O analiză științifică amplă realizată de cercetători oncologi din Australia arată că utilizarea țigărilor electronice pe bază de nicotină poate provoca cancer pulmonar și cancer oral, independent de rolul acestora ca alternativă sau poartă de intrare către fumatul clasic. Concluziile provin dintr-o evaluare sistematică a literaturii științifice publicată recent în revista Carcinogenesis și sunt susținute de mai multe instituții academice și medicale australiene.
Analiza, coordonată de cercetători de la University of New South Wales (UNSW) din Sydney, a integrat date din studii publicate între 2017 și 2025, incluzând cercetări pe animale, observații clinice la oameni și experimente de laborator privind efectele aerosolilor proveniți din țigările electronice. Autorii subliniază că, deși lipsesc încă studii epidemiologice pe termen lung, dovezile biologice existente sunt suficient de consistente pentru a indica un risc carcinogen semnificativ asociat vapingului.
Potrivit concluziilor, expunerea la vaporii care conțin nicotină determină modificări la nivel celular și molecular similare celor implicate în dezvoltarea cancerului. Printre acestea se numără deteriorarea ADN-ului, inflamația țesuturilor și stresul oxidativ, procese considerate etape precoce în carcinogeneză. Analiza menționează, de asemenea, modificări epigenetice și afectarea funcțiilor imunitare, elemente care pot contribui la apariția tumorilor în cavitatea orală și în plămâni.
Cercetătorii au evidențiat că aceste efecte nu depind exclusiv de asocierea cu fumatul tradițional. Deși vapingul a fost frecvent promovat ca alternativă mai puțin nocivă pentru fumători, analiza concluzionează că țigările electronice pot avea un potențial carcinogen propriu. Această afirmație este susținută de observații clinice și cazuri raportate în care persoane care nu au fumat niciodată, dar au utilizat țigări electronice, au dezvoltat cancere orale.
În paralel, studiile experimentale pe animale incluse în analiză au arătat o incidență crescută a tumorilor pulmonare la șoarecii expuși la aerosoli proveniți din țigări electronice, comparativ cu grupurile de control. Deși rezultatele obținute pe modele animale nu pot fi extrapolate direct la oameni, ele sunt considerate un indicator relevant al mecanismelor biologice implicate.
Autorii subliniază că evaluarea realizată este una de tip calitativ și nu cuantifică exact riscul de apariție a cancerului în rândul utilizatorilor. Lipsa unor date pe termen lung este explicată prin faptul că țigările electronice sunt produse relativ recente, introduse pe scară largă abia în ultimele două decenii. În acest context, cercetătorii avertizează că așteptarea unor dovezi epidemiologice definitive ar putea întârzia măsurile de sănătate publică, repetând situația istorică a recunoașterii tardive a riscurilor asociate fumatului.
Analiza mai arată că aerosolii generați de țigările electronice conțin un amestec complex de substanțe chimice, inclusiv compuși derivați din nicotină, compuși organici volatili și metale, unele dintre acestea fiind cunoscute pentru efectele lor cancerigene. Prezența acestor substanțe a fost confirmată în probe biologice prelevate de la utilizatori, ceea ce indică absorbția lor în organism.
În planul sănătății publice, rezultatele studiului au fost interpretate drept un semnal de alarmă de către experți. Aceștia atrag atenția că percepția vapingului ca alternativă sigură ar putea contribui la creșterea utilizării, în special în rândul tinerilor, în absența unei informări adecvate privind riscurile. De asemenea, cercetătorii subliniază că reglementarea produselor pe bază de nicotină trebuie să țină cont de dovezile emergente privind potențialul carcinogen.
…
Analiza realizată de cercetătorii australieni reprezintă una dintre cele mai cuprinzătoare evaluări de până acum privind legătura dintre vaping și cancer. Chiar dacă nu oferă o estimare numerică a riscului, aceasta indică în mod consistent că utilizarea țigărilor electronice poate contribui direct la dezvoltarea cancerului pulmonar și oral, independent de fumatul tradițional, consolidând argumentele pentru o abordare precaută în politicile de sănătate publică.
