Ciuma pneumonică: cât de periculoasă este boala și ce legătură are cu suspiciunea de focar din Rusia

Un caz medical investigat în Siberia a readus în atenție una dintre cele mai temute boli infecțioase din istorie: ciuma pneumonică. O angajată în vârstă de 28 de ani a unui institut de cercetare specializat în ciumă din Irkutsk a murit pe 2 octombrie, după ce a dezvoltat o pneumonie severă de cauză necunoscută.

Deși pe rețelele sociale și în unele relatări de presă au apărut informații potrivit cărora femeia ar fi murit de ciumă pneumonică, autoritățile ruse nu au confirmat acest diagnostic. Dimpotrivă, Rospotrebnadzor susține că testele nu au identificat ciumă sau alți agenți patogeni periculoși la persoanele care au intrat în contact cu femeia.

Totuși, cazul rămâne investigat, iar Organizația Mondială a Sănătății cere Rusiei mai multe informații pentru a putea stabili exact ce s-a întâmplat.

Ce este ciuma pneumonică

Ciuma este provocată de bacteria Yersinia pestis, un microorganism care poate infecta oamenii și anumite animale. Boala este cunoscută în principal pentru forma bubonică, asociată cu celebra „Moarte Neagră” din Evul Mediu.

Ciuma are însă mai multe forme, iar cea pneumonică este considerată cea mai periculoasă din punctul de vedere al transmiterii între oameni.

În cazul ciumei pneumonice, bacteria ajunge la nivelul plămânilor și provoacă o infecție respiratorie severă. Bolnavul poate dezvolta febră, frisoane, tuse, dificultăți de respirație și o stare generală care se poate deteriora rapid.

Spre deosebire de ciuma bubonică, unde transmiterea are loc cel mai frecvent prin intermediul puricilor infectați, ciuma pneumonică poate fi transmisă de la om la om prin picături respiratorii provenite de la o persoană infectată.

Tocmai această caracteristică face ca apariția unui caz confirmat să fie tratată cu maximă atenție de autoritățile sanitare.

Ciuma pneumonică poate fi mortală?

Da. Fără tratament, ciuma pneumonică poate evolua extrem de rapid și poate fi fatală.

Există însă o diferență majoră între situația actuală și epidemiile istorice. Ciuma este în prezent tratabilă cu antibiotice, iar administrarea rapidă a tratamentului poate schimba radical prognosticul.

Problema este că boala trebuie identificată cât mai repede. În cazul formei pneumonice, întârzierea tratamentului poate avea consecințe grave.

De aceea, un caz suspect într-un laborator care lucrează cu Yersinia pestis reprezintă automat un motiv pentru investigații epidemiologice și măsuri de precauție.

De ce a apărut suspiciunea în Rusia?

Cazul din Rusia este neobișnuit dintr-un motiv foarte important: femeia lucra la Institutul de Cercetare Anti-Ciumă din Siberia și Orientul Îndepărtat, în Irkutsk.

Ea s-a îmbolnăvit la sfârșitul lunii septembrie și a fost internată în orașul Șelehov. Starea sa s-a deteriorat rapid, iar femeia a murit pe 2 octombrie.

Inițial au apărut informații potrivit cărora ar fi putut fi vorba despre o infectare accidentală cu bacteria care provoacă ciuma pneumonică. Unele relatări au susținut chiar că femeia ar fi spart accidental un recipient cu probe biologice.

Această variantă nu a fost însă demonstrată.

Rospotrebnadzor susține că două comisii care au verificat respectarea regulilor de biosecuritate nu au găsit dovezi privind un accident cu microorganisme patogene. De asemenea, autoritatea rusă afirmă că testele efectuate nu au identificat microorganisme asociate activității profesionale a femeii.

Aproape 200 de persoane au fost monitorizate

Cazul a determinat autoritățile să ia măsuri de precauție.

Aproximativ 200 de persoane care au intrat în contact cu femeia au fost monitorizate sau plasate în carantină, iar institutul și unitatea medicală unde aceasta a fost tratată au intrat în atenția autorităților sanitare.

Potrivit Rospotrebnadzor, au fost efectuate aproape 5.000 de teste, iar aproximativ 90% dintre persoanele plasate inițial în carantină fuseseră deja eliberate. Autoritățile spun că nu au fost identificate cazuri de ciumă printre contacți.

Aceste măsuri nu înseamnă automat că a existat un focar. În cazul unei suspiciuni privind o boală infecțioasă cu potențial de transmitere rapidă, monitorizarea contacților este o măsură obișnuită de precauție.

Ce spune Rusia

Autoritățile ruse resping existența unui focar de ciumă.

Rospotrebnadzor afirmă că investigațiile nu au identificat ciumă în rândul persoanelor care au intrat în contact cu cercetătoarea și că nu există, în prezent, un risc de epidemie.

Mai mult, autoritățile spun că femeia era vaccinată împotriva agenților patogeni cu care lucra și că testele nu au demonstrat că pneumonia sa ar fi fost provocată de aceștia.

Problema este că autoritățile nu au prezentat public, cel puțin până acum, o explicație definitivă pentru cauza pneumoniei care a dus la deces.

De ce cere OMS mai multe informații?

Organizația Mondială a Sănătății nu spune că există un focar confirmat de ciumă în Rusia.

În schimb, OMS afirmă că are nevoie de mai multe date pentru a înțelege cazul.

Maria Van Kerkhove, directorul OMS pentru managementul epidemiilor și pandemiilor, a declarat că organizația nu cunoaște agentul care a provocat decesul femeii și vrea să afle ce teste au fost efectuate, ce agenți patogeni au fost căutați și de ce au fost instituite măsurile de supraveghere.

OMS a cerut, de asemenea, clarificări în legătură cu relatările privind un posibil al doilea angajat care ar fi dezvoltat pneumonie de cauză necunoscută.

Rusia a respins însă relatările privind un al doilea caz de ciumă, calificând o mare parte dintre informațiile apărute în presă drept false.

Este posibil ca un singur caz să declanșeze un focar?

Teoretic, da, dacă este vorba despre ciumă pneumonică și persoana infectată intră în contact apropiat cu alte persoane înainte de diagnosticare și tratament.

Ciuma pneumonică este diferită de forma bubonică tocmai prin posibilitatea transmiterii respiratorii directe.

Într-un scenariu de transmitere interumană, identificarea rapidă a cazului, izolarea pacientului, monitorizarea contacților și administrarea antibioticelor sunt esențiale pentru limitarea răspândirii.

În cazul Rusiei, însă, nu există în prezent dovezi publice care să demonstreze că un astfel de lanț de transmitere a început.

Ce știm și ce nu știm despre cazul din Irkutsk

La acest moment, informațiile pot fi împărțite în două categorii.

Confirmat:

• o angajată de 28 de ani a Institutului Anti-Ciumă din Irkutsk a murit pe 2 octombrie;
• femeia a suferit o pneumonie severă de cauză încă neclarificată;
• autoritățile au monitorizat aproximativ 200 de persoane;
• au fost efectuate aproape 5.000 de teste;
• nu au fost confirmate cazuri de ciumă printre contacți;
• OMS solicită Rusiei informații suplimentare.

Neconfirmat:

• că femeia a avut ciumă pneumonică;
• că a existat un accident de laborator cu Yersinia pestis;
• că bacteria s-a răspândit în comunitate;
• că există un focar de ciumă în Siberia;
• că există un al doilea caz confirmat de ciumă.

De altfel, o analiză a Deutsche Welle a concluzionat că afirmațiile despre o presupusă spargere a unui recipient cu bacteria ciumei și despre sute de persoane infectate nu au fost demonstrate.

Cât de mare este riscul pentru restul lumii?

În prezent, riscul pare redus. OMS nu a indicat existența unui focar confirmat și nu a anunțat măsuri internaționale specifice de restricționare a călătoriilor din cauza acestui caz.

Centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au evaluat riscul pentru populația Statelor Unite drept extrem de scăzut și au transmis că monitorizează situația.

Prin urmare, nu există în acest moment motive pentru a vorbi despre o nouă pandemie sau despre o epidemie internațională de ciumă.

De ce cazul rămâne totuși important

Cazul din Irkutsk nu trebuie ignorat, chiar dacă un focar de ciumă nu a fost confirmat.

Motivul este combinația neobișnuită dintre un deces provocat de o pneumonie încă neexplicată, locul de muncă al pacientei și măsurile epidemiologice aplicate ulterior.

În plus, faptul că OMS cere informații suplimentare arată că există încă întrebări fără răspuns privind cauza bolii și modul în care femeia s-a îmbolnăvit.

Pentru moment, cea mai corectă concluzie este că Rusia investighează un caz sever de pneumonie apărut la o angajată a unui institut specializat în ciumă, dar nu există o confirmare oficială a unui focar de ciumă pneumonică.

Dacă însă investigațiile ar demonstra că decesul a fost provocat de Yersinia pestis și că există transmitere de la om la om, situația ar căpăta o cu totul altă dimensiune și ar necesita intervenție epidemiologică rapidă.