Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate, dar și una dintre cele mai ușor de trecut cu vederea. O persoană poate avea tensiunea crescută ani la rând fără să simtă nimic neobișnuit. Între timp, vasele de sânge, inima, creierul și rinichii pot fi afectate treptat.
Tocmai de aceea, hipertensiunea este adesea numită „ucigașul tăcut”. Absența durerilor de cap, a amețelilor sau a altor simptome nu înseamnă că tensiunea arterială este normală. Singura modalitate sigură de a o depista este măsurarea regulată.
Ce valori ale tensiunii arteriale sunt normale?
Tensiunea arterială este exprimată prin două numere. Primul, numit tensiune sistolică, măsoară presiunea din artere atunci când inima se contractă. Al doilea, tensiunea diastolică, indică presiunea dintre bătăile inimii.
În ghidurile europene, o tensiune măsurată în cabinetul medical de cel puțin 140/90 mmHg este considerată în intervalul hipertensiunii. Este suficient ca unul dintre cele două numere să atingă sau să depășească pragul pentru ca rezultatul să necesite evaluare.
Orientativ, valorile se interpretează astfel:
- Sub 120/70 mmHg: valoare care se încadrează în categoria tensiunii ne-elevate conform clasificării europene.
- Între 120–139 mmHg sistolic și/sau 70–89 mmHg diastolic: tensiune crescută, care merită urmărită în funcție de valoarea exactă și de riscul cardiovascular.
- 140/90 mmHg sau peste: valoare care poate indica hipertensiune și necesită confirmare medicală.
- 160/100 mmHg sau peste: creștere importantă, pentru care este indicat un consult medical prompt.
- 180 mmHg sistolic și/sau 120 mmHg diastolic sau peste: valoare foarte mare, care impune repetarea corectă a măsurătorii și evaluare medicală imediată, în funcție de rezultat și de simptome.
Aceste praguri sunt orientative pentru adulți și pentru măsurătorile din cabinet. Diagnosticul nu se stabilește, de regulă, pe baza unei singure citiri, ci prin măsurători repetate și evaluarea medicului.
De ce este periculoasă hipertensiunea dacă nu avem simptome?
Mulți oameni asociază tensiunea mare cu durerile de cap, senzația de presiune în ceafă sau amețelile. În realitate, hipertensiunea nu provoacă frecvent simptome clare, chiar și atunci când valorile sunt suficient de mari pentru a crește riscul de complicații.
Presiunea crescută solicită în mod constant pereții vaselor de sânge și obligă inima să lucreze mai intens. În timp, acest lucru poate contribui la apariția unor probleme grave:
- infarct miocardic și alte boli cardiovasculare;
- accident vascular cerebral;
- insuficiență cardiacă;
- afectarea funcției rinichilor;
- deteriorarea vaselor de sânge și a retinei;
- creșterea riscului de deces prematur.
Riscul depinde de nivelul tensiunii, de durata în care aceasta rămâne crescută și de alți factori, precum diabetul, fumatul, colesterolul ridicat, bolile renale și istoricul familial.
Când trebuie să cerem ajutor medical?
O valoare mare nu trebuie ignorată, chiar dacă persoana se simte bine. Totuși, este important să facem diferența între o tensiune crescută care necesită consult și o posibilă urgență medicală.
Dacă tensiunea ajunge la 180/120 mmHg sau peste, stai în repaus și repetă măsurătoarea după cel puțin un minut, folosind corect aparatul. Dacă valoarea rămâne foarte mare, solicită imediat sfatul unui profesionist medical.
Dacă tensiunea este foarte mare și apar durere în piept, dificultăți de respirație, slăbiciune sau amorțeală bruscă, tulburări de vedere, confuzie ori dificultăți de vorbire, sună la 112. Nu aștepta să vezi dacă simptomele dispar.
O valoare izolată poate fi influențată de stres, durere, efort fizic, cafea sau măsurarea incorectă. Cu toate acestea, valorile foarte mari trebuie tratate cu seriozitate și nu trebuie puse automat pe seama emoțiilor.
Cum măsurăm corect tensiunea acasă?
Măsurarea la domiciliu poate ajuta la identificarea hipertensiunii și la urmărirea tratamentului, cu condiția să fie făcută corect.
Pentru rezultate mai relevante:
- Evită cafeaua, fumatul și efortul fizic în cele 30 de minute dinaintea măsurării.
- Stai liniștit cel puțin cinci minute înainte de a porni aparatul.
- Așază-te pe scaun, cu spatele sprijinit și tălpile pe podea, fără să încrucișezi picioarele.
- Folosește un tensiometru validat, cu manșetă potrivită pentru circumferința brațului.
- Sprijină brațul la nivelul inimii și nu vorbi în timpul măsurării.
- Efectuează două măsurători la un interval de aproximativ un minut și notează rezultatele.
Pentru evaluarea tensiunii, medicul poate recomanda măsurători dimineața și seara, timp de mai multe zile. O medie a valorilor este, de regulă, mai utilă decât o singură citire.
Pragul utilizat frecvent pentru hipertensiunea măsurată acasă este o medie de cel puțin 135/85 mmHg, în timp ce în cabinet se folosește pragul de 140/90 mmHg. Interpretarea trebuie făcută în contextul recomandărilor medicale și al stării fiecărui pacient.
Cine ar trebui să-și verifice regulat tensiunea?
Orice adult ar trebui să își verifice tensiunea periodic, chiar dacă se simte bine. Monitorizarea este deosebit de importantă pentru persoanele care au exces de greutate, duc o viață sedentară, consumă multă sare, fumează, au diabet sau boli renale ori au rude apropiate cu hipertensiune.
Riscul crește odată cu vârsta, însă tensiunea arterială crescută poate apărea și la adulții tineri. Nu este indicat să așteptăm apariția simptomelor înainte de a face o măsurătoare.
Ce putem face pentru a menține tensiunea sub control?
Schimbările stilului de viață pot ajuta la prevenirea și controlul hipertensiunii. Printre cele mai importante măsuri se numără reducerea consumului de sare, o alimentație echilibrată, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți sănătoase, limitarea consumului de alcool și renunțarea la fumat.
Persoanele diagnosticate cu hipertensiune pot avea nevoie și de medicamente. Tratamentul se stabilește în funcție de valori, riscul cardiovascular și alte afecțiuni. Nu trebuie întrerupt și nici modificat fără recomandarea medicului, chiar dacă tensiunea revine la valori normale.
Concluzie: nu aștepta apariția simptomelor
Hipertensiunea poate evolua în tăcere, iar faptul că ne simțim bine nu garantează că tensiunea este în limite normale. O valoare repetată de cel puțin 140/90 mmHg, măsurată în cabinet, merită evaluare medicală, iar valorile foarte mari necesită atenție imediată.
O măsurătoare simplă, făcută periodic și corect, poate ajuta la depistarea timpurie a unei probleme care, netratată, poate avea consecințe grave. Nu aștepta să te doară capul sau să apară amețeala: verificarea tensiunii este una dintre cele mai simple măsuri prin care îți poți proteja sănătatea.
