În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va trece oficial la ora de vară. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 3:00 va deveni ora 4:00, iar ziua de duminică va fi cea mai scurtă din an, cu doar 23 de ore. Milioane de oameni vor dormi mai puțin, iar pentru mulți efectele se vor simți zilele următoare la locul de muncă, la școală sau la volan.
Deși schimbarea de oră poate părea banală, medicii atrag atenția că nu trebuie subestimată. Există dovezi solide că privarea de somn în jurul orei de vară poate genera efecte negative asupra sănătății, iar această perioadă poate fi deosebit de dificilă pentru persoanele care se confruntă deja cu dificultăți de adormire.
Ritmul circadian, perturbat de un simplu ceas
Mecanismul prin care schimbarea orei ne afectează este bine documentat. Atunci când ceasurile sunt date înainte, mulți oameni — angajați și elevi deopotrivă — își încep ziua pe întuneric, ceea ce poate reduce impulsul biologic natural. În plus, lumina prelungită seara poate întârzia ora de culcare și poate afecta producția de melatonină, hormonul responsabil pentru instalarea somnului.
Specialiștii vorbesc despre un fenomen numit „jet lag social”. Această nealiniere cronică dintre ritmul biologic natural și cerințele zilnice legate de muncă sau școală a fost asociată cu obezitate, sindrom metabolic, boli cardiovasculare și depresie.
Riscurile nu sunt neglijabile. Statisticile arată o creștere a cazurilor de infarct miocardic și accident vascular cerebral imediat după trecerea la ora de vară. Trecerea la ora de vară și pierderea unei ore de somn cresc cu 25% riscul de a face un atac de cord, potrivit unui studiu. Academia Americană de Neurologie notează că rata unui AVC ischemic este cu 8% mai mare în primele două zile după trecerea la ora de vară.
La acestea se adaugă riscuri imediate în trafic și la muncă. Cercetători din Spania au arătat că în ziua trecerii la ora de vară numărul accidentelor rutiere mortale a crescut cu 30%, iar un studiu publicat în Journal of Applied Psychology a evidențiat o creștere de aproape 6% a accidentelor de muncă în lunea de după schimbarea orei.
Sfaturile medicilor: pregătire treptată și lumină naturală
Dr. Sudha Tallavajhula, profesor de neurologie la UTHealth Houston și specialist în medicina somnului, oferă recomandări practice pentru a minimiza impactul schimbării de oră. Dacă este posibil, programul de somn ar trebui deplasat cu 15 minute mai devreme în fiecare zi din săptămâna premergătoare orei de vară. Chiar și două-trei zile de pregătire pot fi de folos.
Cea mai eficientă soluție rămâne trezirea cu 15 minute mai devreme în fiecare zi și expunerea la lumina zilei. Lumina solară este cel mai puternic reglator al ritmului circadian. Pentru cei care au nevoie de ajutor suplimentar, adulții pot apela la melatonină în doze mici, între 3 și 5 miligrame.
Printre recomandările generale pentru un somn de calitate, specialistul subliniază importanța unui program consistent: cel mai important lucru pe care îl poți face pentru somnul tău este să respecți un orar regulat. Trebuie evitat cafeina cu aproximativ opt ore înainte de culcare, exercițiile fizice intense, mesele copioase și alcoolul cu cel puțin trei ore înainte de somn. Condițiile de dormit trebuie să fie liniștite și întunecoase.
Patul trebuie rezervat exclusiv somnului, nu navigării pe telefon sau gândirii fără scop. Pe termen lung, cel mai bun antidot rămâne un stil de viață structurat.
Cât somn ne trebuie?
Consensul experților este că majoritatea adulților au nevoie de 7–9 ore de somn. La copii, necesarul variază în funcție de vârstă: adolescenții au nevoie de 8–10 ore, copiii de vârstă școlară de 9–12 ore, iar preșcolarii de 10–13 ore.
Specialiștii atrag atenția că, în medie, în prima zi de luni după trecerea la ora de vară, oamenii dorm cu aproximativ 40 de minute mai puțin. Un deficit aparent mic, dar suficient pentru a afecta atenția, starea de spirit și performanța.
O dezbatere care continuă
Într-un punct de vedere publicat în 2020, cercetătorii de la American Academy of Sleep Medicine au atras atenția că trecerea la ora de vară primăvara este asociată cu efecte negative asupra sănătății și au susținut adoptarea permanentă a orei standard. Deși Parlamentul European a votat în 2019 pentru eliminarea acestui sistem, decizia finală a fost amânată, lăsând fiecare stat membru să decidă. În lipsa unui consens unanim, sistemul actual rămâne în vigoare.
Până la o eventuală schimbare legislativă, singura soluție rămâne pregătirea conștientă a organismului. Câteva zile de ajustare treptată pot face diferența între o luni dificilă și un debut de săptămână în care să funcționezi la capacitate normală.
