Un nou studiu explică de ce îmbătrânirea creierului urmează traiectorii diferite la bărbați și femei
Un studiu publicat recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences aduce la lumină un aspect surprinzător al modului în care creierul îmbătrânește, diferențiat în funcție de sex. Echipa de cercetare de la Universitatea din Oslo a analizat peste 12.500 de imagini RMN provenind de la aproape 5.000 de persoane sănătoase, cu vârste între 17 și 95 de ani, fiecare participant având cel puțin două scanări la intervale de câțiva ani. Scopul a fost să urmărească viteza cu care volumul creierului scade odată cu înaintarea în vârstă și dacă aceasta diferă între bărbați și femei.
Rezultatele arată că, după ajustarea pentru dimensiunea inițială a creierului, bărbații prezintă o pierdere de volum mai rapidă în numeroase regiuni cerebrale decât femeile. Printre zonele afectate se numără cortexul — în special regiuni legate de percepție senzorială, memorie și funcții emoționale — dar și structuri subcorticale implicate în procesarea informațiilor complexe.
Deși femeile continuă să prezinte riscul epidemiologic mai ridicat pentru boala Alzheimer, autorii studiului subliniază că diferențele în rata de scădere a volumului cerebral nu par să explice pe deplin acest fenomen. Cu alte cuvinte, faptul că creierul bărbaților atrofiază mai rapid nu poate fi considerat singurul factor determinant al prevalenței mai mari a demenței la femei.
Cercetătoarea Anne Ravndal, autoare principală, a declarat că „îmbătrânirea normală a creierului nu explică diferența de diagnostic între sexe”, sugerând că, pe lângă dimensiunea structurală, ar trebui investigate alte variabile biologice, hormonale, comportamentale sau legate de longevitate.
O limitare importantă a studiului este faptul că participanții nu prezentau demență sau deteriorări cognitive semnificative. În plus, eșantionul include persoane cu nivel educațional ridicat, ceea ce poate introduce un factor de selecție. Astfel, concluziile nu pot fi extinse direct asupra mecanismelor care intervin în boala Alzheimer.
Pe de altă parte, cercetări genetice recente (bazate pe datele UK Biobank) indică faptul că traiectoriile de îmbătrânire cerebrală prezintă diferențe între sexe și că mecanisme genetice distincte pot fi implicate: la femei, s-au identificat gene legate de transportul neurotransmițătorilor și stresul mitocondrial, pe când la bărbați predomină gene legate de răspunsul imun și inflamație.
Această descoperire adaugă nuanță în înțelegerea diferențelor biologice între sexe și modul cum acestea pot influența declinul cerebral în vârstă. Cu toate acestea, pentru a explica pe deplin de ce femeile sunt diagnosticate mai frecvent cu Alzheimer — și cum răspunsul la boală diferă între sexe — vor fi necesare studii longitudinale care să includă persoane cu boala și să investigheze interacțiuni între factorii genetici, hormonali și de mediu.
