Trecerea la ora de iarnă poate influența temporar somnul, nivelul de energie și funcționarea organismului, chiar dacă ceasurile sunt date înapoi cu o oră. Schimbarea intervine în ritmul circadian, mecanismul biologic care coordonează alternanța dintre somn și starea de veghe, secreția hormonală și numeroase procese metabolice. Unele persoane se adaptează rapid, în timp ce altele pot resimți oboseală, somnolență sau modificări ale programului meselor în primele zile.
În România, trecerea la ora de iarnă are loc în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. La ora 04:00, ceasurile se dau înapoi la 03:00, astfel că noaptea va fi cu o oră mai lungă. Deși această schimbare permite, teoretic, o oră suplimentară de somn, organismul nu își modifică întotdeauna imediat ritmul biologic.
Cum influențează schimbarea orei ceasul biologic
Ritmul circadian este sistemul intern care ajută organismul să sincronizeze funcțiile biologice cu alternanța dintre lumină și întuneric. Acesta influențează somnul, temperatura corporală, secreția hormonilor și metabolismul.
Potrivit informațiilor publicate de National Institutes of Health (NIH), lumina și întunericul reprezintă semnale importante pentru reglarea ciclului somn-veghe. Expunerea la lumină contribuie la menținerea stării de alertă, în timp ce întunericul favorizează secreția de melatonină, hormon implicat în pregătirea organismului pentru somn.
Schimbarea oficială a orei nu modifică însă instantaneu toate aceste mecanisme. Organismul continuă să funcționeze după programul cu care era obișnuit, iar diferența dintre ora oficială și ritmul intern poate produce, temporar, senzația de oboseală sau dificultăți de adaptare.
O analiză publicată în revista Sleep Medicine Reviews, care a evaluat 27 de studii, a identificat efecte asupra duratei și calității somnului și asupra somnolenței diurne, deși rezultatele diferă între cercetări. Efectele negative au fost mai evidente la trecerea de primăvară, când se pierde o oră de somn, decât la revenirea la ora standard.
Temperatura ideală pentru un somn odihnitor, în sezonul de iarnă!
Ce se întâmplă cu digestia și apetitul alimentar
Schimbarea orei poate influența indirect și obiceiurile alimentare. Organismul coordonează nu doar somnul, ci și procese metabolice care funcționează după ritmuri zilnice. Atunci când programul de somn, mesele și activitățile obișnuite nu mai sunt sincronizate, unele persoane pot observa modificări ale senzației de foame sau ale orelor la care simt nevoia să mănânce.
Avem de a face cu posibile modificări ale somnului și digestiei în primele zile. Totuși, nu există suficiente dovezi pentru a afirma că simpla schimbare a ceasului provoacă probleme digestive importante la majoritatea oamenilor.
Potrivit NIH, mesele copioase consumate târziu pot favoriza indigestia și pot afecta calitatea somnului. Menținerea unor ore relativ constante pentru mese și evitarea cinelor foarte consistente înainte de culcare pot contribui la o adaptare mai ușoară.
De asemenea, reducerea activității fizice și creșterea apetitului pot apărea la unele persoane în perioada de tranziție către sezonul rece. Aceste manifestări nu sunt însă universale și nu trebuie atribuite automat schimbării orei.
Oboseala și schimbările de dispoziție în primele zile
Trecerea la ora de iarnă coincide cu scurtarea progresivă a zilelor și cu reducerea expunerii la lumina naturală în anumite intervale. Aceste schimbări pot influența starea de alertă, energia și dispoziția.
Într-o declarație din octombrie 2026, Codrina Rădulescu, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, a atras atenția asupra unor manifestări precum iritabilitatea, dificultățile de concentrare, somnolența diurnă și scăderea motivației. Persoanele cu antecedente de depresie sau alte afecțiuni psihice pot necesita o atenție suplimentară.
Aceste simptome nu indică automat apariția unei tulburări psihice. Dacă stările persistă, se agravează sau afectează semnificativ activitățile zilnice, este recomandată evaluarea de către un specialist.
O analiză sistematică publicată în European Journal of Epidemiology în 2026, bazată pe 157 de studii din 36 de țări, arată că efectele schimbării orei asupra sănătății nu sunt uniforme. Rezultatele diferă în funcție de tipul tranziției și de indicatorul analizat, iar dovezile privind unele efecte asupra somnului și ritmurilor circadiene rămân limitate.
Cum se poate adapta mai ușor organismul la ora de iarnă
Câteva măsuri simple pot ajuta la păstrarea unui ritm biologic stabil:
-
Păstrarea unui program regulat de somn: culcarea și trezirea la ore apropiate în fiecare zi ajută la sincronizarea ceasului biologic.
-
Expunerea la lumina naturală: timpul petrecut afară în timpul zilei susține reglarea ritmului circadian.
-
Menținerea orelor de masă: mesele regulate pot limita schimbările inutile ale rutinei alimentare.
-
Limitarea cafelei seara: cofeina poate întârzia adormirea și poate reduce calitatea somnului.
-
Evitarea meselor copioase înainte de culcare: această măsură poate reduce disconfortul digestiv nocturn.
Adulții au nevoie, în general, de cel puțin șapte ore de somn pe noapte, potrivit recomandărilor prezentate de NIH.
…
Trecerea la ora de iarnă nu provoacă obligatoriu probleme de sănătate, dar poate necesita o scurtă perioadă de adaptare. Un program regulat de somn, expunerea la lumină naturală și menținerea obiceiurilor alimentare pot ajuta organismul să gestioneze mai ușor schimbarea.
