Vaccinul antigripal cu doză mare ar putea reduce riscul de spitalizare în rândul persoanelor în vârstă
Un studiu clinic amplu derulat în Danemarca sugerează că vaccinurile gripale cu doză mare pot reduce semnificativ riscul de spitalizare din cauza gripei la adulții vârstnici, inclusiv la cei cu diabet, oferind un argument puternic pentru utilizarea lor pe scară largă în rândul populațiilor vulnerabile. Analiza, publicată în JAMA Internal Medicine, compară eficacitatea vaccinului antigripal cu doze crescute de antigen față de vaccinul standard și evidențiază beneficii clare în prevenirea unor forme severe de boală influenza la persoanele de 65 de ani și peste această vârstă.
Gripa rămâne o infecție respiratorie acută extrem de răspândită la nivel global: Organizația Mondială a Sănătății estimează anual aproximativ un miliard de cazuri, dintre care între 3 și 5 milioane sunt severe și determină între 290.000 și 650.000 de decese. Deși boala este, în multe situații, auto-limitată, adulții în vârstă și persoanele cu afecțiuni cronice — cum este diabetul — au un risc mai mare de complicații respiratorii și cardiovasculare severe. Vaccinarea anuală rămâne principalul instrument de prevenire a acestor rezultate nefavorabile.
Vaccinurile antigripale standard, inactivate, au oferit protecție importantă, dar nu întotdeauna suficientă în rândul persoanelor cu risc crescut. Ca răspuns la aceasta, au fost dezvoltate vaccinuri cu doză mare de antigen — adică conțin echivalentul a de patru ori cantitatea de antigen din vaccinurile standard. În Statele Unite, vaccinurile cu doză mare sunt preferate pentru adulții de 65 de ani și peste, pe baza dovezilor anterioare privind răspunsul imun mai robust și protecția sporită împotriva gripei. Totuși, până de curând, doar câteva studii randomizate au analizat eficacitatea acestor vaccinuri la adulții mai în vârstă, în special la cei cu diabet.
Detalii ale studiului și principalele rezultate
Analiza publicată în JAMA Internal Medicine reprezintă o analiză secundară predefinită a studiului clinic randomizat DANFLU-2, desfășurat în Danemarca. În total, au fost înscriși 332.438 de adulți în vârstă, dintre care 43.881 aveau diabet. Participanții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri: unul care a primit vaccinul antigripal cu doză mare și altul care a primit vaccinul cu doză standard. Perioada de urmărire a început la 14 zile după vaccinare și s-a întins până la 31 mai a anului următor. Cercetătorii au analizat eficacitatea celor două tipuri de vaccinuri în prevenirea spitalizărilor asociate gripei, precum și spitalizările pentru boli cardiorespiratorii și cardiovasculare.
Analiza a evidențiat că adultul vârstnic vaccinat cu doza mare a avut rate mai scăzute de spitalizare pentru gripe confirmate sau suspectate și pentru unele complicații respiratorii, indiferent de prezența diabetului. Această asociere a fost consecventă în rândul persoanelor cu și fără diabet, sugerând un avantaj clinic al vaccinurilor cu doză mare în reducerea anumitor spitalizări legate de gripă. Totuși, diferențele între grupuri nu au fost uniforme pentru toate tipurile de spitalizări analizate: nu s-au observat diferențe semnificative în ratele de spitalizare pentru orice boală respiratorie sau pentru infarct miocardic.
Un punct de interes specific a fost influența duratei diabetului asupra rezultatelor asociate tipului de vaccin. În rândul persoanelor cu diabet de lungă durată, cei care au primit vaccin cu doză mare au avut mai puține internări pentru complicații cardiorespiratorii comparativ cu cei vaccinați cu doză standard, în timp ce această diferență nu a fost observată la persoanele cu diabet de durată mai scurtă. Acest lucru sugerează că persoanele cu un control glicemic dificil sau cu un istoric mai lung de diabet pot beneficia într-o măsură mai mare de protecția oferită de vaccinurile cu doză mare, deși rezultatele subgrupurilor trebuie interpretate cu precauție, fiind exploratorii.
Interpretarea rezultatelor și implicațiile pentru sănătate publică
Autorii studiului subliniază că, deși analiza primară a DANFLU-2 nu a identificat un efect semnificativ asupra spitalizărilor pentru gripă sau pneumonie atunci când s-au combinat toate tipurile de spitalizări, rezultatele secundare și ale subgrupurilor indică un potențial beneficiu incremental al vaccinurilor cu doză mare în reducerea anumitor complicații severe asociate gripei. De asemenea, riscul absolut de spitalizare a fost mai mare în rândul participanților cu diabet, ceea ce face ca reducerea spitalizărilor prin vaccinare să fie deosebit de relevantă din punct de vedere clinic în această populație.
Aceste constatări se aliniază recomandărilor organismelor de sănătate publică, care promovează vaccinarea anuală antigripală, în special pentru persoanele cu afecțiuni cronice și vârstnici, dată fiind vulnerabilitatea lor crescută la complicații grave. Vaccinarea rămâne una dintre cele mai eficiente intervenții de sănătate preventivă, iar alegearea unui vaccin cu doză mare poate reprezenta un pas suplimentar în optimizarea protecției împotriva gripei pentru cei mai expuși.
Pe baza acestor dovezi, beneficiul vaccinurilor cu doză mare nu se limitează doar la reducerea numărului de cazuri ușoare de gripă, ci se extinde la prevenirea unor spitalizări serioase care pun în pericol viața, reduc presiunea asupra sistemelor de sănătate și îmbunătățesc calitatea vieții persoanelor în vârstă. În contextul în care sezonul gripal continuă să prezinte un risc semnificativ pentru sănătatea publică, astfel de rezultate evidențiază importanța adaptării strategiilor de vaccinare pentru a proteja eficient populațiile vulnerabile.
