Un studiu prezentat în cadrul Conferinței Naționale de Sănătate „#UndeDoare” atrage atenția asupra unei probleme persistente în România: tendința populației de a amâna consultul medical, de a recurge la automedicație și de a întrerupe tratamentele prescrise înainte de finalizarea lor. Datele cercetării realizate de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest) în luna mai 2026 arată că șapte din zece români evită să meargă la medic chiar și atunci când durerile persistă, în timp ce 76% recunosc că au oprit cel puțin o dată tratamentul recomandat înainte de termen.
Rezultatele studiului conturează imaginea unui sistem în care prevenția și educația medicală continuă să reprezinte puncte vulnerabile. Potrivit cercetării, peste 60% dintre respondenți afirmă că nu înțeleg complet diagnosticul primit din partea medicului, iar aproape patru din zece spun că iau medicamente fără a solicita în prealabil sfatul unui specialist. În același timp, doar 12% dintre participanți au declarat că prima reacție atunci când apare o problemă de sănătate este să își facă o programare la medic.
Specialiștii prezenți la conferință au subliniat că aceste comportamente pot avea consecințe importante atât asupra stării de sănătate a pacienților, cât și asupra sistemului medical. Întreruperea prematură a tratamentelor poate reduce eficiența terapiilor și poate favoriza agravarea unor afecțiuni, în timp ce automedicația crește riscul unor complicații sau al administrării incorecte a medicamentelor.
Cercetarea CES Bucharest indică și o problemă de comunicare între pacienți și sistemul de sănătate. Faptul că o majoritate a respondenților declară că nu înțeleg pe deplin explicațiile medicale primite sugerează existența unor dificultăți în transmiterea informațiilor privind diagnosticul, tratamentul și evoluția bolii. Specialiștii consideră că nivelul redus de alfabetizare medicală influențează direct modul în care oamenii iau decizii legate de propria sănătate.
În cadrul evenimentului au fost discutate și soluții pentru reducerea acestor probleme. Reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic, ai organizațiilor de pacienți și ai sectorului privat au insistat asupra necesității dezvoltării programelor de prevenție și educație pentru sănătate. Accentul a fost pus pe diagnosticarea timpurie, accesul mai rapid la servicii medicale și creșterea gradului de informare a populației.
Printre participanții la conferință s-au numărat reprezentanți ai unor instituții și organizații importante din domeniu, inclusiv Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România și Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila. Reprezentanții acestora au susținut că prevenția și educația sanitară trebuie să devină priorități reale pentru reducerea presiunii asupra sistemului de sănătate și pentru îmbunătățirea calității vieții populației.
Totodată, în cadrul dezbaterilor a fost abordată și problema sustenabilității financiare a sistemului medical. Oficialii au evidențiat necesitatea unor reforme care să urmărească performanța, transparența și eficiența în finanțarea spitalelor și a tratamentelor, astfel încât accesul pacienților la servicii medicale să poată fi menținut pe termen lung.
Paradoxul sănătății în România: optimism subiectiv versus date statistice
Datele prezentate de CES Bucharest confirmă un fenomen observat de mai mulți ani în România: mulți pacienți ajung la medic doar atunci când simptomele devin severe sau când afecțiunea afectează semnificativ activitățile zilnice. Această tendință este alimentată de mai mulți factori, inclusiv lipsa informațiilor medicale clare, timpul de așteptare pentru consultații, costurile asociate unor servicii și încrederea excesivă în tratamentele administrate fără supraveghere medicală.
Concluzia principală a studiului este că relația dintre pacienți și sistemul medical necesită o consolidare semnificativă. Specialiștii avertizează că prevenția, educația pentru sănătate și respectarea tratamentelor prescrise reprezintă elemente esențiale pentru reducerea numărului de îmbolnăviri grave și pentru creșterea eficienței sistemului sanitar. În lipsa unor măsuri consistente în aceste direcții, fenomenul automedicației și al abandonării tratamentelor riscă să rămână una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică din România.
