetării în deciziile care influențează sănătatea publică.
OMS a stabilit trei direcții principale de acțiune.
1. Apropierea științei de societate
Cercetarea medicală trebuie să răspundă mai bine nevoilor reale ale oamenilor și comunităților. OMS dorește să încurajeze dialogul dintre cercetători, profesioniști din domeniul sănătății și public, astfel încât experiențele și preocupările oamenilor să contribuie la stabilirea priorităților de cercetare.
Un alt obiectiv este ca beneficiile progresului științific să ajungă la cât mai multe persoane, inclusiv la comunitățile care au acces limitat la servicii medicale și la informații de specialitate.
2. Utilizarea dovezilor științifice în deciziile politice
A doua direcție vizează consolidarea legăturii dintre cercetare și politicile publice. OMS consideră că deciziile privind sănătatea populației trebuie fundamentate pe date medicale solide, rezultate verificabile și cunoștințe științifice actualizate.
Inițiativa urmărește să faciliteze colaborarea dintre cercetători, autorități și factorii de decizie, astfel încât recomandările științifice să fie înțelese și aplicate mai eficient.
3. Combaterea dezinformării și îmbunătățirea comunicării medicale
A treia direcție se concentrează asupra modului în care informațiile despre știință și sănătate sunt comunicate publicului.
OMS dorește să promoveze explicații medicale accesibile, transparente și ușor de verificat, dar și un dialog mai bun cu oamenii care au întrebări sau îndoieli.
Organizația atrage atenția că simpla transmitere a unor recomandări oficiale nu este suficientă. Instituțiile medicale și cercetătorii trebuie să explice cum sunt obținute rezultatele, ce limite au studiile și de ce anumite recomandări se pot modifica atunci când apar dovezi noi.
De ce consideră OMS că încrederea în știință este în pericol
În cadrul discuțiilor organizate înaintea lansării, reprezentanții OMS au atras atenția asupra presiunilor tot mai mari exercitate asupra relației dintre știință și societate.
Potrivit datelor prezentate de organizație, Wellcome Global Monitor 2026, un studiu bazat pe răspunsurile a peste 140.000 de persoane din 140 de țări și teritorii, arată că aproximativ 70% dintre respondenți declară că au încredere în oamenii de știință. Totuși, nivelul încrederii este în scădere față de 2018.
Problema nu este distribuită uniform. Unele comunități, în special cele care beneficiază mai puțin de rezultatele cercetării și de progresele medicinei, manifestă un nivel mai ridicat de neîncredere.
OMS avertizează că această situație poate accentua inegalitățile în domeniul sănătății. Dacă oamenii nu au încredere în recomandările medicale, pot amâna tratamente, pot refuza vaccinarea sau pot apela la soluții neverificate.
Un exemplu important îl reprezintă epidemiile de Ebola, în care lipsa încrederii comunităților în autorități și în măsurile sanitare a îngreunat intervențiile medicale și controlul răspândirii bolii.
În cazul pandemiei de COVID-19, neîncrederea în recomandările medicale și circulația informațiilor false au reprezentat, de asemenea, obstacole pentru campaniile de sănătate publică.
OMS consideră că transformările tehnologice reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare pentru comunicarea medicală.
Inteligența artificială, medicina personalizată, terapiile genetice și noile tehnologii de diagnosticare pot accelera dezvoltarea medicinei. În același timp, publicul nu are întotdeauna instrumentele necesare pentru a înțelege aceste evoluții și pentru a distinge informațiile verificate de afirmațiile false.
Rețelele sociale amplifică problema. Informațiile medicale circulă alături de opinii personale, zvonuri, interese comerciale și conținut conceput special pentru a atrage atenția, fără ca acuratețea să fie întotdeauna o prioritate.
Reprezentanții OMS au precizat că organizația discută și cu platformele digitale despre rolul algoritmilor în distribuirea informațiilor despre sănătate. O parte dintre aceste mecanisme au fost dezvoltate în principal pentru obiective comerciale, nu pentru protejarea sănătății publice.
În acest context, OMS urmărește să încurajeze o comunicare mai eficientă, adaptată întrebărilor și preocupărilor reale ale publicului. Organizația consideră că medicii și ceilalți profesioniști din sănătate pot avea un rol esențial, deoarece rămân printre cele mai credibile surse de informații medicale pentru populație.
OMS nu cere publicului să accepte orbește recomandările medicale
Un aspect important al inițiativei este accentul pus pe transparență și dialog. Reconstruirea încrederii nu se poate realiza doar prin transmiterea unor mesaje oficiale sau prin solicitarea ca oamenii să aibă încredere în instituții.
OMS susține că procesul trebuie să includă explicații clare privind modul în care sunt realizate cercetările, verificarea rezultatelor și comunicarea limitelor cunoașterii științifice.
Inițiativa promovează cinci valori fundamentale: respectul, integritatea, rigoarea științifică, responsabilitatea etică și incluziunea socială.
Organizația își propune, de asemenea, să încurajeze implicarea comunităților în stabilirea priorităților de cercetare și în găsirea unor modalități eficiente de aplicare a descoperirilor medicale.
Peste 240 de organizații, reunite într-o inițiativă internațională
Prin lansarea „Together for Science and Health”, OMS invită organizații, universități, instituții de cercetare, asociații profesionale și reprezentanți ai societății civile să se alăture mișcării.
Participarea presupune asumarea unei declarații de angajament și contribuția la una sau mai multe dintre cele trei direcții: relația dintre știință și societate, utilizarea dovezilor în politicile publice și comunicarea științifică.
OMS precizează că afilierea nu presupune finanțare din partea organizației. Entitățile participante își susțin propriile activități și contribuie prin expertiză, experiență, rețele profesionale și proiecte concrete.
Lansarea din 10 noiembrie reprezintă începutul unei inițiative pe termen lung, nu încheierea unui program punctual. Obiectivul este construirea unei colaborări internaționale prin care progresul științific să fie mai bine înțeles, utilizat și transformat în beneficii reale pentru sănătatea populației.
Într-o perioadă în care informațiile medicale sunt disponibile aproape instantaneu, dar nu întotdeauna sunt corecte, OMS transmite un mesaj important: încrederea în știință trebuie construită prin transparență, comunicare și rezultate verificabile.
