Ziua Mondială a Prematurității: unul din zece copii se naște înainte de termen
De ce nu se încheie lupta odată cu externarea din maternitate

În fiecare an, aproximativ 15 milioane de copii se nasc prematur, înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină. Pentru mulți dintre ei, primele zile și săptămâni de viață înseamnă incubatoare, aparatură de monitorizare, tratamente complexe și o luptă continuă pentru supraviețuire. Pentru părinți, începutul unei astfel de povești este adesea marcat de teamă și incertitudine, iar pentru medicii neonatologi, fiecare progres poate însemna o victorie importantă.
Pe 15 noiembrie 2026 este marcată Ziua Mondială a Prematurității, un eveniment dedicat conștientizării problemelor medicale și sociale asociate nașterilor înainte de termen. Începând din acest an, data oficială a fost mutată de la 17 noiembrie la 15 noiembrie, în cadrul procesului de integrare a campaniei în calendarul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Mesajul campaniei din 2026 este „Small babies, big potential. Invest in follow-up care to protect their future!” – „Bebeluși mici, potențial imens. Investim în îngrijirea de urmărire pentru a le proteja viitorul!”. Tema atrage atenția asupra unui aspect esențial: îngrijirea copiilor născuți prematur nu trebuie să se oprească în momentul în care aceștia părăsesc secția de terapie intensivă neonatală.
Un copil din zece se naște prematur la nivel mondial
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ unul din zece copii se naște înainte de termen, iar numărul anual al nașterilor premature este estimat la circa 15 milioane.
Nașterea prematură este definită ca venirea pe lume a unui copil înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină. În funcție de vârsta gestațională, prematuritatea este împărțită în trei categorii:
- Prematuritate extremă: naștere înainte de 28 de săptămâni de sarcină;
- Prematuritate severă: naștere între 28 și mai puțin de 32 de săptămâni;
- Prematuritate moderată sau tardivă: naștere între 32 și 37 de săptămâni.
Diferențele dintre aceste categorii sunt importante, deoarece fiecare săptămână suplimentară petrecută în uter poate contribui la dezvoltarea organelor și la creșterea șanselor de supraviețuire ale copilului.
Nou-născuții extrem de prematuri sunt cei mai vulnerabili. Plămânii, creierul, sistemul digestiv și sistemul imunitar pot fi insuficient dezvoltate, iar organismul întâmpină dificultăți în menținerea temperaturii corporale și în adaptarea la mediul exterior.
Complicațiile asociate prematurității reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani. OMS estimează că o mare parte dintre decesele asociate nașterilor premature ar putea fi prevenite prin intervenții medicale eficiente, accesibile și aplicate la timp.
România, printre țările europene cu o pondere ridicată a nașterilor premature
Prematuritatea reprezintă o problemă importantă și pentru sistemul medical din România. Datele Eurostat pentru anul 2024, prezentate de organizația Salvați Copiii, arată că aproximativ unul din zece copii născuți în România a venit pe lume înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină.
România se află printre țările cu cele mai ridicate ponderi ale nașterilor premature dintre statele pentru care există date comparabile. Valoarea este apropiată de cea raportată în Bulgaria, de 9,06%, și depășește nivelurile înregistrate în Ungaria, Malta și Austria.
Situația este cu atât mai importantă cu cât accesul la servicii medicale specializate și la monitorizare neonatală poate face diferența dintre supraviețuire și complicații pe termen lung.
Totodată, datele provizorii ale Institutului Național de Statistică pentru 2025 indică o rată a mortalității infantile de 6 decese la 1.000 de născuți vii la nivel național. Diferențele dintre mediul rural și cel urban sunt relevante: 6,2 decese la 1.000 de născuți vii în mediul rural, față de 4,8 în mediul urban.
Aceste cifre evidențiază importanța accesului la servicii medicale de calitate pentru gravide și nou-născuți, indiferent de regiunea în care locuiesc familiile.
Crește ponderea nașterilor premature la Spitalul Universitar de Urgență București
O situație relevantă a fost semnalată și de Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB). Potrivit datelor comunicate în noiembrie 2026, maternitatea a înregistrat în 2025 un total de 1.615 nașteri, iar rata prematurității a ajuns la 13,8%.
În același timp, numărul total al nașterilor din această unitate medicală a scăzut față de anii anteriori. În 2020, maternitatea înregistra 2.170 de nașteri, în timp ce în 2026, până la momentul comunicării datelor din noiembrie, fuseseră raportate 1.385.
Reprezentanții spitalului au explicat că o parte dintre gravidele care ajung la SUUB prezintă complicații de sarcină, iar nou-născuții au nevoie de îngrijiri specializate, uneori de mare complexitate.
Secția de Neonatologie a spitalului este clasificată ca maternitate de grad III, ceea ce îi permite să trateze inclusiv nou-născuți cu patologii complexe și prematuri cu greutate extrem de mică la naștere.
De ce se nasc copiii înainte de termen?
Nașterea prematură poate avea cauze multiple, iar în numeroase situații nu poate fi identificat un singur factor responsabil.
Unele nașteri premature apar spontan, prin declanșarea travaliului înainte de termen sau prin ruperea prematură a membranelor. În alte cazuri, medicii decid întreruperea sarcinii înainte de 37 de săptămâni pentru a proteja viața mamei sau a copilului, atunci când continuarea sarcinii presupune riscuri importante.
Printre factorii care pot crește riscul se numără:
- sarcinile multiple, în special gemelare sau triple;
- infecțiile materne și anumite infecții ale tractului genital;
- hipertensiunea arterială și preeclampsia;
- diabetul și alte afecțiuni cronice;
- problemele placentare;
- antecedentele de naștere prematură;
- anumite anomalii ale uterului sau colului uterin.
Vârsta maternă, fumatul, consumul de alcool și accesul insuficient la îngrijire prenatală pot influența, de asemenea, riscul.
Monitorizarea regulată a sarcinii este esențială pentru identificarea din timp a complicațiilor. Ecografiile, evaluarea dezvoltării fătului, depistarea infecțiilor și controlul afecțiunilor materne permit medicilor să intervină atunci când există semne de risc.
Totuși, nu toate nașterile premature pot fi prevenite, chiar și în cazul femeilor care beneficiază de îngrijire prenatală corespunzătoare.
Ce riscuri întâmpină un copil născut prematur?
În primele zile de viață, unul dintre cele mai importante riscuri este incapacitatea organismului de a funcționa independent.
Plămânii insuficient dezvoltați pot provoca dificultăți respiratorii, iar unii copii au nevoie de oxigen suplimentar, ventilație non-invazivă sau suport respirator avansat.
Sistemul nervos central este, de asemenea, vulnerabil. În cazul prematurilor foarte mici, pot apărea hemoragii cerebrale sau leziuni care influențează dezvoltarea neurologică ulterioară.
Alte complicații pot include:
- infecții severe, din cauza sistemului imunitar insuficient dezvoltat;
- dificultăți de alimentație și digestie;
- enterocolită necrozantă, o afecțiune intestinală gravă;
- retinopatie de prematuritate, care poate afecta vederea;
- probleme de reglare a temperaturii corporale;
- tulburări de dezvoltare motorie, cognitivă sau de limbaj.
Nu toți copiii născuți prematur vor dezvolta aceste probleme. Evoluția depinde de vârsta gestațională, greutatea la naștere, complicațiile apărute și calitatea îngrijirii medicale.
Unii copii recuperează foarte bine și ajung să se dezvolte normal, în timp ce alții au nevoie de terapii și monitorizare specializată pe parcursul copilăriei.
Incubatorul nu este suficient. De ce contează îngrijirea după externare?
Unul dintre mesajele centrale ale Zilei Mondiale a Prematurității din 2026 este necesitatea monitorizării copiilor după externarea din secțiile de terapie intensivă neonatală.
Externarea reprezintă un moment important pentru familie, dar nu înseamnă întotdeauna încheierea problemelor medicale. Un copil poate avea nevoie în continuare de evaluări periodice, monitorizarea greutății și a alimentației, verificarea auzului și a vederii și urmărirea dezvoltării neurologice și motorii.
În funcție de istoricul medical, pot fi necesare consultații la neonatolog, pediatru, neurolog pediatru, oftalmolog, specialist în recuperare sau alte specialități.
Intervenția timpurie este importantă. Identificarea unor întârzieri de dezvoltare și începerea terapiilor potrivite pot îmbunătăți evoluția copilului și pot reduce impactul unor dificultăți pe termen lung.
OMS atrage atenția că sprijinul acordat familiilor trebuie să continue și după plecarea din spital. Părinții au nevoie de informații clare, acces la specialiști și sprijin emoțional, mai ales după perioade lungi petrecute în spital.
Metoda Kangaroo: contactul piele pe piele poate salva vieți
Una dintre intervențiile recomandate de OMS pentru îngrijirea nou-născuților prematuri este metoda Kangaroo Mother Care, cunoscută și sub numele de îngrijire de tip cangur.
Aceasta presupune menținerea copilului în contact direct, piele pe piele, cu mama sau cu un alt îngrijitor, cât mai mult timp posibil și în condiții medicale adecvate.
Metoda contribuie la reglarea temperaturii corporale, susține alăptarea, favorizează dezvoltarea legăturii dintre copil și părinte și poate îmbunătăți șansele de supraviețuire ale nou-născuților mici și prematuri.
Alături de contactul piele pe piele, alimentația cu lapte matern, prevenirea infecțiilor și suportul respirator adaptat nevoilor copilului reprezintă componente esențiale ale îngrijirii neonatale.
Progresele din medicina neonatală au îmbunătățit semnificativ șansele copiilor născuți înainte de termen, însă accesul la aceste intervenții nu este egal în toate țările și regiunile.
Spitalul Marie Curie își extinde terapia intensivă neonatală cu 20 de paturi
În România, una dintre cele mai importante vești din domeniul îngrijirii nou-născuților a fost anunțată în noiembrie 2026: secția de terapie intensivă pentru nou-născuți de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Maria Sklodowska Curie” din București urmează să își extindă capacitatea cu 20 de paturi.
Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, extinderea presupune amenajarea a două noi zone, fiecare cu câte zece paturi. Secția avea anterior o capacitate de 27 de paturi.
Operaționalizarea noilor locuri se va face etapizat, în funcție de disponibilitatea personalului medical. Ministrul a precizat că principala provocare este asigurarea numărului necesar de medici și asistente, astfel încât noile spații să poată funcționa în condiții de siguranță.
În ultimii trei ani, 36 de maternități din România au beneficiat de fonduri europene pentru dotarea cu echipamente medicale și modernizarea infrastructurii de neonatologie.
Investițiile în aparatură și infrastructură sunt importante, însă ele trebuie însoțite de recrutarea și pregătirea personalului specializat. În terapia intensivă neonatală, echipamentele moderne nu pot înlocui experiența și intervenția permanentă a echipelor medicale.
Dincolo de cifre, fiecare copil prematur are nevoie de o șansă
Ziua Mondială a Prematurității este mai mult decât un eveniment dedicat informării publice. Este un prilej de a atrage atenția asupra unei realități medicale care afectează milioane de familii și care necesită investiții constante în prevenție, servicii medicale și monitorizare pe termen lung.
Progresele din neonatologie au făcut posibilă supraviețuirea unor copii care, în urmă cu câteva decenii, ar fi avut șanse mult mai mici. Dar supraviețuirea este doar primul pas.
Un copil născut prematur are nevoie de îngrijire adaptată, de monitorizare medicală și, atunci când este necesar, de intervenții care să îi susțină dezvoltarea. Iar părinții au nevoie de sprijin și de acces la servicii medicale care să nu se oprească la poarta maternității.
Mesajul campaniei din 2026 sintetizează această responsabilitate: copiii născuți înainte de termen pot avea un viitor plin de posibilități, dar pentru aceasta au nevoie de îngrijire continuă, de specialiști și de sisteme medicale capabile să îi susțină încă din primele clipe de viață.
Pentru că nu este suficient ca un copil prematur să supraviețuiască. El trebuie să primească și șansa de a crește, de a se dezvolta și de a-și atinge întregul potențial.





