O schimbare radicală a modelului alimentar global ar putea transforma profund agricultura mondială, reducând emisiile poluante provenite din schimbarea utilizării terenurilor cu 85% și eliberând suprafețe uriașe de teren. Totuși, un studiu de amploare avertizează că această tranziție va aduce reconfigurări economice majore pentru fermieri și producători.
O tranziție globală către diete mai sănătoase, o eficiență sporită în agricultură și o reducere drastică a risipirii alimentelor ar putea schimba din temelii structura producției agricole până în anul 2050. Potrivit unui studiu de modelare publicat în revista Nature de cercetătorii de la London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM) și Universitatea Cornell, alături de alte zece echipe internaționale, o astfel de schimbare ar conduce la o reducere cu 85% a emisiilor nete de dioxid de carbon rezultate din schimbarea utilizării terenurilor.
Cercetarea oferă o analiză detaliată a implicațiilor economice și de mediu în ipoteza în care populația lumii ar adopta recomandările Comisiei EAT-Lancet. Tabloul rezultat indică o restructurare masivă: o contracție accelerată a sectorului zootehnic, concomitent cu o creștere spectaculoasă a producției de legume, fructe, nucifere și leguminoase.
Scădere dramatică a zootehniei și explozia sectorului vegetal
Modelele matematice sugerează că adoptarea unei diete echilibrate ar diminua suprafața totală de teren agricol utilizat la nivel mondial cu până la 6% comparativ cu tendințele actuale. Cea mai accentuată scădere s-ar înregistra în sectorul zootehnic. Se estimează că valoarea totală a producției animale ar putea scădea cu 42% (echivalentul a 630 de miliarde de dolari) până în 2050, raportat la anul 2020.
Lovit deosebit de dur ar fi sectorul creșterii rumegătoarelor — bovine pentru carne, oi și capre. Valoarea economică a acestei industrii s-ar putea prăbuși cu 70% (274 de miliarde de dolari), ceea ce ar însemna prezența pe glob a aproximativ 400 de milioane de rumegătoare mai puține decât în prezent.
În schimb, producția de alimente de origine vegetală ar cunoaște o expansiune rapidă. Valoarea globală cumulată a culturilor de legume, fructe, nucifere și leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut) este estimată să crească cu 57%, adăugând o valoare suplimentară de 890 de miliarde de dolari. Leguminoasele joacă un rol esențial, fiind surse valoroase de proteine și fibre ce necesită mult mai puține resurse comparativ cu produsele de origine animală.
Beneficii pentru sănătate și mediul înconjurător
Consecințele pozitive ale unei astfel de tranziții depășesc sfera ecologică. Raportul Comisiei EAT-Lancet subliniază că adoptarea unor alimentații sănătoase la nivel global ar putea preveni aproximativ 15 milioane de decese premature în fiecare an.
Totodată, studiile anterioare arată că sistemul alimentar actual generează costuri ascunse imense, evaluate între 10 și 20 de trilioane de dolari anual. Aceste cheltuieli indirecte includ îngrijirile medicale pentru bolile cronice provocate de alimentația nesănătoasă, degradarea mediului și pierderile de productivitate economică.
Din punct de vedere climatic, reducerea emisiilor cu 85% provine în special din stoparea defrișărilor și conservarea ecosistemelor naturale. Schimbarea utilizării terenurilor — cum ar fi tăierea pădurilor pentru pășuni sau culturi furajere — eliberează cantități uriașe de carbon stocat. Limitarea acestor practici ar permite solului și vegetației să absoarbă dioxidul de carbon din atmosferă.
O hartă a discrepanțelor regionale: Europa și SUA vs. India
Efectele economice ale reorientării agricole nu vor fi distribuite uniform pe glob, arată autorii cercetării. În Statele Unite ale Americii, valoarea totală a producției agricole ar urma să scadă cu 21% (76 de miliarde de dolari) până în 2050. În timp ce producția vegetală americană ar crește cu 20% (+40 de miliarde dolari), sectorul zootehnic s-ar diminua drastic cu 73% (-116 miliarde dolari).
Europa ar putea consemna o scădere și mai accentuată a valorii totale din agricultură, de 35% (-190 de miliarde de dolari). Producția zootehnică europeană s-ar diminua cu 66% (-168 miliarde dolari), în timp ce valoarea culturilor vegetale ar înregistra o ușoară scădere de 8% (-22 miliarde dolari).
La polul opus se află India, unde valoarea totală a producției agricole este estimată să crească cu 46% (+198 de miliarde de dolari). Această evoluție ar fi propulsată de o majorare masivă cu 65% a valorii producției vegetale (+208 miliarde dolari), în timp ce sectorul zootehnic indian ar suferi o reducere de doar 8% (-10 miliarde dolari). Aceste diferențe regionale reflectă specificul sistemelor agricole locale, dietele actuale, disponibilitatea terenurilor și fluxurile comerciale.
Sfidarea tranziției: decizii politice și bariere culturale
Cercetătorii atrag atenția că modelele au presupus o schimbare teoretică de preferință a consumatorilor. În realitate, alimentele proaspete nu sunt la fel de accesibile sau ieftine pentru toate populațiile, iar preferințele culinare depind de tradiții, cultură și venituri.
Dr. Matt Gibson, autorul principal al studiului, de la London School of Hygiene & Tropical Medicine și Universitatea Cornell, a subliniat că guvernele trebuie să își asume decizii dificile și să sprijine fermierii în această tranziție. Coautorul Daniel Mason-D’Croz adaugă că aceste scenarii oferă un ghid strategic pentru a identifica din timp dezechilibrele. Aplanarea șocurilor economice pentru comunitățile rurale dependente de creșterea animalelor va necesita politici de sprijin și planificare riguroasă cu mult înainte de anul 2050.
