Sforăitul este adesea considerat doar un zgomot deranjant în timpul nopții, mai ales pentru persoana care doarme alături. În anumite situații, însă, acesta poate fi un semn al unei probleme medicale care afectează respirația în timpul somnului: apneea obstructivă în somn.
Nu orice persoană care sforăie suferă de apnee, dar atunci când sforăitul este puternic, apare frecvent și este însoțit de pauze de respirație, senzație de sufocare sau somnolență în timpul zilei, este importantă o evaluare medicală.
Ce este apneea obstructivă în somn?
Apneea obstructivă în somn este o tulburare în care respirația se oprește temporar sau se reduce semnificativ, în mod repetat, pe parcursul nopții. Fenomenul apare atunci când mușchii gâtului se relaxează, iar căile respiratorii superioare se îngustează sau se blochează.
În aceste momente, aerul nu mai circulă normal, iar nivelul oxigenului din sânge poate scădea. Creierul reacționează prin microtreziri care permit reluarea respirației, chiar dacă persoana nu își amintește că s-a trezit.
Aceste întreruperi repetate fragmentează somnul și pot împiedica organismul să se odihnească suficient, chiar dacă persoana petrece în pat șapte sau opt ore.
Când ar trebui să ne îngrijoreze sforăitul?
Un sforăit ocazional poate apărea după consumul de alcool, în timpul unei răceli sau atunci când dormim pe spate. Devine mai îngrijorător atunci când este persistent și apare împreună cu alte simptome.
Printre semnele care pot indica apnee în somn se numără:
- sforăit puternic, frecvent, care deranjează somnul celor din apropiere;
- pauze de respirație observate de partener;
- treziri bruște, însoțite de senzația că persoana se sufocă sau gâfâie;
- somn agitat și treziri repetate în timpul nopții;
- oboseală persistentă și somnolență în timpul zilei;
- dureri de cap dimineața;
- gură uscată sau durere în gât la trezire;
- dificultăți de concentrare, iritabilitate sau schimbări de dispoziție;
- hipertensiune arterială, mai ales atunci când este dificil de ținut sub control.
Un indiciu important este alternanța dintre sforăitul zgomotos și perioadele de liniște, urmate de o inspirație bruscă, un gâfâit sau reluarea zgomotoasă a respirației.
De multe ori, partenerul este primul care observă aceste manifestări. Persoana afectată poate să nu fie conștientă de întreruperile respirației, dar să resimtă consecințele lor în timpul zilei.
Cine are un risc mai mare?
Apneea obstructivă în somn poate apărea la persoane de vârste și conformații diferite. Riscul este mai ridicat în anumite situații, printre care:
- excesul de greutate și obezitatea;
- circumferința mare a gâtului;
- anumite particularități anatomice ale maxilarului, limbii sau căilor respiratorii;
- amigdale mărite, în special la copii;
- consumul de alcool înainte de culcare;
- fumatul;
- utilizarea unor medicamente sedative, care pot agrava problemele respiratorii în timpul somnului;
- antecedente familiale și înaintarea în vârstă.
Totuși, absența excesului de greutate nu exclude apneea. Nici lipsa unui sforăit evident nu garantează că respirația din timpul somnului este normală.
De ce nu trebuie ignorată apneea în somn?
Netratată, apneea obstructivă poate afecta calitatea vieții și poate fi asociată cu un risc mai mare de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. Somnolența excesivă poate reduce atenția și timpul de reacție, crescând riscul de accidente la volan sau în timpul activităților care necesită concentrare.
De asemenea, somnul fragmentat poate contribui la oboseală cronică, probleme de memorie, dificultăți de concentrare și iritabilitate.
Aceste riscuri nu înseamnă că orice persoană care sforăie are o boală gravă. Important este ca simptomele persistente, mai ales cele asociate cu pauze de respirație, să nu fie ignorate.
Cum se diagnostichează apneea în somn?
Primul pas este o discuție cu medicul de familie sau cu un specialist în medicina somnului, pneumologie ori ORL, în funcție de simptome și de recomandarea medicală.
Dacă există suspiciunea de apnee, medicul poate recomanda o investigație a somnului. Aceasta poate fi efectuată într-un laborator specializat sau, pentru anumite persoane, la domiciliu, cu ajutorul unui dispozitiv de monitorizare.
Polisomnografia poate înregistra mai mulți parametri în timpul somnului, inclusiv respirația, nivelul oxigenului din sânge și activitatea cerebrală. Testarea respiratorie la domiciliu poate fi o alternativă potrivită pentru unii pacienți, însă alegerea investigației depinde de situația clinică.
Sforăitul singur nu este suficient pentru stabilirea diagnosticului, iar aplicațiile de telefon sau dispozitivele de monitorizare a somnului nu înlocuiesc evaluarea medicală.
Ce tratamente există?
Tratamentul depinde de severitatea apneei, de cauzele care contribuie la blocarea căilor respiratorii și de starea generală de sănătate.
Pentru unii pacienți, medicul poate recomanda scăderea în greutate, activitate fizică regulată, evitarea alcoolului înainte de culcare și dormitul pe o parte. Aceste măsuri pot ajuta, dar nu înlocuiesc tratamentul necesar în cazurile de apnee confirmată.
Una dintre cele mai utilizate terapii este CPAP, un dispozitiv care furnizează aer sub presiune prin intermediul unei măști și menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. În anumite situații pot fi indicate dispozitive orale sau intervenții pentru corectarea unor probleme anatomice.
Tratamentul trebuie stabilit împreună cu medicul. Nu este recomandat să fie cumpărate dispozitive anti-sforăit sau să fie întrerupte tratamente prescrise fără o evaluare corespunzătoare.
Ce putem face dacă sforăim frecvent?
Dacă sforăitul este persistent, afectează somnul sau este însoțit de somnolență în timpul zilei, pauze de respirație ori treziri cu senzație de sufocare, este indicat un consult medical.
Până la evaluare, pot fi utile evitarea alcoolului înainte de culcare și încercarea de a dormi pe o parte. Persoanele care se confruntă cu somnolență accentuată trebuie să evite condusul atunci când nu se pot menține în stare de alertă.
Dacă apar dificultăți severe de respirație în stare de veghe, durere toracică sau alte simptome acute importante, este necesară solicitarea de ajutor medical de urgență.
Sforăitul nu înseamnă automat apnee în somn. Dar atunci când este puternic, repetat și însoțit de pauze de respirație sau oboseală persistentă, nu ar trebui tratat doar ca un inconvenient nocturn. Un diagnostic corect poate identifica problema și poate deschide calea către un somn mai odihnitor și o stare de sănătate mai bună.
