Criza sănătății mintale la tineri: generațiile actuale, mult mai afectate decât părinții și bunicii lor
Tinerii din întreaga lume se confruntă în prezent cu probleme de sănătate mintală la o intensitate fără precedent, iar Europa pare a fi unul dintre cele mai afectate continente, arată un studiu internațional prezentat recent. Cercetarea, realizată de organizația americană Sapien Labs, indică o deteriorare semnificativă a stării psihice a generațiilor tinere în comparație cu generațiile anterioare, într-un context în care cheltuielile pentru sănătate mintală au crescut, dar efectele pozitive întârzie să apară.
Raportul folosește un indicator complex, denumit „Mind Health Quotient” (MHQ), menit să evalueze sănătatea mintală pe baza abilităților emoționale, sociale, cognitive și fizice ale indivizilor. Un scor de 100 este considerat „normal” pentru populația generală. În timp ce persoanele peste 55 de ani au menținut scoruri aproape constante, tinerii sub 35 de ani înregistrează rezultate tot mai slabe: media pentru această grupă de vârstă este de doar 36, iar aproximativ 41% dintre ei raportează probleme serioase de sănătate mintală.
Declinul nu este doar vertical, de la o generație la alta, ci și geografic. Țările europene domină partea inferioară a clasamentului global al sănătății mintale a tinerilor – Italia fiind cea mai bine poziționată dintre ele, pe locul 20 din 84 de state analizate, urmată de Finlanda, Portugalia, Spania, Belgia și Franța. În coada listei se regăsesc Irlanda, Germania și Regatul Unit. Impresionant este faptul că tinerii din Africa subsahariană, regiune cu niveluri mult mai scăzute ale venitului pe cap de locuitor, obțin scoruri mai bune la MHQ decât cei din majoritatea țărilor dezvoltate.
Specialiștii care au coordonat studiul subliniază că această deteriorare a sănătății mintale la tineri „nu este explicată doar prin creșterea cazurilor de anxietate și depresie”, ci reflectă o schimbare structurală profundă în modul în care generațiile actuale percep și răspund la provocările vieții moderne. Prezentul raport evidențiază faptul că pandemia COVID-19 a accentuat trendurile deja existente: tinerii care înainte de pandemie se confruntau cu dificultăți în gestionarea emoțiilor, menținerea atenției sau construirea relațiilor de lungă durată au suferit un declin accentuat în perioada de izolare și restricții, fără a-și reveni complet în anii care au urmat.
Factorii din spatele crizei
Raportul identifică patru factori principali care influențează negativ sănătatea mintală a tinerilor: relațiile familiale, spiritualitatea, utilizarea smartphone-urilor și consumul de alimente ultraprocesate. Tinerii care raportează legături slabe cu familia au aproape de patru ori mai multe șanse să se confrunte cu probleme psihice grave decât cei care întrețin relații familiale apropiate. La rândul lor, persoanele care se consideră spiritual legate de o putere superioară prezintă scoruri mai bune la MHQ comparativ cu cei care nu au un astfel de sentiment de conexiune.
Utilizarea smartphone-urilor joacă un rol tot mai important: generația Z, de exemplu, a primit primul telefon inteligent în medie la vârsta de 14 ani, iar accesul timpuriu la tehnologie este asociat cu rezultate mai slabe ale sănătății mintale la maturitate. În Europa, această vârstă medie variază între 12 și 13 ani, cu diferențe semnificative între țări. În plus, consumul de alimente ultraprocesate – mult mai răspândit în ultimii 15 ani – contribuie la între 15% și 30% din povara totală a tulburărilor mentale raportate de tineri.
Analiza acestor factori relevă o imagine complexă: nu este vorba doar de simptome sau tulburări izolate, ci de o interacțiune între stilul de viață modern, dinamica socială schimbată și presiunile economice și culturale cu care se confruntă tinerii. Chiar și în țările bogate, unde investițiile în servicii de sănătate mintală au crescut semnificativ, nu s-au obținut rezultate satisfăcătoare, spun autorii raportului.
Context european și perspective
Datele epidemiologice recente publicate de Organizația Mondială a Sănătății (WHO) pentru regiunea europeană confirmă că tinerii și adolescenții se confruntă cu un număr tot mai mare de tulburări mintale. Aproximativ unu din șapte copii și adolescenți trăiește cu o afecțiune mentală, iar fete cu vârste între 15 și 19 ani sunt disproporționat afectate. În plus, diferențele în accesul la servicii de sănătate mintală sunt semnificative: în multe țări europene, politicile sau serviciile specializate sunt insuficiente pentru a face față cererii crescute.
Specialiștii și factorii de decizie sunt de părere că soluțiile nu pot rămâne doar la nivelul tratării simptomelor. Este nevoie de măsuri structurale și preventive, care să vizeze factori de mediu, educație, relații sociale sănătoase și politici de sănătate integrate, menite să creeze condiții în care tinerii să se dezvolte psihologic într-un mediu stabil și suportiv.
În lumina acestor constatări, criza sănătății mintale a tinerilor este privită tot mai mult nu ca un eșec temporar, ci ca o provocare societală complexă, care cere răspunsuri coerente, coordonate și adaptate realității generațiilor actuale.
