Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral: semnele care pot salva vieți.

Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (AVC), marcată în fiecare an pe 29 octombrie, aduce în atenție una dintre cele mai grave urgențe medicale și un mesaj esențial: recunoașterea rapidă a simptomelor și apelarea serviciilor de urgență pot face diferența dintre viață și moarte, dar și dintre recuperare și dizabilitate pe termen lung.

În 2026, Organizația Mondială pentru AVC promovează mesajul „Every Minute Counts” – fiecare minut contează – și încurajează oamenii să învețe semnele de avertizare și să acționeze fără întârziere.

AVC-ul nu afectează doar persoanele în vârstă. Poate apărea la orice vârstă, iar simptomele se instalează adesea brusc. De aceea, este important ca fiecare dintre noi să știe cum poate recunoaște primele semne, ce trebuie să facă atunci când suspectează un accident vascular cerebral și care sunt principalii factori de risc ce pot fi controlați.

Ce este un accident vascular cerebral și de ce este atât de periculos

Accidentul vascular cerebral apare atunci când circulația sângelui către o parte a creierului este întreruptă sau când un vas de sânge se rupe și provoacă o hemoragie. În ambele situații, celulele nervoase nu mai primesc suficient oxigen, iar leziunile cerebrale se pot instala rapid.

Există două forme principale de AVC:

• AVC ischemic – apare atunci când un cheag de sânge blochează un vas cerebral. Este forma întâlnită cel mai frecvent.
• AVC hemoragic – apare atunci când un vas de sânge se rupe, provocând o sângerare în interiorul creierului sau în jurul acestuia.

Există și atacul ischemic tranzitoriu (AIT), numit uneori „mini-AVC”, ale cărui simptome pot dispărea după câteva minute. Chiar dacă manifestările se remit, episodul trebuie evaluat de urgență, deoarece poate semnala un risc crescut de AVC.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2021 s-au înregistrat aproximativ 11,9 milioane de cazuri noi de AVC la nivel mondial. Totodată, estimările indică faptul că unul din patru adulți ar putea suferi un accident vascular cerebral de-a lungul vieții.

Gravitatea unui AVC depinde de zona creierului afectată, de amploarea leziunilor și de rapiditatea cu care pacientul primește tratament. Unele persoane se recuperează bine, în timp ce altele rămân cu dificultăți de mișcare, tulburări de vorbire, probleme de memorie sau au nevoie de îngrijire pe termen lung.

Semnele unui AVC: cum îl recunoști la timp

Simptomele unui accident vascular cerebral apar, de regulă, brusc. Ele pot fi ușor de observat sau, uneori, pot părea inițial manifestări ale unei alte probleme de sănătate.

Printre cele mai importante semne de avertizare se numără:

• Asimetria feței: un colț al gurii coboară, iar persoana nu mai poate zâmbi simetric.
• Slăbiciunea unui braț sau a unui picior: persoana nu poate ridica normal un braț ori își pierde brusc forța pe o parte a corpului.
• Tulburările de vorbire: cuvintele sunt pronunțate neclar, persoana nu găsește cuvintele potrivite sau nu înțelege ce i se spune.
• Problemele de vedere: vederea devine brusc încețoșată, dublă sau se pierde parțial ori complet.
• Pierderea echilibrului: apar amețeli puternice, dificultăți la mers sau pierderea coordonării.
• Durerea de cap severă și bruscă: în special atunci când apare fără o cauză cunoscută și este neobișnuit de intensă.

Nu este necesar ca toate aceste simptome să apară simultan. Prezența chiar și a unuia singur, instalat brusc, poate indica un AVC și impune apelarea imediată a serviciului de urgență 112.

Testul FAST: patru repere care pot salva o viață

Pentru recunoașterea rapidă a simptomelor, organizațiile medicale promovează testul FAST, un instrument simplu care ajută la identificarea principalelor semne ale unui AVC.

F – Face (Față)

Roagă persoana să zâmbească. Observă dacă o parte a feței este căzută sau dacă zâmbetul este asimetric.

A – Arms (Brațe)

Roagă persoana să ridice ambele brațe. Dacă unul nu poate fi ridicat sau coboară involuntar, este un semnal de alarmă.

S – Speech (Vorbire)

Cere-i să repete o propoziție simplă. Vorbirea neclară sau dificultatea de a înțelege cuvintele pot indica un AVC.

T – Time (Timp)

Dacă observi oricare dintre aceste semne, sună imediat la 112. Notează ora la care au început simptomele sau momentul în care persoana a fost văzută ultima dată fără manifestări.

Varianta extinsă, BE FAST, include și pierderea echilibrului (Balance) și modificările bruște ale vederii (Eyes). Acestea sunt importante deoarece unele AVC-uri pot provoca simptome care nu se limitează la față, brațe și vorbire.

Ce trebuie să faci dacă suspectezi un AVC

În cazul unui posibil accident vascular cerebral, timpul este esențial. Nu aștepta să vezi dacă simptomele dispar și nu presupune că persoana își va reveni singură.

Urmează câțiva pași simpli:

1. Sună imediat la 112. Spune operatorului ce simptome ai observat și când au început.
2. Nu transporta pacientul cu mașina personală. Solicită ambulanța, astfel încât echipajul medical să poată începe evaluarea și să organizeze transportul adecvat.
3. Nu îi administra alimente, lichide sau medicamente din proprie inițiativă. AVC-ul poate afecta înghițirea, iar administrarea unor medicamente, inclusiv a aspirinei, poate fi periculoasă în cazul unei hemoragii cerebrale.
4. Rămâi lângă persoană și urmărește-i starea. Dacă devine inconștientă sau nu respiră normal, comunică imediat acest lucru operatorului 112 și urmează instrucțiunile primite.
5. Nu întârzia apelul pentru a face teste suplimentare. Testul FAST ajută la recunoașterea semnelor, dar nu înlocuiește evaluarea medicală.

Chiar dacă simptomele dispar în câteva minute, este necesară evaluarea medicală de urgență. Un atac ischemic tranzitoriu nu trebuie ignorat.

De ce fiecare minut contează în tratamentul AVC

În cazul unui AVC ischemic, medicii pot utiliza tratamente care urmăresc dizolvarea cheagului de sânge sau îndepărtarea acestuia din vasul blocat. În funcție de situația clinică, acestea pot include tromboliza intravenoasă și trombectomia mecanică.

Aceste proceduri nu sunt potrivite pentru toți pacienții, iar eligibilitatea depinde de tipul AVC-ului, rezultatele investigațiilor, momentul apariției simptomelor și alte criterii medicale.

Tocmai de aceea, pacientul trebuie să ajungă cât mai repede la spital. Medicii pot efectua investigații imagistice, precum tomografia computerizată sau RMN-ul cerebral, pentru a stabili dacă este vorba despre un blocaj sau o hemoragie și pentru a decide tratamentul potrivit.

În cazul AVC-ului hemoragic, conduita medicală este diferită și poate include controlul tensiunii arteriale, tratament specializat și, în anumite situații, intervenții neurochirurgicale.

Nu există un interval de timp care să garanteze că tratamentul va fi eficient pentru orice pacient. Unele terapii au ferestre de administrare limitate, în timp ce anumiți pacienți pot beneficia de proceduri și la mai multe ore de la debut, în funcție de investigații. Mesajul rămâne același: nu pierde timp încercând să stabilești singur dacă simptomele sunt suficient de grave.

Principalii factori de risc pentru accidentul vascular cerebral

Deși unele cauze nu pot fi prevenite în totalitate, riscul de AVC poate fi redus prin controlul factorilor modificabili și prin monitorizarea regulată a stării de sănătate.

Printre cei mai importanți factori de risc se numără:

• Hipertensiunea arterială, unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru AVC.
• Colesterolul crescut, în special valorile ridicate ale colesterolului LDL, care contribuie la formarea plăcilor de aterom.
• Diabetul, care poate afecta în timp vasele de sânge.
• Fumatul, asociat cu deteriorarea vaselor de sânge și cu un risc cardiovascular mai mare.
• Sedentarismul și excesul de greutate, care pot favoriza apariția hipertensiunii, diabetului și a altor probleme metabolice.
• Alimentația bogată în sare și grăsimi nesănătoase, mai ales atunci când se asociază cu un stil de viață dezechilibrat.
• Fibrilația atrială și alte afecțiuni cardiovasculare, care pot crește riscul formării cheagurilor de sânge.

Vârsta înaintată și antecedentele personale de AVC reprezintă, de asemenea, factori importanți. Totuși, accidentul vascular cerebral nu este exclusiv o problemă a persoanelor în vârstă.

Prevenția presupune controlul tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, activitate fizică regulată, alimentație echilibrată și gestionarea corectă a afecțiunilor precum diabetul și dislipidemia.

Cum poate fi redus riscul de AVC

Prevenția începe cu obiceiuri consecvente și cu identificarea din timp a problemelor medicale.

• Măsoară periodic tensiunea arterială și urmează tratamentul prescris dacă ai hipertensiune.
• Efectuează analizele recomandate de medic pentru colesterol și glicemie.
• Consumă mai multe legume, fructe, leguminoase și cereale integrale și redu aportul excesiv de sare și grăsimi saturate.
• Fă mișcare în mod regulat, adaptată vârstei și stării tale de sănătate.
• Renunță la fumat și limitează consumul de alcool.
• Respectă controalele medicale, mai ales dacă ai boli cardiovasculare sau antecedente de AVC.

Persoanele care au suferit deja un AVC sau un atac ischemic tranzitoriu au nevoie de un plan individualizat de prevenție secundară. Tratamentul poate include medicamente pentru tensiune, colesterol sau prevenirea cheagurilor, în funcție de cauza evenimentului și de recomandările medicului. Medicamentele nu trebuie începute sau întrerupte fără îndrumare medicală.

Recuperarea după AVC: un proces care poate dura luni sau ani

Supraviețuirea unui accident vascular cerebral este doar prima etapă a unui proces care poate necesita recuperare îndelungată. În funcție de leziunile produse, unii pacienți își recapătă rapid o parte dintre funcții, în timp ce alții au nevoie de luni sau ani de recuperare.

Reabilitarea poate include kinetoterapie pentru mobilitate și echilibru, terapie ocupațională pentru activitățile zilnice, logopedie pentru vorbire și înghițire, precum și sprijin psihologic și neuropsihologic.

Începerea recuperării după stabilizarea medicală, adaptarea programului la nevoile pacientului și implicarea familiei pot contribui la îmbunătățirea funcționalității și a calității vieții.

Ziua Mondială a AVC: informația corectă poate face diferența

Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral nu este doar un prilej de informare, ci și un îndemn la acțiune. Cunoașterea simptomelor, controlul factorilor de risc și accesul rapid la servicii medicale sunt esențiale pentru reducerea deceselor și a dizabilităților provocate de AVC.

Mesajul campaniei din 2026 este simplu: fiecare minut contează. O persoană care recunoaște la timp asimetria feței, slăbiciunea unui braț sau tulburările de vorbire poate contribui la salvarea unei vieți dacă apelează imediat 112.

Reține: în cazul unui posibil AVC, nu aștepta ca simptomele să treacă. Sună la 112 și lasă evaluarea și tratamentul în seama echipelor medicale.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical sau recomandările personalizate ale unui specialist.