Un nou algoritm AI eficientizează prelevarea organelor și economisește costuri, îmbunătățind succesul transplanturilor
Cercetătorii japonezi și americani au dezvoltat un model de inteligență artificială (IA) care ar putea revoluționa procesul de prelevare a organelor pentru transplant, reducând semnificativ costurile și operațiile inutile. Potrivit unui studiu recent, publicat în The Lancet Digital Health, acest instrument prezice cu o precizie mai mare decât chirurgii momentul optim pentru prelevare.
Modelul a fost antrenat pe baza datelor a peste 2.000 de donatori din centre de transplant din Statele Unite. Folosește informații neurologice, respiratorii și circulatorii – de exemplu semne vitale, reflexe neurologice, setările ventilatorului, tensiune arterială, ritm cardiac și analize de sânge – pentru a prezice dacă donatorul va deceda în fereastra critică în care organele rămân viabile.
Unul dintre scenariile cheie vizate este donarea după moarte circulatorie (Donation after Circulatory Death, DCD), când un donator moare după oprirea aparatelor de susținere a vieții. În acest caz, riscul este ca procesul de prelevare să înceapă, dar donatorul să nu moară în timp util, ceea ce face ca organul să nu mai fie utilizabil. În transplantul de ficat, de exemplu, fereastra optimă este adesea de 30–45 de minute după întreruperea suportului vital; depășirea acestui interval crește riscurile pentru receptor, iar chirurgii pot decide să abandoneze intervenția.
Potrivit cercetătorilor de la Stanford, modelul bazat pe IA a depășit performanțele judecății chirurgilor. În testările retrospectivă și prospectivă, utilizarea acestui instrument a fost asociată cu o reducere de până la 60% a prelevărilor inutile, adică a operațiilor începute care, în trecut, erau abandonate deoarece donatorul nu deceda la momentul potrivit.
Echipa de cercetare subliniază importanța deciziei înainte ca pregătirile chirurgicale să înceapă: „Prin identificarea momentului în care un organ este probabil să fie util înainte de începerea pregătirilor pentru operație, acest model ar putea eficientiza procesul de transplant”, a declarat dr. Kazunari Sasaki, profesor clinic de transplant abdominal. (
Pe lângă beneficiul medical, există și un potențial financiar considerabil. Reducerea numărului de intervenții inutile ar putea scădea costurile operaționale și logistice asociate cu prelevarea și transportul organelor – o economie estimată de până la 60%.
Studiul este semnificativ și din punct de vedere al cercetării internaționale: primul autor este Rintaro Yanagawa de la Universitatea din Kyoto, ceea ce reflectă colaborarea transpacifică între Japonia și SUA.
Acest progres ar putea marca un pas important pentru transplanturile hepatice și nu numai: cercetătorii au anunțat că intenționează să extindă aplicația modelului și la transplanturile de inimă și plămâni.
