Creșterea temperaturilor pe timpul nopții, una dintre consecințele tot mai evidente ale schimbărilor climatice, afectează direct calitatea și durata somnului. Potrivit unei analize recente, nopțile caniculare reduc semnificativ timpul de odihnă, iar efectele sunt mai severe în cazul persoanelor vârstnice, al femeilor și al populațiilor din țările cu venituri mici și medii. Concluziile sunt susținute și de alte cercetări recente, care arată că pierderea somnului provocată de căldură poate avea consecințe importante asupra sănătății publice.
Temperaturile ridicate din timpul nopții reprezintă un factor de risc tot mai important pentru sănătate, în contextul în care nopțile se încălzesc mai rapid decât zilele în multe regiuni ale lumii. Cercetătorii avertizează că, pe măsură ce episoadele de caniculă devin mai frecvente și mai intense, tot mai mulți oameni vor suferi de privare de somn.
Căldura împiedică organismul să intre în fazele profunde ale somnului
În mod normal, organismul are nevoie ca temperatura internă să scadă înainte de instalarea somnului. Atunci când temperatura ambientală rămâne ridicată pe timpul nopții, acest mecanism fiziologic este perturbat. Rezultatul este o adormire mai dificilă, treziri repetate și reducerea fazelor de somn profund și REM, considerate esențiale pentru refacerea organismului.
Specialiștii explică faptul că organismul nu mai reușește să elimine eficient căldura acumulată în timpul zilei, iar efectele se pot acumula de la o noapte la alta, generând un deficit de somn cu impact asupra funcțiilor cognitive, stării de spirit și sănătății cardiovasculare.
Vârstnicii și femeile, printre cele mai afectate categorii
Potrivit cercetării, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani sunt afectate de peste două ori mai mult decât adulții de vârstă mijlocie atunci când temperaturile nocturne cresc. De asemenea, femeile prezintă o sensibilitate mai ridicată la nopțile foarte calde.
Diferențele sunt și mai evidente între regiuni. În țările cu venituri reduse și medii, impactul temperaturilor ridicate asupra somnului este de aproape trei ori mai mare decât în statele dezvoltate. Cercetătorii explică această discrepanță prin accesul limitat la sisteme de răcire a locuințelor și prin condițiile de locuire mai vulnerabile la valurile de căldură.
Peste 50 de ore de somn pierdute anual
Oamenii pierd, în medie, peste 50 de ore de somn pe an din cauza temperaturilor ridicate generate de schimbările climatice. Cercetările estimează că, dacă încălzirea globală va continua în ritmul actual, acest deficit ar putea deveni și mai pronunțat în următoarele decenii.
Studii publicate anterior în reviste științifice au ajuns la concluzii similare. Una dintre cele mai ample cercetări, realizată pe baza a milioane de înregistrări provenite de la dispozitive inteligente purtate de utilizatori din 68 de țări, a demonstrat că temperaturile nocturne ridicate scurtează durata somnului și cresc frecvența nopților cu mai puțin de șase ore de odihnă.
Somnul insuficient afectează sănătatea și productivitatea
Medicii atrag atenția că lipsa cronică a somnului nu reprezintă doar un disconfort temporar. Privarea repetată de odihnă este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet, tulburări psihice, afectarea memoriei și reducerea capacității de concentrare.
În timpul valurilor de căldură, efectele sunt amplificate deoarece organismul este deja supus unui stres termic semnificativ. Pe lângă oboseala acumulată, persoanele vulnerabile pot prezenta un risc mai mare de deshidratare, accidente și complicații medicale.
Fenomenul este amplificat și în marile orașe, unde efectul de „insulă de căldură urbană” face ca temperaturile nocturne să rămână ridicate chiar și după apusul soarelui. Clădirile și asfaltul acumulează căldură în timpul zilei și o eliberează lent pe parcursul nopții, împiedicând răcirea mediului înconjurător.
Ce recomandă specialiștii
Experții în medicina somnului recomandă menținerea dormitorului cât mai răcoros, folosirea perdelelor opace în timpul zilei pentru limitarea încălzirii locuinței, aerisirea pe timpul nopții atunci când temperaturile permit acest lucru și utilizarea lenjeriilor din materiale naturale, precum bumbacul.
De asemenea, sunt recomandate evitarea consumului de alcool și cafeină înainte de culcare, hidratarea corespunzătoare și un duș călduț sau ușor rece înainte de somn, pentru a facilita scăderea temperaturii corporale.
Pe termen lung însă, cercetătorii subliniază că măsurile individuale nu vor fi suficiente. Adaptarea orașelor la temperaturi tot mai ridicate, extinderea spațiilor verzi și limitarea efectelor schimbărilor climatice sunt considerate esențiale pentru reducerea impactului asupra sănătății populației.
