Învățarea limbilor străine încetinește semnificativ îmbătrânirea creierului (studiu)

Într-o lume preocupată de longevitate și de menținerea sănătății mintale, o descoperire neuroștiințifică recentă oferă o soluție elegantă și accesibilă: învățarea limbilor străine. Un studiu de amploare, prezentat în cadrul conferinței Federației Societăților Europene de Neuroștiințe (FENS) de la Barcelona, demonstrează că utilizarea activă a mai multor limbi străine poate încetini procesul natural de îmbătrânire a creierului cu o perioadă remarcabilă, de până la 13 ani.

Cercetarea oferă dovezi empirice despre modul în care multilingvismul acționează ca un scut protector la nivel individual. În mod normal, pe măsură ce înaintăm în vârstă, conexiunile dintre miliardele de celule nervoase se deteriorează treptat, determinând scăderea memoriei și încetinirea vitezei de gândire. Cu toate acestea, noul studiu demonstrează că efortul cognitiv asociat antrenamentului lingvistic constant poate întârzia semnificativ această degradare inevitabilă.

Impactul direct: Câți ani câștigă creierul prin poliglotism

Datele prezentate la Barcelona stabilesc o corelație directă între numărul de limbi vorbite de un individ și nivelul de întinerire a structurilor sale cerebrale. Analizele arată că persoanele bilingve, care folosesc curent două limbi, posedă un creier care pare, în medie, cu aproximativ șase ani mai tânăr decât cel al subiecților monolingvi, care utilizează doar limba maternă.

Pentru persoanele care vorbesc trei limbi străine, beneficiul neurobiologic crește, structura lor cerebrală fiind evaluată ca fiind cu aproximativ șapte ani mai tânără. Marea surpriză a cercetării apare însă în cazul poligloților care stăpânesc patru sau mai multe limbi: în situația acestora, creierele lor sunt estimate ca având o vârstă biologică cu până la 13 ani mai mică decât vârsta lor cronologică reală.

Tehnologia din spatele studiului: Inteligența Artificială și neuroimagistica

Pentru a evalua corect acest impact la nivel individual, o echipă internațională formată din experți din Spania, Chile, Argentina și Irlanda și-a concentrat eforturile asupra regiunii Țării Bascilor. Această zonă reprezintă un model ideal datorită nivelului său ridicat de multilingvism, localnicii alternând frecvent în viața de zi cu zi spaniola, basca, franceza și engleza.

Oamenii de știință au utilizat magnetoencefalografia pentru a analiza activitatea cerebrală a 728 de voluntari de vârste diferite și cu grade diverse de competență lingvistică. Datele obținute au fost procesate ulterior cu ajutorul algoritmilor de Inteligență Artificială (IA) cu scopul de a calcula nivelul standard de conectivitate cerebrală optimă pentru fiecare etapă a vieții, stabilind un etalon. În etapa finală, au fost comparate scanările unui al doilea grup independent, alcătuit din 144 de persoane distribuite în mod egal în funcție de numărul de limbi stăpânite, confirmându-se definitiv precizia rezultatelor.

Profunzimea cunoașterii și momentul startului fac diferența

Dr. Lucia Amoruso, cercetătoare la Basque Center on Cognition, Brain and Language din San Sebastián, a explicat că efectul benefic nu depinde exclusiv de numărul brut de limbi acumulate. „Un nivel mai ridicat de competență lingvistică, fluiditatea în exprimare și achiziția timpurie a unei a doua limbi au fost asociate cu o încetinire mai pronunțată a îmbătrânirii cerebrale”, a subliniat ea. Acest detaliu demonstrează că experiența multilingvă funcționează ca un gradient, valoarea reală fiind dată de profunzimea și durata utilizării limbilor.

Perspective educaționale și prudența necesară în comunitatea științifică

Această descoperire a generat dezbateri productive în comunitatea academică. Profesorul Christina Dalla, neurocercetător la Universitatea din Atena, pledează pentru integrarea acestor date în politicile educaționale: „Studiul sugerează că învățarea limbilor străine ne ajută creierul să rămână tânăr mai mult timp, iar cu cât începem mai devreme, cu atât rezultatele sunt mai bune. Trebuie să susținem activ acest proces în școli și pe tot parcursul vieții”.

Pe de altă parte, Eef Hogervorst, profesor de psihologie biologică la Universitatea Loughborough, îndeamnă la o abordare nuanțată. Ea a atras atenția că persoanele poliglote au adesea tendința de a adopta în ansamblu un stil de viață mai sănătos sau pot proveni din medii stimulate cultural, care le oferă acces facilitat la alte activități cu rol protector, precum lectura profundă și educația continuă.

Datele solide ale studiului reconfirmă certitudinea că efortul mental sistematic necesar pentru a naviga între sisteme lingvistice diferite reprezintă o veritabilă gimnastică neuronală. Aceasta constituie un instrument de neegalat pentru conservarea funcțiilor cognitive, garantând o bătrânețe activă și lucidă.