Testosteron scăzut – noul diagnostic viral care alimentează o industrie profitabilă, anatomia unei crize fabricate

În ultimii ani, pe rețelele sociale a apărut o narațiune constantă conform căreia „testosteronul scăzut” ar fi un semn că bărbații nu corespund idealului modern de masculinitate – o imagine construită din putere fizică, virilitate sexuală și energie debordantă. Acest discurs nu este doar o tendință de sănătate; el s-a transformat într-un fenomen comercial rentabil, în care influenceri, clinici private și branduri de wellness profită de anxietățile legate de identitate și performanță masculină pentru a promova teste hormonale și terapii cu testosteron.

Un studiu recent a analizat cum conținutul despre „low T” (prescurtare pentru „low testosterone”) este prezentat online și ce semnificații culturale capătă aceste mesaje. Pornind de la o selecție de 200 de postări de pe platforme populare, dintre care 46 au fost analizate în detaliu pentru referințe explicite la masculinitate sau performanță sexuală, cercetătorii au descoperit un pattern clar: conținutul viral despre testosteron este adesea comercial, fără dovezi științifice solide care să susțină afirmațiile făcute.

Conectarea testosteronului cu identitatea masculină este centrală în aceste mesaje. De decenii, testosteronul a fost asociat – în discursul cultural – cu forța fizică, dominanța și dorința sexuală. Această asociere simplistă este amplificată de comunități online cunoscute ca „manosfera”, un termen umbrelă pentru rețele de grupuri și influenceri care promovează versiuni rigide și conservatoare ale masculinitații și adesea disparage feminitatea sau diversitatea de expresii ale identității masculine. În acest cadru, nivelurile hormonale ajung să fie privite nu doar ca un biomarker, ci ca o măsură a „valorii” masculine.

Rezultatele studiului arată că majoritatea conturilor discutate erau implicate comercial: 72 % aveau interese financiare directe – de la vânzarea testelor hormonale până la clinici care ofereau terapii cu testosteron – iar 67 % includeau linkuri directe către aceste produse sau servicii. Într-un procent semnificativ (aproximativ o treime), conturile păreau operate de persoane prezentându-se ca medici, deși niciuna dintre postări nu furniza dovezi clinice pentru susținerea afirmațiilor lor.

Analiza tematică a postărilor a identificat patru direcții prin care discursul despre „low T” modelează percepțiile despre bărbați:

1. Criză medicală a masculinității – Postările prezintă testosteronul scăzut ca pe o condiție periculoasă care ar amenința virilitatea și capacitatea sexuală, sugerând că fără intervenție medicală un bărbat nu este „adevărat”. Prin acest tip de framing, terapia devine o soluție urgentă și necesară pentru a reveni la un standard ideal.
2. Rebrandingul problemelor hormonale ca fiind ale tinerilor activi – În mod tradițional, „low T” a fost asociat cu bărbații în vârstă. Online însă, această problemă este reetichetată ca afectând chiar tineri musculoși și energici – un segment demografic mult mai numeros și, implicit, o piață mai mare pentru teste și tratamente. )
3. Auto-optimizare și extinderea normalului – Conținutul sugerează că standardele actuale ale testosteronului sunt prea scăzute și că pragurile nu reflectă idealurile de performanță și putere. Astfel, testarea și terapia devin practici de stil de viață, nu doar medicinale, kultivând ideea că un bărbat ar trebui să urmărească constant un nivel cât mai ridicat al hormonului.
4. Osificarea unui model binar de identitate – Conținutul analizat tinde să prezinte masculinitatea ca opusul feminin, adesea stigmatizând vulnerabilitatea sau emoțiile considerate „non-masculine”. Această polarizare promovează ideea că orice abatere de la idealul masculin înseamnă lipsă de testosteron sau deficiență.

În practică, aceste mesaje pot avea consecințe dincolo de marketing: promovarea testelor de testosteron ca screening general poate conduce la supradiagnosticare în rândul bărbaților sănătoși, iar terapia cu testosteron – dacă e folosită fără indicații clinice clare – este asociată cu riscuri reale (probleme cardiovasculare, infertilitate, afectarea funcției renale sau șanse crescute de embolie).

Cercetătorii descriu fenomenul ca pe un exemplu de biomedicalizare a identității de gen, în care social media transformă normalul biologic în problemă medicală pentru a susține un „produs”. În loc să fie un simplu hormon legat de sănătate, testosteronul ajunge să simbolizeze puterea, valoarea și succesul masculin, iar această reprezentare comercială influențează modul în care bărbații își percep corpurile, relațiile și deciziile legate de sănătate.