Obezitatea costă România 2,5 miliarde de euro pe an. Povara economică devine tot mai greu de ignorat
Obezitatea și excesul ponderal nu mai reprezintă doar o problemă medicală, ci și una economică. România pierde anual aproximativ 2,5 miliarde de euro din cauza efectelor asociate unui indice de masă corporală ridicat, potrivit unui nou raport realizat de Office of Health Economics (OHE) pentru Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA). Suma reprezintă aproximativ 0,7% din PIB-ul României și include atât cheltuieli medicale directe, cât și pierderi economice indirecte.
România pierde anual miliarde din cauza excesului ponderal
Raportul OHE analizează situația din opt țări europene: România, Germania, Franța, Italia, Spania, Irlanda, Grecia și Regatul Unit. Estimarea pentru România ajunge la 2,5 miliarde de euro anual, echivalentul a aproximativ 11 miliarde de lei. Costul mediu este de circa 131 de euro pentru fiecare locuitor.
La nivelul celorlalte state analizate, diferențele sunt considerabile. Germania înregistrează cea mai mare povară economică, estimată la 55,2 miliarde de euro pe an, urmată de Regatul Unit, cu 43,2 miliarde de euro. Franța, Italia și Spania au fiecare costuri de aproximativ 20 de miliarde de euro.
Raportul arată că ponderea costurilor asociate unui IMC ridicat variază între 0,7% și 1,4% din PIB în țările analizate. În Germania, Spania și Irlanda, această povară economică depășește, ca proporție din economie, cheltuielile pentru apărare.
Costurile nu înseamnă doar tratamente medicale
O parte importantă a notei de plată este generată de bolile asociate obezității. Excesul ponderal crește riscul pentru diabet de tip 2, boli cardiovasculare, boala ficatului gras, anumite tipuri de cancer, afecțiuni respiratorii și alte boli cronice.
În cele opt țări analizate, obezitatea și supraponderalitatea sunt asociate cu aproximativ 278.000 de decese și pierderea a 8 milioane de ani de viață sănătoasă. Costurile medicale directe asociate bolilor respective au fost estimate la 100,4 miliarde de euro.
Există însă și o componentă economică mai puțin vizibilă. Obezitatea poate contribui la absenteism, reducerea participării la piața muncii, scăderea productivității, nevoia de îngrijire informală și decese premature. Toate acestea se transformă în pierderi pentru economie, chiar dacă nu apar întotdeauna direct în bugetele sistemului sanitar.
Datele despre obezitatea din România diferă în funcție de metodologie
Dimensiunea fenomenului trebuie interpretată cu atenție. Datele oficiale nu oferă întotdeauna aceeași rată a obezității, deoarece sunt utilizate metode diferite de măsurare.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, estimarea standardizată pe vârstă pentru prevalența obezității la adulții din România era de 34% în 2022, pe baza unei metodologii care utilizează estimări modelate și valori măsurate ale greutății și înălțimii.
În schimb, profilul de țară publicat de OECD în 2025, pe baza datelor EU-SILC cu înălțime și greutate auto-raportate, indica o rată de 10%, sub media UE de 14%. OECD precizează explicit că estimarea OMS pentru România era mult mai ridicată deoarece folosea o metodologie bazată pe valori măsurate și modelare.
Și cele mai recente date Eurostat arată o valoare diferită: în 2025, 12,9% dintre adulții din România erau considerați obezi conform definiției bazate pe un IMC de cel puțin 30. Eurostat arată însă că, la nivelul Uniunii Europene, peste jumătate dintre adulți erau fie obezi, fie pre-obezi.
Diferențele nu înseamnă neapărat că una dintre statistici este „greșită”, ci că indicatorii nu sunt direct comparabili. Această precizare este esențială atunci când sunt folosite date despre obezitate pentru comparații între țări.
Obezitatea abdominală și deficitul de vitamina D, asociate cu un risc de deces cu 123% mai mare
Obezitatea, printre principalele priorități pentru România
Un raport OECD publicat în aprilie 2026 oferă însă un alt argument important: indiferent de metodologia folosită pentru calcularea prevalenței, reducerea obezității are un potențial economic semnificativ pentru România.
Modelul OECD estimează că, dacă România ar reuși să reducă principalii factori de risc pentru bolile netransmisibile până la nivelurile din sfertul superior al țărilor OECD și UE, efectele cumulate ar putea include mai puține cazuri noi de boli cronice, reducerea mortalității premature, scăderea cheltuielilor medicale și creșterea produsului intern brut.
În analiza OECD, obezitatea este factorul de risc cu cel mai mare impact dintre cele șase analizate. Reducerea ei ar reprezenta aproximativ 54% din potențialul de evitare a cazurilor noi de boli netransmisibile, iar în privința impactului asupra PIB-ului, obezitatea reprezintă aproximativ 52% din efectul potențial al reducerii tuturor celor șase factori de risc analizați.
Prevenția devine o problemă economică
Raportul european susține că strategiile tradiționale de prevenție și management al obezității nu au produs până acum rezultatele dorite și recomandă îmbunătățirea accesului la prevenție, diagnostic și tratament.
Pentru România, problema este cu atât mai relevantă cu cât OECD identifică obezitatea drept una dintre principalele direcții prin care pot fi obținute simultan beneficii pentru sănătate și economie. Costul anual de 2,5 miliarde de euro arată că efectele excesului ponderal nu se limitează la cabinetele medicale sau la bugetul sănătății: ele se reflectă și în productivitate, piața muncii și economia națională.
În acest context, combaterea obezității devine nu doar o chestiune de sănătate publică, ci și una de reducere a costurilor economice pe termen lung.
(Studiu integral „Overweight and obesity linked to 278,000 deaths and the loss of 8 million years of healthy life in 8 European countries„, septembrie 2026)
